Primul-ministru Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe Marcel Boloș au prezentat – în cadrul unei conferințe de presă – primul pachet de măsuri destinate reducerii deficitului bugetar.  Acest pachet cuprinde peste 50 de măsuri de reducere a cheltuielilor. Conform ministrului de Finanțe măsurile sînt structurate pe patru paliere, respectiv se axează pe autoritățile și sectorul public, pe companiile de stat și companii de subordonare locală, pe instituțiile publice autonome și pe consolidarea capacității instituționale a Ministerului de Finanțe.
Raportat la acest plan, ca și avantaje, regăsim o serie de măsuri care privesc optimizarea capacității administrative, respectiv:
• Reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat cu 20%;
• Reducerea numărului de consilieri ai directorilor generali din cadrul companii de stat cu 50%;
• Reducerea numărului maxim de membri în Consiliile de Administrație și în Consilii de Supraveghere a companiilor publice la maximum 7 (șapte) persoane, și cu plafonarea remunerației fixe lunare a acestora la maximum trei salarii, iar a remunerației variabile a acestora la maximum 6 (șase) salarii (exclusiv dacă compania respectivă nu are pierderi și nu înregistrează datorii).
Celelalte măsuri discutate în spațiul public – măsurile care privesc creșterea taxelor și impozitelor aplicate persoanelor fizice și mediului economic – sînt adevărate „bombe” (în sens negativ, desigur) ale acestei „prime reforme reale” (cum a denumit Ciolacu acest plan de măsuri).
Dacă vor fi aplicate, aceste măsuri ar afecta în mod semnificativ nivelul de trai al fiecărui român (nivel de trai care oricum este extrem de scăzut raportat la media Uniunii Europene). De asemenea, ar avea repercusiuni asupra mediului economic românesc. De exemplu, raportat la regimul de impozitare a activității IMM-urilor, propunerile vehiculate vizează ca IMM-urile cu cifră de afaceri între 60.000 de euro și 500.000 de euro să fie impozitate cu 3% din cifra de afaceri, raportat la 1%, cît este în prezent. Dacă un IMM are o cifră de afaceri între 60.000 de euro și 500.000 de euro, dar are o marjă de profit de peste 30%, atunci acesta va intra automat la impozitarea de 16% pe profit. Deoarece în acest interval al cifrei de afaceri se regăsesc peste 60% din IMM-urile din România, acest regim propus ar reprezenta o creștere cu 300% a impozitării aplicate, ceea ce reprezintă o creștere nesustenabilă în condițiile actuale ale pieței (condiții care permit operarea cu marje foarte mici de profit pentru marea majoritate a domeniilor de activitate).
Se remarcă faptul că aceste măsuri afectează primordial IMM-urile românești și nu companiile multinaționale străine, care sînt protejate în continuare și care au posibilitatea de a acumula capitaluri folosind resursele naționale ale României și forța de muncă calificată (pe care o plătesc mult inferior comparativ cu țara de origine a acestor multinaționale).
Ec. Ing. VICTOR CAŢAVEI,
Senior Expert Strategii Economice