● În timp ce miniştrii lor de interne se întîlneau la Stockholm cu ceilalţi colegi din UE pentru a discuta despre migraţie la o reuniune informală, cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta pe aceeaşi temă. Ambii politicieni s-au opus în decembrie aderării României şi Bulgariei la Schengen şi par să fie în continuare pe aceeaşi lungime de undă, menţinîndu-şi poziţia, relatează presa austriacă, citată de news.ro. Cancelarul Nehammer şi premierul Rutte au subliniat legăturile strînse dintre Austria şi Olanda. „Sîntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a anunţat cancelarul austriac, citat de Kronen Zeitung. ● Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holo­caustului, afirmînd că „rasismul, antisemitismul și discursurile pline de ură își croiesc iarăși drum pe continentul nostru”. „Să nu uităm niciodată că Holocaustul reprezintă un apogeu al urii, intoleranței, disprețului și prejudecăților, iar lecția sa cutre­murătoare trebuie să rămînă întotdeauna în memoria noastră colectivă, să ne țină conștiința trează și în alertă. Xenofobia, rasismul, antisemitismul și dis­cursurile pline de ură își croiesc iarăși drum pe continentul nostru, în ciuda a numeroase inițiative de combatere a acestora. Pentru democrație, toleranță, drepturi și libertăți trebuie să acționăm acum, cu mai multă energie și implicare! Nu putem permite să fie negate ori minimalizate suferințele milioanelor de victime!”, a spus Klaus Iohannis într-un mesaj transmis de consilierul de stat Cătălina Galer, în cadrul ceremoniei organizate la Templul Coral din București. ● Preşedintele Letoniei, Egils Levits, a salutat decizia cancelarului german Olaf Scholz de a trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina. „Decizia este corectă. Securitatea Europei este în pericol. Este mai bine să ajutăm Ucraina acum decît alte țări mai tîrziu”, a declarat oficialul. În ceea ce privește acuzația Rusiei că au fost depășite liniile roșii prin decizia de a trimite tancuri grele de luptă, Levits a arătat că „linia roșie a fost deja depășită de Rusia prin atacarea Ucrainei”. Ucraina, spune el, trebuie ajutată să își apere națiunea, statul, în vreme ce Rusia constată că agresiunea nu poate aduce beneficii, a spus președintele Letoniei. Limitele ar dispărea într-adevăr dacă am permite Rusiei să beneficieze de pe urma agresiunii. Levits a exprimat încîntarea statelor baltice generată de faptul că restul Europei și NATO au hotărît să consolideze securitatea în fața agresiunii rusești. „Toată lumea în Europa se gîndește acum la apărare. Este firesc să ne sporim capacitățile în domeniu atîta vreme cît avem un vecin agresiv”, spune liderul leton. ● Comisia Europeană vrea să reducă birocraţia şi costurile pentru a ajuta operatorii de telefonie, precum Deutsche Telekom, Orange, Telekom Italia şi alţii, să îşi extindă reţelele de telefonie 5G. Potrivit unui document al Executivului comunitar consultat de Reuters, Comisia Europeană, care vrea ca toţi europenii să aibă conectivitate la nivel de gigabit şi 75% dintre companiile din UE să utilizeze infrastructura cloud sau inteligenţa artificială în 2030, ar urma să îşi anunţe propunerea, denumită Gigabit Infrastructure Act, în data de 10 februarie. ● Fostul şef al diplomaţiei americane sub Donald Trump, Mike Pompeo, afirmă într-o carte publicată marţi că India şi Pakistanul au fost în pragul unei confruntări nucleare în 2019 şi că Statele Unite au evitat atunci escaladarea, notează AFP. „Nu cred că lumea realizează cu adevărat cum rivalitatea dintre India şi Pakistan a putut fi atît de aproape de a se transforma într-o confruntare nucleară în februarie 2019”, scrie Pompeo în cartea sa, „Never Give an Inch”. India a lansat lovituri aeriene în februarie 2019 în teritoriul pakistanez ca represalii pentru un atentat sinucigaş care a ucis 41 de paramilitari indieni în Kashmir. Pakistanul a ripostat doborînd un avion indian şi prinzînd pilotul. Pompeo, care se afla la Hanoi pentru un summit între preşedintele Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong Un, povesteşte că a fost trezit de un apel telefonic urgent de la un înalt responsabil indian. Mike Pompeo scrie apoi că diplomaţii americani au reuşit să-i convingă atît pe indieni, cît şi pe pakistanezii că nici una dintre ţări nu pregătea un atac nuclear. ● O toxină vegetală care există de zeci de ani în trestia de zahăr poate deveni cel mai puternic antibiotic din lume, potrivit unui nou studiu. Antibioticul, numit albicidină, este produs de agentul patogen bacterian ce provoacă „arderea” frunzelor trestiei de zahăr – Xanthomonas albilineans. După mai multe cercetări, concluzia la care au ajuns cercetătorii este că albicidina ar fi folosită de agentul patogen pentru a ataca planta – trestia de zahăr, în acest caz particular. Se știe de ceva timp că albicidina este foarte eficientă în uciderea bacteriilor, inclusiv E. coli și S. aureus. Aceste superbacterii, renumite pentru rezistența lor crescîndă la antibioticele existente, au determinat o nevoie vitală de noi medicamente eficiente, scrie sciencedaily.com. În ciuda potențialului său antibiotic și a toxicității scăzute în experimentele preclinice, dezvoltarea farmaceutică a albicidinei a fost împiedicată. Asta pentru că oamenii de știință nu au identificat foarte bine mecanismul prin care acționează. ● Un start-up finanțat de Bill Gates vrea să modifice hrana vacilor, pentru a reduce încălzirea globală. Mai exact, compania australiană intenționează să reducă metanul eliberat de vaci atunci cînd rîgîie. Start-up-ul Rumin8 din Perth lucrează în prezent la un supliment alimentar – replicat sintetic din alge roșii – care inhibă procesul generator de gaze. Rumin8 a anunțat că a atras 12 milioane de dolari de la fondul de investiții Breakthrough Energy Ventures, înființat de Bill Gates în 2015. „Am fost foarte mulțumiți de primirea pe care am avut-o din partea fondurilor de impact climatic din întreaga lume”, a declarat directorul general al Rumin8, David Messina. „Există o dorință reală de a finanța soluții pentru emisiile de metan enteric provenite de la animale și, din fericire pentru Rumin8, aceștia pot vedea beneficiile tehnologiei noastre”, a adăugat el. În octombrie anul trecut, Noua Zeelandă a propus taxarea gazelor cu efect de seră pe care animalele de fermă le produc prin rîgîit și urinare, în încercarea de a combate schimbările climatice. În cadrul acestui sistem, care este o premieră mondială, fermierii vor plăti pentru emisiile agricole sub o anumită formă pînă în 2025.
● Plafonul prețului gazelor a fost adoptat de guvernele Uniunii Europene pentru a reduce creșterea facturilor. Dar pentru experții UE însuși ar putea fi inutil în acest scop și, ceea ce este mai rău, ar putea duce la instabilitate financiară care ar putea pune în dificultate administrațiile publice și pe contribuabili. Plafonul de preț va intra în vigoare în februarie și, conform acordului de la Bruxelles, după luni de negocieri, va intra în vigoare dacă prețurile gazelor tranzacționate pe TTF în Amsterdam vor depăși 180 de euro pe megawatt oră timp de trei zile. În prezent, prețurile sînt în jur de 70 de euro pe megawatt oră. Pentru unii observatori, meritul acestui declin s-ar datora plafonului de preț: amenințarea plafonului a fost suficientă pentru a reduce speculațiile și pentru a readuce operatorii de piață la sfaturi mai blînde, potrivit Europa Today. ● Kolumbo, un vulcan subacvatic situat în largul insulei greceşti Santorini care nu a înregistrat nici o activitate timp de aproape 400 de ani, dă semne de trezire. O cameră magmatică nedetectată anterior se umple treptat cu materie topită, ceea ce i-a determinat pe cercetători să recomande monitorizarea în timp real a vulcanului, relatează The Guardian. Ultima dată cînd vulcanul Kolumbo a erupt, în 1650, au murit 70 de persoane, însă impactul unei erupţii echivalente din prezent ar putea fi mult mai mare în contextul creşterii populaţiei şi a activităţilor turistice pe insula Santorini. Kolumbo aparţine familiei de vulcani extrem de explozivi, capabili să expulzeze în atmosferă o coloană de pînă cîteva zeci de kilometri înălţime. De asemenea, este susceptibil să declanşeze un tsunami, o perspectivă deosebit de periculoasă.
● Cercetătorii de la instituții precum Memorial Sloan Kettering Cancer Center, din SUA, lucrează pentru a găsi alternative non-mamifere pentru astfel de studii și experimente. Astfel, s-ar putea reduce numărul de rozătoare utilizate în cercetarea biomedicală, un rezultat pozitiv în sine și unul care, de asemenea, ar putea duce la scăderea costurilor și ar putea accelera rezultatele. Pînă în prezent, cea mai convenabilă și potrivită alternativă o reprezintă omizile, cel puțin cînd vine vorba despre a studia inflamația intestinală, un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature Communications, citat de Medical Xpress. Deoarece aproximativ 75% dintre genele umane cunoscute care cauzează boli au omolog la insecte, aceste modele ar putea fi utile în cercetările preclinice viitoare în alte boli, cum ar fi cancerul, diabetul, neurodegenerarea și infecțiile. ● Papa Francisc a criticat legile care incriminează homosexualitatea ca fiind „nedrepte”, spunînd că Dumnezeu își iubește toți copiii așa cum sînt ei, și a cerut episcopilor catolici să primească în Biserică persoanele LGBTQ, scrie ANSA.it. „A fi homosexual nu este o crimă!”, a spus Suveranul Pontif într-un interviu pentru Associated Press. Este întotdeauna necesar să se facă distincția „între un păcat și o crimă”, a subliniat Papa Bergoglio. ● Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al preşedintelui rus Vladimir Putin, le-a sugerat jurnaliştilor să nu-şi piardă timpul urmărind filmul BBC „Putin vs the West”. Aceasta a fost reacţia oficialului, la lansarea filmului BBC „Putin vs the West”. El a spus că Kremlinul nu a reacţionat la lansarea filmului de către compania britanică, dar a evaluat deja episodul lansat. „Dacă restul filmului este în aceeaşi notă, atunci nu vă sugerăm să vă pierdeţi timpul”, a spus purtătorul de cuvînt al Kremlinului. O privire generală asupra filmului denotă faptul că acesta se bazează pe „povestea care durează de un deceniu de confruntări relatată de liderii occidentali, care au avut un schimb de confruntări” cu Rusia în timpul preşedinţiei lui Vladimir Putin. Acesta cuprinde perioada anexării Crimeii la Rusia, în 2014, şi include evenimentele din Ucraina. Anterior, mass-media străină a mai filmat documentare despre liderul rus. Anul trecut, canalul american HBO a lansat documentarul „Year One: A Political Odyssey”, al cîştigătorului Premiilor Emmy John Maggio, a cărui temă centrală a fost conflictul cu Rusia, precum şi relaţia dintre preşedintele american Joe Biden şi Vladimir Putin. În 2020, serialul documentar „Putin: A Russian Spy Story” a fost lansat de televiziunea britanică, cu referire la istoria preşedintelui rus. Filmul a fost difuzat de Channel 4, care la sfîrşitul anului 2019 a prezentat filmul „Opinion: Seeing the world through Putin’s Eyes”, scrie Rador. ● OMS a decis să menţină nivelul de alertă ridicat cu privire la pandemie. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a urmat astfel recomandările Comitetului de urgenţă privind reglementările în domeniul sanitar la nivel internaţional referitoare la COVID-19, reunit vineri la nivel de experţi pentru a 14-a oară şi care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul reprezentat în continuare de noul coronavirus. Tedros Adhanom Ghebreyesus anunţase deja că, în opinia sa, este prematură ridicarea celui mai înalt nivel de alertă privind pandemia de COVID-19. Pandemia se află probabil într-un „punct de tranziţie” şi are în continuare nevoie de o gestionare atentă pentru „atenuarea potenţialelor consecinţe negative”, a precizat OMS într-un comunicat. Peste 6,8 milioane de persoane şi-au pierdut viaţa de la izbucnirea, în urmă cu trei ani, a pandemiei de COVID-19, care a afectat toate ţările de pe glob, devastînd comunităţi şi economii.
R.M.