
- 18-07-2022
- 0 Comentarii
- 182
- 0
● Fondul Monetar Internaţional (FMI) îşi va revizui, în mod „semnificativ”, estimările privind ritmul de creştere a economiei mondiale cu prilejul următorului raport. Creşterea preţurilor la alimente şi energie, încetinirea fluxurilor de capital către pieţele emergente, continuarea
pandemiei şi încetinirea economiei
chineze creează „mult mai multe provo-
cări” pentru factorii de decizie, a declarat duminică directorul de strategie de la FMI, Ceyla Pazarbasioglu la un panel organizat cu prilejul reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20, care a are loc la Bali (Indonezia). „Este vorba de şocuri după şocuri care afectează serios economia mondială”, a spus Pazarbasioglu.
● Europa, sub foc. Mii de pompieri se luptă cu incendiile de vegetație din Portugalia, Spania, Grecia și sud-vestul Franței, în mijlocul unui val de căldură extremă care nu dă semne de ameliorare și care face sute de victime. Începînd de marți, temperaturile au urcat pînă la 47 grade Celsius în Portugalia, iar în mediul rural aerul uscat alimentează incendiile. Franța a avut, de asemenea, o căldură sufocantă de aproximativ 40 de grade Celsius și se așteaptă la alte astfel de valori de temperatură săptămîna aceasta, 16 departamente fiind sub cod portocaliu de vreme severă. Și alte părți ale Mediteranei sînt afectate de seceta și căldura extremă. În Italia, guvernul a declarat stare de urgență în Valea Padului, unde cel mai lung fluviu al țării a rămas doar un firicel în unele locuri. ● Comisia Europeană va cere limitarea la iarnă a temperaturii în clădirile publice la 19 grade. Un grad în minus ar trebui să fie și în case. Pentru a face față mai bine la scăderea drastică a aprovizionării cu gaze rusești sau chiar la eventuala încetare a acesteia, Bruxelles-ul identifică pentru cei 27 de membri măsurile de reducere a consumului european cu aproximativ 25 pînă la 60 de miliarde de metri cubi. ● Autorul american de cărţi politice Robert D. Kaplan, analizează, într-un material publicat de Bloomberg, posibilitatea ca trupele ruse să se îndrepte spre România şi Republica Moldova şi pune la îndoială angajamentul Occidentului într-un astfel de scenariu. Într-o vizită la Tîrgovişte, Ucraina, experţii români i-au mărturisit lui Kaplan că sînt de părere că Putin va ajunge în Republica Moldova şi în Transnistria. De asemenea, el a afirmat că „românii nu au deloc încredere în Franţa şi Germania”, potrivit Bloomberg. Experţii români cred că preşedintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei și se aşteaptă ca acesta să construiască încet un pod terestru către Crimeea şi nu numai, ajungînd în cele din urmă în Republica Moldova şi în regiunea autonomă a Transnistriei, a subliniat Kaplan.
● Războiul din Ucraina arată că dominaţia Occidentului se apropie de final, pe fondul ascensiunii Chinei către statutul de superputere, în unul dintre cele mai semnificative puncte de inflexiune din ultimele secole, a apreciat fostul premier britanic Tony Blair, informează Reuters. „Lumea se află într-un punct de cotitură din istorie comparabil cu încheierea celui de-al II-lea Război Mondial sau cu colapsul Uniunii Sovietice, dar de această dată în mod clar Occidentul nu este în ascensiune. Ajungem la finalul dominaţiei economice şi politice occidentale. Cea mai mare schimbare a acestui secol va veni din China, nu din Rusia”, a declarat Blair într-o prelegere privind alianţa dintre SUA şi Europa, rostită la Londra. ● Parada militară organizată la Paris, cu ocazia Zilei Naționale a Franței, s-a desfășurat joi, 14 iulie, sub semnul războiului rus de la porţile Europei. Întoarcerea războiului în Europa pune într-o lumină specială defilarea tradiţională, care a onorat statele de pe Flancul de Est al NATO şi trupele franceze desfăşurate în acestea, inclusiv România. „Împărtăşirea flăcării” a fost tema defilării din acest an, o triplă referire la legătura dintre armată şi popor, la flacăra Rezistenţei încarnată de Hubert Germain, ultimul camarad al Eliberării, decedat anul trecut, şi la flacăra olimpică, a cărei depozitară este Franţa pînă la Jocurile Olimpice de la Paris în 2024. Defilarea pe jos a fost deschisă de steagurile a nouă ţări invitate, majoritatea vecini ai Rusiei sau Ucrainei, şi anume Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. ● Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a trimis președintelui Parlamentului o scrisoare de demisie, după ce a fugit în Singapore în urma protestelor în masă legate de prăbușirea economică a țării, au declarat vineri două surse guvernamentale citate de Reuters. Gotabaya Rajapaksa a trimis prin e-mail scrisoarea de demisie, joi seara tîrziu (ora locală - n.r.), au declarat cele două surse. Rajapaksa, care a fugit miercuri în Maldive pentru a scăpa de furia populară legată de rolul familiei sale în criza economică, a plecat apoi în Singapore cu un zbor al unei companii aeriene din Arabia Saudită. La rîndul său, Ministerul de Externe din Singapore a precizat că Rajapaksa a intrat în țară într-o vizită privată și că nu a cerut sau primit azil. ● Turismul intern este în cădere liberă. Se vede asta nu doar pe litoral, ci și în Maramureș, pînă anul acesta o destinație populară. În unele locuri, rezervările pentru luna august au scăzut cu pînă la 70%. Specialiștii din turism spun că această scădere a numărului de turiști se datorează și faptului că restricțiile de călătorie au fost ridicate, iar mulți români au optat pentru destinații din afara țării. Cererea pentru vacanţe pe litoralul românesc a scăzut în acest an cu aproximativ 30%, iar cea mai mare scădere este în stațiunea Mamaia. ● PR-ul de la Festivalul Electric Castle a încercat să calmeze spiritele, după ce sîmbătă noaptea și duminică dimineața oamenii au stat 5 - 6 ore la rînd pentru a urca în autobuze în apropiere de castelul de la Bonțida. Purtătorul de cuvînt al Electric Castle a intervenit după ce festivalierii au erupt sîmbătă dimineața și a explicat ce măsuri se iau, fără a-și cere scuze în numele organizatorilor pentru haosul și neplăcerile provocate festivalierilor, care au plătit sute de lei pentru a ajunge la concerte. Un festivalier a trecut pe hîrtie, într-o scrisoare, modul în care a găsit Electric Castle după 3 zile de festival: cozi peste tot, dezinteres din dorința de a face numai bani și lipsa controalelor la intrare. ● Oficialul german Annalena Baerbock a precizat că, prin România, atît pe Dunăre cît și pe mare, prin portul Constanța, pot fi transportate două milioane de tone de cereale din Ucraina, iar restul de 18 milioane tone de cereale, din aceeași țară, ar trebui să fie transportate în țări din Asia și Africa, în mod urgent, unde 345 milioane de oameni se confruntă cu foametea, după cum ne asigură ONU.
● Primul spital de oncologie pediatrică din România construit cu bani din donații ar putea fi gata la sfîșitul anului, lucrările fiind în prezent gata în proporție de 95%, a declarat Oana Gheorghiu, co-fondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”. Spitalul este construit exclusiv din donații private și ar urma să intre în proprietatea statului român, care îl va administra. „Noul spital de oncologie pediatrică este cel mai spectaculos proiect de țară pe care l-a avut România pînă acum. Sînt 500 de mii de oameni care și-au pus sufletul în proiectul ăsta. S-a construit pe speranțele și pe dramele unor copii”, a declarat, vizibil emoționată, jurnalista Paula Herlo. ● Uniunea Europeană construiește un buncăr securizat, de 8 milioane de euro, la Bruxelles. Acolo, liderii vor putea discuta secrete fără ca rușii sau alții să tragă cu urechea – spun surse citate de EUobserver. Buncărul nu va fi conectat la internet, dar va fi echipat cu tehnologie internă pentru conferințe. Va avea o izolație certificată de NATO, care va reduce riscul de interceptare a undelor electro-magnetice și radio. Liderii UE vor trebui să-şi lase telefoanele, laptopurile, ceasurile smart şi orice alt dispozitiv electronic, inclusiv aparatele auditive, la intrare. Sala ar urma să poată găzdui aproximativ 100 de persoane - pînă la 34 de lideri cu însoțitorii lor, personal tehnic și de catering. Sala va fi offline, dar va fi echipată cu tehnologie pentru conferinţe, cu ecrane mari şi microfoane conectate pentru a se asigura cabine la fel de sigure pentru 30 de translatori. Atît sala de şedinţe, cît şi cabinele vor fi izolate astfel încît să se evite ca din interior să se poată emana unde electromagnetice şi radio generate de ecrane sau transmisii. Buncărul va fi controlat cu minuţiozitate înainte şi după fiecare reuniune, pentru a se găsi şi neutraliza orice dispozitiv de ascultare. Liderii vor beneficia de un nivel corespunzător de confort, iar decorul va fi unul fix. Nu vor exista flori sau alte obiecte care se pot schimba frecvent. O atenție deosebită va fi acordată măsurilor de siguranță că nimeni nu face contrabandă cu dispozitive de ascultare. Buncărul ar urma să fie construit pînă în 2024 în complexul Consiliului Uniunii Europene, la Bruxelles. Încă nu s-a decis locul exact, însă oficialii analizează varianta unuia care să fie aproape de sala obişnuită de reuniuni a UE, astfel încît deplasarea pentru lideri să fie cît mai uşoară. Informaţiile cu privire la buncărul plănuit de UE vine în contextul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina. Doi spioni ruşi expulzaţi recent din Belgia erau specialişti în interceptarea semnalelor. În ultimii ani, şi China şi Israel au fost implicate în scandaluri de spionaj la Bruxelles. (digi24.ro) ● România s-a clasat pe locul l în Europa și pe locul al V-lea în lume la Olimpiada Internațională de Matematică de la Oslo, cu participarea a 105 țări. Este cea mai bună performanță, din ultimii 25 ani, afirmă ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. ● Un europarlamentar german, din grupul verzilor – oare românii ce păzesc? – reamintește că România a fost atenționată să stopeze defrișările ilegale de păduri în trei luni, altfel va suporta sancțiuni. Sperăm să ia aminte cine trebuie! ● Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a declarat pentru presa rusă că România vrea să înghită Republica Moldova, ceea ce va duce la război civil. El a comentat astfel şedinţa comună de la Chişinău a parlamentelor României şi Republicii Moldova, despre care a spus că a avut drept scop afirmarea dorinței României și Occidentului de unire. Dodon se află în arest la domiciliu fiind cercetat sub acuzația de îmbogățire ilicită și trădare, și a făcut aceste declarații pentru televiziunea de stat a Rusiei. Dodon s-a lăudat cu acest interviu și pe pagina sa de Facebook. ● John Sweeney, un cunoscut jurnalist de investigație britanic care îl urmărește de mult timp pe președintele rus Vladimir Putin, a scris în noua sa carte că liderul rus arată „grav bolnav”, cu obrajii umflați, care îl fac să semene cu un hamster. În viitoarea sa carte care va fi lansată pe 21 iulie, „Killer in the Kremlin”, Sweeney a descris schimbările pe care le-a observat în comportamentul și aspectul fizic al lui Putin, despre care a spus că îl sperie. El a susținut că utilizarea steroizilor ar putea fi responsabilă pentru schimbările suferite de către Putin, menționînd că președintele ar fi putut începe să ia medicamentele cu ani în urmă pentru a trata o leziune la spate suferită după căderea de pe cal. Potrivit lui Sweeney, acest lucru ar fi putut duce la un abuz de steroizi, care poate provoca o serie de probleme de sănătate, cum ar fi leziuni majore ale organelor și tumori. Zvonurile despre sănătatea lui Putin circulă intens de cîteva luni. Unii oameni au au vorbit despre filmările cu președintele rus în care acesta apărea tremurînd sau tensionat, ca dovadă că ar putea avea boala Parkinson, chiar dacă unii experți medicali au contestat astfel de discuții. ● Rusia încearcă să destabilizeze guvernele europene. „Nu comentăm evoluțiile politice interne, dar este clar că Rusia încearcă să destabilizaze UE și țările sale membre”, răspunde un purtător de cuvînt al Comisiei UE, Peter Stano, la o întrebare despre rolul Rusiei în crizele de guvern din unele țări europene, inclusiv Italia. Cu ajutorul „dezinformării”, Moscova încearcă să influențeze politica națională „prin delegații săi interni”, care „pot fi politicieni”. „Clasificarea actorilor politici revine țărilor, nu nouă, dar observăm campanii de dezinformare. Iar dezinformarea Kremlinului este uneori folosită de partide din UE“.
● Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul Bucharest International Film Festival 2022. Acesta este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub patronajul auto-intitulatului Principe Radu. Secțiunea „Istorie și Cinema” are în acest an cap de afiș documentarul istoric „Regele Mihai: drumul către casă”, în regia și scenariul lui Trevor Poots și producător executiv John Florescu. Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” prezintă povestea nespusă a curajosului Rege Mihai al României care, la doar 23 de ani, își risca viața sfidîndu-l pe Hitler în al II-lea Război Mondial, pentru a fi ulterior exilat din patria sa de comuniștii impuși de Kremlin. „Regele Mihai: Drumul către casă” preia povestea dramatică a exilului după anul 1948 a unui tînăr adesea solitar, ținut în marele joc de șah dintre Vest și Rusia Sovietică. A fost prins în încercările CIA de a înființa o rezistență armată în România, iar mai tîrziu, a fost spionat în exil de
agenții temutei Securități a lui Ceaușescu. Filmat și
produs în România, Marea Britanie și Elveția, documentarul este o continuare a mult apreciatei producții „Războiul regelui” (titlu internațional „Regele care l-a păcălit pe Hitler”).
IOAN STOICA
-2.7 C