Am găsit pe site-ul Modern Diplomacy un articol extrem de interesant despre puterile mijlocii ale lumii și despre rolul lor in formarea lumii multipolare către care tind China și Rusia ajutate de aliații lor din BRICS.
Redau mai jos articolul integral:
„Sistemul internațional trece printr-o schimbare dramatică, de la o lume unipolară dominată de americani la o ordine multipolară mai complicată și mai sofisticată. Înființarea mai multor centre de putere, fiecare cu influență asupra diferitelor sfere ale guvernării globale, caracterizează această schimbare. Deși discuțiile asupra politicii mondiale se concentrează frecvent pe rolul unor superputeri precum SUA, China și Rusia, puterile mijlocii devin din ce în ce mai importante în formarea acestui peisaj multipolar aflat în schimbare.
Puterile de mijloc dețin un loc special în sistemul internațional datorită diplomației lor proactive, economiilor puternice și influenței moderate. Nu numai că participă la guvernarea globală, dar o proiectează, folosind autonomia lor strategică pentru a promova cooperarea multilaterală, a stabiliza lumea și a rezolva disputele. Acest articol explorează modul în care puterile mijlocii au modelat ordinea internațională multipolară, analizînd contribuțiile lor în domeniile diplomației, economiei și securității.
Puterile de mijloc sînt țări cu o influență regională considerabilă și o prezență bine stabilită în diplomația internațională, dar lipsite de capacitățile cuprinzătoare de proiecție a forțelor superputerilor. Aceste națiuni posedă adesea economii foarte dezvoltate, rețele diplomatice complicate și putere militară adecvată pentru a influența dinamica securității regionale. Națiunile cu putere mijlocie includ Africa de Sud, Brazilia, Australia, Coreea de Sud, Canada și Turcia.
Unul dintre lucrurile care diferențiază puterile mijlocii este autonomia lor strategică. Puterile de mijloc conduc adesea politici externe autonome care reprezintă interesele lor naționale și prioritățile regionale, spre deosebire de statele mai mici, care se pot alinia strîns cu superputeri din motive de securitate și economice. Datorită independenței lor, ele sînt adesea capabile să umple golurile create de superputeri și să servească drept susținători, mediatori și formatori de coaliții pentru schimbările guvernului global“.
„Sprijinul puternic al țărilor de mijloc pentru multilateralism este una dintre cele mai mari contribuții ale acestora la sistemul internațional. Majoritatea națiunilor mijlocii consideră că instituțiile multilaterale sînt cruciale pentru gestionarea problemelor internaționale, cum ar fi degradarea mediului, instabilitatea economică și amenințările de securitate. Ei participă activ la organizațiile regionale și se situează în fruntea inițiativelor de sprijinire a organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Națiunile Unite (ONU).
Canada a fost mult timp un susținător al multilateralismului, promovînd investițiile pentru dezvoltare, drepturile omului și menținerea păcii prin puterea sa diplomatică. Conducerea Canadei în înființarea operațiunilor de menținere a păcii ale Națiunilor Unite, participarea sa puternică la G7 și G20 și sprijinul acordat acordurilor internaționale de mediu, cum ar fi Acordul de la Paris privind clima, servesc ca exemple principale ale devotamentului țării față de multilateralism.
În mod similar, Australia a jucat un rol semnificativ în zona Asia-Pacific prin promovarea securității prin Forumul regional ASEAN (ARF) și cooperarea economică prin calitatea de membru al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Australia a urmărit frecvent inițiative diplomatice cu scopul de a promova integrarea economică și stabilitatea regională, ambele fiind componente esențiale ale unui sistem multipolar care este echilibrat.
Alături de diplomația creativă, puterile mijlocii formează alianțe și coaliții cu alte state care își împărtășesc valorile. MIKTA, care înseamnă Mexic, Indonezia, Coreea de Sud, Turcia și Australia, este o ilustrare proeminentă a unei coaliții de națiuni mijlocii care lucrează împreună pe o varietate de probleme internaționale, de la dezvoltarea durabilă la guvernanța economică. Deoarece echilibrează influența națiunilor mai puternice prin reprezentarea intereselor multor regiuni, MIKTA joacă un rol crucial în guvernarea globală.
Națiunile mijlocii aduc contribuții majore la economia globală, servind drept catalizatori importanți pentru integrarea regională și creșterea economică. Contactele lor comerciale, participarea la lanțurile valorice globale și promovarea cooperării regionale sînt punctele principale ale strategiilor lor economice. Națiunile mijlocii își folosesc puterea economică pentru a influența deciziile economice internaționale, făcînd adesea eforturi pentru sisteme economice internaționale mai liberale și incluzive.
Unul dintre cele mai bune exemple de putere medie care își folosește prosperitatea economică y a influența afacerile la nivel global este Coreea de Sud. Economia Coreei de Sud este una dintre cele mai puternice din Asia și o forță majoră în comerțul internațional datorită industrializării rapide și dezvoltării tehnologice. În calitate de membru G20, națiunea a jucat un rol esențial în influențarea politicii economice internaționale, în special a celor care vizează abordarea crizei financiare din 2008. Conducerea Coreei de Sud în economia digitală și contribuțiile sale la dezvoltarea globală evidențiază importanța țării în ordinea mondială multipolară.
Brazilia a exercitat influență în toată America de Sud și în străinătate, folosindu-și resursele financiare în mod similar. Brazilia, un membru proeminent al alianței BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), a făcut eforturi pentru schimbări în instituțiile economice internaționale care să reprezinte mai bine nevoile națiunilor în curs de dezvoltare. Un factor major în securitatea și prosperitatea Americii de Sud a fost promovarea integrării economice regionale, care a fost facilitată de conducerea Braziliei în Piața Comună de Sud (MERCOSUR).
Turcia a devenit o forță economică majoră în Orientul Mijlociu, poziționată între Europa și Asia. Economia Turciei, care se distinge printr-un sector de servicii în dezvoltare și o fundație industrială variată, i-a permis să aibă un impact major asupra securității energetice și a comerțului regional. Turcia a devenit un jucător important în ordinea multipolară ca urmare a diplomației sale economice, care include participarea sa la proiecte de infrastructură și acorduri comerciale regionale.
Puterile de mijloc sprijină eforturile de securitate regională, menținerea păcii și medierea conflictelor, chiar dacă ar putea să nu aibă aceeași putere militară ca și superputeri. Națiunile mijlocii servesc frecvent ca factori de menținere a păcii în zonele lor, evitînd războaiele și păstrînd calmul folosind puterea lor militară și legăturile diplomatice. De exemplu, Canada are o lungă istorie în sprijinirea operațiunilor ONU de menținere a păcii. Armata sa este destul de profesionistă și bine privită în cercurile internaționale, deși este mai mică decît cea a superputerilor. Orientul Mijlociu, Balcanii și Africa au beneficiat foarte mult de eforturile Canadei de menținere a păcii, care au arătat cît de importante pot fi puterile mijlocii pentru menținerea stabilității internaționale.
Australia și-a asumat o poziție de lider în zona Asia-Pacific atunci cînd vine vorba de a oferi securitate și ajutor umanitar națiunilor din jur. Devotamentul Australiei față de stabilitatea regională este demonstrată prin participarea sa la discuțiile de securitate, cum ar fi Forumul regional ASEAN, și prin contribuțiile sale la operațiunile de menținere a păcii din Insulele Solomon și Timorul de Est. Potențialul Australiei de a influența dinamica securității în regiunea Asia-Pacific este sporit de legăturile sale strategice, în special cu Statele Unite și Japonia.
Turcia a jucat un rol semnificativ în provocările de securitate regională din Orientul Mijlociu, în special în cele legate de războiul din Siria. Turcia este un actor major în securitatea regională datorită puterii sale militare și locației avantajoase; eforturile sale umanitare sînt evidențiate și mai mult de faptul că găzduiește în prezent milioane de refugiați sirieni. Turcia este acum văzută ca un jucător crucial în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu, ca urmare a apartenenței sale la NATO și a alianțelor sale cu alte națiuni regionale.
Puterile de mijloc servesc frecvent ca mediatori de succes în disputele internaționale, folosindu-și imparțialitatea și perspicacitatea diplomatică pentru a încuraja comunicarea între părțile opuse. Norvegia și-a stabilit o imagine globală ca mediator, atenuînd conflicte în Africa, America Latină și Orientul Mijlociu. Norvegia este un prim exemplu al rolului special pe care puterile mijlocii îl pot juca în soluționarea disputelor internaționale datorită stilului său de mediere răbdător, de încredere și pe termen lung, concentrat pe soluții.
În navigarea prin sistemul mondial multipolar, puterile mijlocii întîmpină diverse dificultăți, în ciuda contribuțiilor demne de remarcat. Necesitatea de a-și menține autonomia strategică, menținînd în același timp un echilibru cu diverse superputeri, este una dintre preocupările fundamentale. Națiunile mijlocii se găsesc adesea în circumstanțe diplomatice dificile în care trebuie să echilibreze interesele conflictuale ale națiunilor mai puternice. De exemplu, avînd în vedere importanța strategică a ambelor națiuni pentru securitatea și interesele sale economice, Coreea de Sud trebuie să își gestioneze cu atenție relațiile atît cu SUA, cît și cu China.
Caracterul dinamic al tranzițiilor în puterea globală prezintă o altă dificultate. Puterile de mijloc trebuie să se adapteze în mod constant pentru a rămîne relevante atunci cînd apar noi puteri și sistemele globale de putere se schimbă. Acest lucru necesită investiții militare continue, creștere economică și rețele diplomatice. În timp ce unele națiuni mai mari se pot retrage în unilateralism sau bilateralism, puterile mijlocii trebuie, de asemenea, să continue să fie dedicate multilateralismului și construirii de coaliții.
Dar aceste dificultăți oferă și puterilor mijlocii șansa de a-și arăta puterea. Puterile de mijloc sînt potrivite pentru a-și asuma rolurile de mediatori, de formatori de coaliții și de susținători ai multilateralismului, care sînt cerute de complexitatea ordinii mondiale multipolare. Puterile mijlocii pot contribui la dezvoltarea unei ordini internaționale mai echitabile și mai incluzive, continuînd cu promovarea cooperării economice, guvernării globale și stabilității regionale.
Concluzie
Rolul puterilor mijlocii crește în importanță pe măsură ce ordinea mondială continuă să se îndrepte către multipolaritate. Aceste țări sînt vitale pentru stabilitatea și funcționarea fără probleme a sistemului internațional datorită independenței lor strategice, devotamentului față de multilateralism, puterii economice și contribuțiilor la securitatea internațională. Pentru a garanta că interesele unei game largi de țări se reflectă în guvernanța globală, puterile mijlocii servesc ca și constructori de coaliții, stabilizatori și mediatori.
Națiunile mijlocii au puterea de a influența evenimentele mondiale într-un mod care promovează armonia, colaborarea și creșterea durabilă în cadrul ordinii internaționale multipolare. Capacitatea lor de a manevra un teren diplomatic complicat, de a forma alianțe strategice și de a promova guvernanța globală îi face participanți importanți la sistemul internațional dinamic. Impactul puterilor mijlocii va crește doar pe măsură ce globul va intra într-o lume multipolară, evidențiind rolul lor crucial în determinarea cursului afacerilor mondiale”.

IOAN TEODOR