Trecutul prefigurează viitorul de care depindem fiecare, independent de voința noastră, el fiind determinat de cine știe ce Tratat convenit între marile puteri care au dominat și domină lumea.

Cu Roata Timpului, voi face o incursiune în evenimentele din trecut, care au înglobat istoria unui veac.

- Ianuarie 1914. Se formează un guvern liberal, în frunte cu I.I.C. Brătianu;

- 1916. Greva generală a minerilor din Valea Jiului (peste 10.000 de muncitori români, maghiari și de alte etnii) pricinuiește mari greutăți în sprijinirea cu cărbune a întreprinderilor care lucrau pentru mașina de război;

- În același an, la Galați se desfășoară o puternică ofensivă a Armatei ruse. Demonstrația antirăzboinică a muncitorimii gălățene e reprimată în sînge de autorități. Sînt uciși 9 muncitori;

- August 14/27, România declară război Austro-Ungariei. Armata română trece Carpații în Transilvania, începînd operațiunile militare;

- 1-6 septembrie 1916. Bătălia de la Turtucaia. Armata română din puternicul ,,cap de pod”, rău condusă și slab sprijinită, este înfrîntă și nevoită să se predea. Dezastrul de la Turtucaia a costat Armata română mii de morți și 25.000 de prizonieri, la care s-a adăugat efectul moral negativ;

- 13 martie 1917. Semnarea de către cancelarul Germaniei și de către ministrul de Externe al Austro-Ungariei, a Documentului de la Viena, care prevedea anexarea României la Austro-Ungaria, în caz de victorie a Puterilor Centrale;

- Proclamație a regelui Ferdi­nand I, în care promite pămînt țăranilor și drepturi cetățenești (o mai mare participare la treburile statului);

- 31 martie. Se contractează la ,,Banca Angliei” un împrumut de 40.000.000 de lire sterline, în condiții extrem de grele pentru statul român;

- Grigore Iunian părăsește Par­tidul Național Liberal și, împreună cu alți fruntași politici, înființează Partidul Muncii, cu un program cuprinzînd reformele politice, economice și sociale;

- Delegația română (Vasile Lucaciu, Vasile Stoica și Ion Moța) pleacă la Washington pentru a face cunoscută opiniei publice și guvernului american poziția politică și militară a României, precum și revendicările sale cu privire la teritoriile românești din Austro-Ungaria;

- Greve și demonstrații în Transilvania, împotriva foametei și a războiului;

- 13/26 aprilie1917. Semnarea de către ostașii români din armata austro-ungară, căzuți prizonieri în Rusia și aflați în lagărul de la Darnița (Kiev), a următorului angajament: ,,Noi, ofițerii, gradații și soldații români de neam, jurăm pe onoarea și conștiința noastră că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ținuturilor noastre românești de sub dominația Austro-Ungariei și pentru alipirea lor la România”. Redactarea textului s-a făcut după mai multe discuții preliminare, în sprijinul documentului venind și unele sugestii ale poetului Octavian Goga;

- 24 iulie/1 august. Bătălia de la Mărăști. Puternică ofensivă a Armatei a 2-a române, comandată de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a 4-a rusă, soldată cu un strălucit succes tactic. Bătălia de la Mărăști a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea operațiunilor militare pe frontul românesc, dar a contribuit și la ridicarea moralului ostașilor români. Reorganizate și temeinic instruite, dar avînd și experiența campaniei din 1916, trupele române s-au dovedit a fi un adversar capabil de a pune probleme și chiar de a învinge redutabilele armate germane și austro-ungare.

(va urma)

LILIANA TETELEA