România educată (2)
  • 11-09-2021
  • 0 Comentarii
  • 293
  • 1

Al patrulea deziderat tratează chiar problema cadrelor din învățămînt: „Cadrele didactice se formează în urma absolvirii unor cursuri universitare și sînt sprijinite de consilieri, psihologi și de profesori de sprijin avînd acces la programe de formare continuă de calitate”. Ia uitați ce bine a gîndit domnul președinte. Exact ce spuneam eu la punctul anterior: profesori de sprijin. Doar că există o mică problemă: este capabil bugetul României să plătească salariile acestor profesori de sprijin pe durată îndelungată? De unde, dacă țara noastră nu mai produce aproape nimic și exportă mult mai puțin decît importă? Din împrumuturi? Eu nu cred că vor exista surse. La acest punct, Iohannis atinge problema stimulării cadrelor didactice cu performanțe deosebite și a ajutorării celor mai puțin eficiente din punct de vedere profesional. Nu ne spune și cum anume are de gînd să stimuleze acele cadre didactice performante, cine le va aprecia performanțele, pe baza căror criterii și ce stimulente li se vor acorda. Lasă în aer puncte neclare a căror reglementare este extrem de importantă și necesită o analiză profundă și făcută de către specialiști.

Al cincilea deziderat, ce să vezi, surpriză, vorbește tocmai despre resursele care se alocă pentru educație! Hotărît lucru, președintele îmi citește gîndurile! Spune că „finanțarea educației se face în raport cu strategia și viziunea asumate, precum și cu performanțele înregistrate și nevoile existente, ținînd cont de descentralizarea sistemului educațional și de capacitatea autorităților publice locale de a susține educația fără a afecta calitatea acesteia”. Desigur, autoritățile locale vor trebui să se implice în susținerea educației, așa cum o fac și acum, doar că, vedeți dumneavoastră, depind și ele, în mare parte, de banii de la același buget central. În afară de acest mic impediment, mă îndoiesc că există la nivelul țării suficienți primari care să se preocupe în mod serios de finanțarea instituțiior de învățămînt din unitatea administrativă pe care o conduc, în așa fel încît să împlinească acest deziderat din proiectul ,,România educată”.

Al șaselea deziderat tratează reducerea pierderilor din sistem, adică a ratei abandonului școlar și a absenteismului. Foartă bună idee, mi-am zis. Chiar era nevoie de așa ceva. Mă și gîndeam că o să găsesc în textul proiectului modalități specifice de a sancționa părinții care-și retrag copii de la școală sau de a-i ajuta pentru a-i lăsa pe cei mici să învețe carte, în loc să-i pună la alte munci. Dar nu. De ce? Probabil pentru că președintele României nu are nici o idee despre cum poate fi împiedicat un părinte să-și retragă copilul de la școală. Carevasăzică, alt deziderat a cărui aplicare este incertă.

Punctul 7 al proiectului ,,România educată” oferă copiilor, după o consiliere adecvată, posibilitatea de a-și alege materiile, activitățile extracurriculare, cît și alte forme de educație pe care le vor considera utile traseelor vocaționale, profesionale sau teoretice pe care și le-au ales. În acest fel, consideră autorul proiectului, fiecare copil se va dezvolta în conformitate cu abilitățile și talentele sale, pentru a eficientiza și maximiza
randamentul la viitorul loc de muncă.

Stau însă și mă întreb: liceele actuale cu profil uman, real și profesional, nu împlinesc oare acest deziderat? De ce era nevoie să fie enunțat în acest raport, ca și cînd nu ar fi existat?

În continuare, dezideratele 8, 9 și 10 tratează schimbul de informații cu mediul academic străin, alfabetizarea funcțională a elevilor, care este foarte importantă. Ultimele două deziderate propun separarea managementului economic-administrativ al școlii de cel educațional și o capacitate ridicată a acestor manageri de a gestiona resursele. Ei bine, subscriu la acest punct întrucît e clar că, pentru a conduce eficient o instituție de învățămînt, ai nevoie de un manager pregătit în această direcție.

În concluzie, proiectul ,,România educată” prezintă aspecte generale la modul ideal, fără a fi explicat clar cum vor fi ele puse în practică, chiar dacă ultimele capitole ne arată că proiectul va fi implementat de către Guvern, iar finanțarea se va face folosind următoarele surse: programul de reziliență al UE, programe operaționale europene, bugetul central, bugetul local, parteneriate public-privat, fonduri nerambursabile, finanțare SEE, firme private.

(va urma)

Marius Marin, antreprenor HORECA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite