Chiar dacă trăim într-o societate confuză, mai ales de cînd s-a abătut Covidul și peste țara noastră, iar viața oamenilor s-a restrîns doar la lucrurile de strictă necesitate, românii n-au rămas nepăsători la bucuriile lor sufletești de mai înainte. Dată fiind situația creată de această pandemie, fiecare a evoluat în felul lui, fie pe linie profesională, fie prin realizarea anumitor proiecte personale. Cu toate acestea, cultura nu a fost vitregită, dimpotrivă, au avut loc schimbări majore. Cu toate orgoliile și vanitățile din partea unor confrați, s-au înființat cenacluri, reviste de cultură, în timp ce altele și-au închis porțile, rămînînd pentru cititorii lor doar o amintire. Toate acestea însemnînd că omul nou, modern, în evoluția sa, a fost dornic să cunoască mai mult decît lumea cu care a fost obișnuit pînă mai ieri, să creeze lucruri noi pentru el și pentru alții și, de ce nu, să se numere printre învingători. În această vreme de pandemie au fost schimbați directori din instituții de cultură, miniștri, alții le-au luat locul, aducînd alte strategii de management și proiecte. Fiind vorba de bani publici și, dacă se poate primi și oarece simbrie, cu atît mai bine pentru noii sinecuriști, care nu se omoară cu munca... Pentru ei, doar scaunul pe care îl ocupă și ce le intră în buzunar sînt importante. Dar, din fericire, mai sînt și oameni din categoria celor necondiționați de funcții și onorarii bănești, animați doar de dorința de a promova frumosul în rîndul semenilor lor. Pe baza cunoștințelor lor din domeniul cultural, din proprie inițiativă, ei au editat reviste, au creat cercuri de muzică și pictură, împreună cu alți pasionați de cultură. Salonul literar artistic ,,Artă prin educație” de la Ploiești constituie o dovadă în acest sens. Aici sînt cultivate toate genurile de artă, cum ar fi poezia, pictura, muzica, iar, mai nou, sînt organizate recitaluri din reațiile poeților clasici și contemporani, spectacole de teatru, balet etc., fără pretenția de a fi altceva decît o oază de bucurie și hrană spirituală pentru oameni. Și acest lucru l-a făcut de cînd a luat ființă acest proiect (30 noiembrie 2019), oferind fiecărui participant posibilitatea de a se face cunoscut, dar și de a se afirma. Salonul este garantul multora dintre ei, al celor care au curajul să intre într-o competiție nu totdeauna dreaptă. Aici nu este vorba doar de debutanți, ci de orice pasionat de frumos, care dorește să-și croiască un drum în domeniul artistic, înțelegînd, din participarea la acest travaliu, că arta nu e joacă, și nu e pentru oricine.
Acest salon literar-artistic, menit iubitorilor de lucruri frumoase, este un loc de creație autentică și de spectacol în regim gratuit, care, de la o ședință la alta, prin generozitatea organizatorilor, chiar online, nu a bătut pasul pe loc. În ciuda condițiilor impuse de pandemie, proiectul s-a extins în toate colțurile țării, ajungînd chiar și la Chișinău, la frații noștri, scriitorii de peste Prut, închegînd o vie colaborare prin vocea poetei Veronica Pîrlea Conovali și instituția de cultură Centrul Academic Internațional ,,Eminescu”, director Elena Dabija. La ultima stagiune (24 octombrie 2020 – 26 iunie 2021), pe parcursul celor nouă ședințe de lucru, am asistat la un demers cultural nou, original, fiind martori la un schimb cultural de idei între generații, dar, mai ales, la sentimentul patriotic care îi animă pe mulți dintre ei, dornici să vadă înfăptuită unificarea Basarabiei cu țara-mamă.
Toți realizatorii acestui salon cultural, în frunte cu inițiatoarea proiectului, prof. Gabriela Alef Machidon, merită numai cuvinte de laudă pentru persevența de care au dat dovadă, chiar și în condițiile acestea restrictive, generate de pandemie. Gestul lor înseamnă o lecție de cultură vie, dinamică și mai ales benefică prin actele artistice pe care le promovează. Pornind de la acest exemplu, putem spune că, dacă dorești să faci ceva bun în viață, indiferent de condițiile impuse de mediul social la un anumit moment, cu voință și multă perseverență, nu ai cum să nu reușești, și chiar să te bucuri de succes.
ION MACHIDON,
directorul revistei ,,Amurg sentimental”