Finalul anului trecut a adus în atenția publică un eveniment destul de trist, dacă privim realist, și anume crucificarea unui arbitru pentru că a folosit cuvîntul ,,negru” într-o propoziție. Asta în România, unde nu au existat niciodată sclavi aduși pe Dunăre, din Africa; în România, unde nu a existat sclavagism și care nu are nici un fel de problemă cu cetățenii afroamericani din SUA. Dacă în America putem vorbi despre segregație rasială timp de sute de ani, în această frumoasă și extrem de tolerantă țară numită România nu văd nici un motiv pentru a-i ataca pe cei care folosesc termeni cromatici atunci cînd se face referire la o anumită persoană.

Se pare că ,,elita” a găsit un nou mod de a semăna mai multă ură între noi, oamenii de rînd – separația pe culori – și asta pentru că, în urmă cu cîteva sute de ani, cineva a ales sclavagismul ca mecanism economic, și nu despre România vorbim aici.

Îmi amintesc de anii mei de studenție în campusul în care locuiam, unde erau oameni din toate colțurile lumii: fie din Coreea, fie din Africa, tineri care studiau aici, în România. Aveam prieteni de culoare din zona Sudanului, de prin Gana, Senegal și Egipt. Nu existau probleme de comunicare, nu eram       încrîncenați și nici măcar nu aveam vreo problemă de rasă. Ne spuneam pe nume, nu pe culori, dar niciodată nu credeam că a fi numit ,,alb” sau ,,negru” reprezenta o jignire. Asta se întîmpla în București, capitala României, în anii ʼ80 - ʼ90 și chiar 2000. În prezent, ca urmare a problemelor cu care SUA se confruntă, slugile mioritice au decis din nou că ce este bine pentru americani este bine și pentru români. Or asta, ca de obicei, este o mare greșeală. Se va ajunge la o separare a oamenilor de culori diferite, deoarece ,,albii” vor evita orice fel de problemă cu cei mai ,,închiși la culoare”. Nu va trece mult timp pînă cînd cei care aparțin altor rase se vor izola unii de alții, tocmai pentru a nu avea probleme cu legea, pentru că nu știi niciodată cum la o sindrofie, beat fiind, faci o glumă sau îți strigi colegul de serviciu altfel decît prevede legea și riști să faci pușcărie.

Din păcate, prin dorința celor de altă rasă decît cea caucaziană de a fi protejați de lege, ei își asumă inferioritatea față de rasa albă. În fapt, toți își doresc să fie Michael Jackson, care s-a născut negru și a murit alb, ne strigă cu disperare că ne sînt inferiori și că au nevoie de o lege pentru a compensa acest statut. Prin asta, recunosc că, de fapt, albii i-au dus în sclavie, pentru că aveau arme de foc și nu arcuri cu săgeți, și că civilizația actuală a fost făurită de rasa albă cu aportul rasei negre, acesta fiind un motiv întemeiat pentru a se considera dezavantajați în fața istoriei.

Din păcate, se poate croșeta mult pe această temă, dar nu justiția este cea care trebuie să decidă relațiile interrasiale în România, ci educația. Așa cum cei din generația mea erau în relații bune și constructive cu cei din Sudan, Egipt, Israel, Palestina în anii ʼ90, și în prezent se poate întîmpla acest lucru, fără ca vreo lege să impună un anumit mod de abordare. Din acest motiv nu pot înțelege de ce ne trebuie o lege ca să ne separe. Pentru a fi și noi americani?

D.A.