În contextul Covid-19, Comisia Europeană a suspendat temporar regulile fiscale aplicabile fiecărui stat membru pînă la finele anului 2023. De aceea, începînd cu anul 2024, bugetul României ar trebui să înregistreze un deficit de cel mult 3% din PIB. În acest an, însă, ținta asumată este de 4,4% din PIB, dar – conform primelor opt luni ale anului – se constată faptul că acest prag este imposibil de atins (dacă se menține un trend asemănător cu primele opt luni ale acestui an se va ajunge la un deficit de peste 6% din PIB). Se constată, de asemenea, o diminuare evidentă a consumului, iar indicii de consum reprezintă în jur de 80% din formarea PIB (din care consumul populației reprezintă 70%).
În acest context, sînt îndeplinite toate con­dițiile pentru instaurarea unei recesiuni chiar de la finalul acestui an. Singura șansă de evitare a acestei situații dramatice sub aspect economic ar fi o absorbție foarte puternică a fondurilor europene din cadrul Programelor Operaționale 2021 – 2027 și din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă. Și pe acest segment, realitatea este dramatică, respectiv:
• Programele Operaționale 2021 – 2027 au început a fi operaționalizate doar din trimestrul III – 2023 (cu o întîrziere de 30 de luni);
• Din Planul Național de Redresare și Reziliență, în acest an nu a fost accesat nici un euro și sînt șanse reduse de remediere a situației.
Dacă guvernanții nu vor conștientiza această situație și nu vor aplica un set de măsuri punctuale de operaționalizare și eficientizare a programelor de finanțare astfel încît să existe o infuzie reală de capital în economie, recesiunea se va instaura în mod cert și, din nou, cîțiva ani, economia României va fi într-o criză similară cu cea din perioada
2008 – 2012.
Ec. ing. VICTOR CAŢAVEI,
Senior Expert Strategii Economice