* Ministrul Energiei, Sebastian Burduja anunţă că România va produce izotopi medicali la Centrala de la Cernavodă, „speranţă pentru tratamentul cancerului”, şi poate reporni producţia de apă grea la Drobeta-Turnu Severin, după ce Nuclearelectrica a semnat un memorandum cu Ontario Power Generation (OPG). El a menţionat că a avut întîlniri bilaterale la OCDE, în marja evenimentului dedicat sectorului nuclear, cu miniştrii omologi din Franţa, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, cu secretarul adjunct al energiei din SUA, precum şi cu directorul general al Agenţiei pentru Energie Nucleară a OCDE. „Subiecte abordate: programul nuclear civil românesc, inclusiv reactoarele modulare de mici dimensiuni, exemplu pentru întreaga regiune; pre­gătirea resursei umane în domeniul nuclear; promovarea tehnologiilor nucleare şi accesarea finanţărilor pentru marile proiecte. România este respectată în clubul statelor nucleare. Vom continua să ne străduim să dăm Europei şi lumii întregi standardul cel mai înalt de profesionalism”, a conchis Burduja. * Preşedintele american Joe Biden a promis duminică Ucrainei că Statele Unite nu o vor abandona în războiul cu Rusia, după ce un ajutor financiar pentru Kiev a fost eliminat ca un compromis între republicani şi democraţi pentru a se evita încetarea finanţării guvernului american, şi a cerut elaborarea unui act legislativ separat pentru ajutorul financiar destinat Ucrainei, relatează agenţiile internaţionale de presă. „Vreau să asigur aliaţii SUA, poporul american şi poporul ucrainean că pot conta pe sprijinul nostru. Nu ne vom sustrage”, a promis Biden într-o intervenţie televizată. „Sper că amicii mei din partea cealaltă îşi vor respecta cuvîntul de a sprijini Ucraina. Au spus că vor susţine Ucraina într-un vot separate” privind ajutorul financiar destinat acestei ţări, a adăugat Biden, făcînd referire la republicani. „Nu putem, în nici o circumstanţă, să permitem întreruperea sprijinului american pentru Ucraina”, a insistat el în mesajul ce a mai cuprins alte apeluri către congresmenii democraţi şi republicani, cărora le-a cerut să „înceteze jocurile” politice, să „nu piardă vremea” şi să convină pentru SUA „un acord bugetar pe un an”. * În schimb, Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a promis duminică la Kiev sporirea ajutorului militar al UE pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia. Vorbind la o conferinţă de presă la Kiev, unde s-a întîlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov, Borrell a spus că, „în faţa ameninţării existenţiale pentru Europa”, există o „propunere pe masă” care arată că UE doreşte să-şi sporească ajutorul militar pentru Ucraina. Fără a detalia această propunere, el şi-a manifestat speranţa că statele UE vor ajunge „înainte de sfîrşitul anului” la o decizie asupra creşterii acestui ajutor şi că la Washington reducerea alocării financiare destinate Ucrainei „nu va fi o decizie definitivă şi că Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina”. * Parfu­mierii moderni nu se mai bazează doar pe nasul lor pentru a crea arome care să ne atragă, ci apelează la inteligența artificială, conform The Guardian. Pot fi concepute parfumuri care să stimuleze reacții emo­ționale folosind ingrediente numite neuroarome – mirosuri care au fost demonstrate prin măsurători biometrice că provoacă diferite sentimente pozitive, cum ar fi calmul, euforia sau somnolența. Hugo Ferreira, cercetător la Institutul de Biofizică și Inginerie Biomedicală din Lisabona, studiază activitatea și răspunsul creierului la parfumuri pentru a construi o bază de date de neuroarome. El spune că simțul mirosului este fascinant. „Cu vederea și auzul, îți poți imagina chipul unei persoane dragi sau melodia preferată. E greu să îți imaginezi un miros, deși acesta poate declanșa un val de emoții și amintiri”. Olfacția este cel mai divers simț, cu mulți receptori diferiți. Se estimează că există aproximativ 400 de familii diferite de gene olfactive. Printre altele, aceste conexiuni variate pot explica cum putem „mirosi frica” sau „mirosul victoriei”. Multe branduri de frumusețe au investit în cercetarea și tehnologia neuroaromelor, deoarece posibilitatea de a crea parfumuri care să le facă pe consumatori să se simtă bine este evident mare. L’Oréal s-a asociat cu compania de neurotehnologie Emotiv pentru a crea o „experiență” de alegere a parfumului. În 2023, clienții anumitor magazine Yves Saint Laurent din întreaga lume au folosit o cască pentru a crea un electroencefalogram – EEG – pentru a descoperi ce arome le plac. Rezultatele pînă acum arată că 95% dintre clienții care au folosit cască au găsit parfumul potrivit. Parfumurile științifice nu sînt pentru toată lumea. Prezentatoarea și scriitoarea despre parfumuri Katie Puckrik spune că ar vrea să își „creeze propriul parfum la fel cum ar zdrobi strugurii pentru propriul vin”. * Zeci de mii de persoane au manifestat sîmbătă pe străzile capitalei elveţiene Berna pentru a cere o mai bună protecţie a climei şi mai multă „justiţie climatică”, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile parlamentare din Elveţia, relatează Reuters. „Furia faţă de lipsa de acţiune în materie de politică climatică şi consecinţele devastatoare şi mortale ale crizei climatice a mobilizat grupuri de toate vîrstele şi din toate mediile”, au indicat, într-un comunicat, organizatorii manifestaţiei reuniţi în cadrul Alianţei Elveţiene pentru Climă. Manifestanţii cer să înceteze distrugerea mediului şi să fie respectate obiectivele climatice ale Acordului de la Paris. „Fără planetă, fără sănătate”, „Justiţie climatică acum!”, „Opriţi nebunia”, se afla înscris pe pancarte. „Economisiţi energie, banii voştri, planeta noastră”, a declarat un manifestant. Potrivit organizatorilor, la manifestaţie au fost 60.000 de per­soane, dar poliţia nu a prezentat o estimare. * Partidul de stînga Smer-SD al fostului prim-ministru Robert Fico a cîștigat alegerile de sîmbătă din Slovacia, țară membră NATO, după ce a promis să nu mai trimită arme în Ucraina, să blocheze posibila aderare a Kievului la NATO și să se opună sancțiunilor impuse Rusiei, notează Politico. Campania lui Fico a stîrnit neliniște pe plan internațional, pe fondul temerilor că acesta va trece Slovacia în tabăra anti-Kiev, alături de premierul ungar Viktor Orban. Fico afișează o orientare pro-Moscova, promițînd să pună capăt livrărilor de arme către Kiev și opunîndu-se sancțiunilor, chiar dacă președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că va renunța la războiul pe care l-a pornit în 2022. Micuța Slovacie s-a dovedit unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei după începerea invaziei rusești anul trecut, aprobînd numeroase ajutoare militare pentru Kiev. Dacă ar fi să ne raportăm la valoarea pachetelor de asistență raportat la populație, atunci Slovacia ar fi chiar printre cei mai importanți parteneri ai Ucrainei. * Recep Erdoğan atacă UE după atentatul de la Ankara. „Turcia nu mai așteaptă nimic de la Uniunea Europeană care ne-a ținut la ușa ei timp de 40 de ani”, a declarat duminică președintele turc. „Noi ne-am respectat toate promi­siunile pe care le-am făcut UE, dar ei nu și-au ținut aproape nici una dintre ale lor”, a denunțat șeful statului în sesiunea inaugurală a parlamentului, adăugînd că nu va „tolera nici o cerință sau condiții noi în procesul de aderare” a Turciei, potrivit La Libre Belgique. „Dacă nu dau înapoi cu anumite nedreptăți precum impunerea vizelor, pe care le folosesc ca sancțiune latentă, dacă nu își corectează erorile (...), își vor pierde complet dreptul de a exprima așteptări politice, sociale, economice sau militare din partea noastră”, a avertizat el. „Dacă UE intenționează să pună capăt procesului de aderare, care există doar pe hîrtie, aceasta va fi decizia lor”. Furia președintelui provine și din ultima hotărîre a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a învinuit Turcia săptămîna trecută că a condamnat un bărbat pentru apartenența la o organizație teroristă armată bazîndu-se doar pe utilizarea aplicației de mesagerie criptată ByLock. „Ticăloșii care amenință pacea și securitatea cetățenilor nu și-au atins obiectivele și nu le vor atinge niciodată”, a insistat el. Pe de altă parte, el nu a făcut nici o mențiune referitoare la procesul de aderare a Suediei la NATO, pe care deputații ar trebui să-l valideze în această legislatură. * Autoproclamata republică separatistă Nagorno-Karabah și-a anunțat joi autodizolvarea și pe cea a tuturor instituțiilor sale de la 1 ianuarie 2024, la o săptămînă după o ofensivă victorioasă a Azerbaidjanului după 30 de ani de conflict. Decretul liderului acestei enclave, Samvel Șahramanian, anunță dizolvarea „tuturor instituțiilor și organizațiilor guvernamentale (...) la 1 ianuarie 2024”, și stabilește că, în consecință, „Republica Nagorno-Karabah (Arțah) își încetează existența”, relatează La Libre Belgique. Separatiștii armeni din Nagorno-Karabah au suferit o înfrîngere militară în 24 de ore săptămîna trecută, fapt care i-a forțat să capituleze în fața Azerbaidjanului, țară de care s-au separat după căderea URSS, acum mai bine de 30 de ani. Armenia, care a susținut acest teritoriu în aceste decenii, nu a intervenit militar de această dată, deschizînd calea reintegrării regiunii în Azerbaidjan. Populația armeană din Nagorno-Karabah a început un exod: aproximativ 65.000 de oameni, jumătate din cei aproximativ 120.000 de locuitori, au fugit în cîteva zile, de teamă să nu fie ținta represiunii azere, în ciuda promisiunilor făcute de Baku că le va respecta drepturile. În decretul său de dizolvare a republicii autoproclamate, liderul separatist subli­niază că odată ce condițiile pentru revenirea regiunii sub controlul Azerbaidjanului vor fi cunoscute, rezidenții și refugiații vor putea „să ia individual decizia de a rămîne sau de a se întoarce în Nagorno-Karabah”. * Ministrul Sănătății anunță că vor fi deschise în curînd centre de testare și consiliere antidrog în fiecare județ din țară. „Vom pune la punct, în cîteva luni, încît la începutul anului viitor să beneficiem măcar în fiecare județ de un astfel de centru. Să vedem care este soluția pentru că există astfel de centre care sînt administrate de ONG-uri, sau privat, să folosim toate resursele pe care le avem la momentul de față și să generăm un program care să fie coerent, articulat, să integreze toate instituțiile, pentru că avem o agenție specială și nu știu cît de mult impact a avut activitatea Agenției pentru Prevenirea și Combaterea Consumului de Droguri în timp, dar e momentul acum să acționăm”, a declarat Alexandru Rafila la Digi 24. Ministrul precizează că în județele în care nu există astfel de centre de testare și consiliere antidrog, unele noi nu vor fi amplasate în spitale de psihiatrie pentru că „există o reticiență în ceea ce privește adresabilitatea”, aceasta fiind concluzia experților, ci se vor căuta soluții. * Șeful Statului Major al Regatului Unit, Tony Radakin, a dat asigurări, în timpul unei întîlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că Vladimir Putin a pierdut controlul asupra războiului. Radakin a vizitat Kievul împreună cu secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps, pentru a reafirma angajamentul guvernului lui Rishi Sunak față de poporul ucrainean, conform Rador. Șeful forțelor armate britanice a declarat că Ucraina a preluat conducerea la nivel strict militar. „Recentele atacuri asupra flotei Mării Negre sînt un alt exemplu al modului în care Ucraina menține inițiativa. Putin a pierdut controlul asupra războiului pe care l-a început și, în consecință, Rusia este diminuată”, a spus el. Dar el a avertizat și asupra eficienței apărărilor rusești, care, în opinia sa, sînt „mai puternice decît se aștepta Occidentul”, a recunoscut șeful forțelor armate britanice la emisiunea de radio War on the Rocks, în care Radakin a spus că West trebuie să fie „foarte atent să nu se grăbească să emită judecăți superficiale” despre contraofensivă.
R.M.