● Un sondaj din Republica Moldova a prezentat percepția cetățenilor de peste Prut față de principalii parteneri economici, România și Rusia, dar și despre Unire.  Numărul cetățenilor Republicii Moldova care ar vota pentru Unirea cu România se ridică la aproape 40% și ar putea continua să crească după ce autoritățile de la București au decis, în regim de urgență, să livreze Republicii Moldova, la un preț preferențial, 30% din necesarul energiei electrice. Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind reunirea cu România, 39,7% ar vota pentru. Potrivit aceluiași sondaj, cetățenii Republicii Moldova spun că România ajută cel mai mult și necondiționat. Astfel, 35,5% din cetățeni spun că România ajută cel mai mult Republica Moldova, Uniunea Europeană este pe locul 2 cu 27%, iar Rusia s-a prăbușit pe locul 3, cu 7%, conform ziarulnational.md. ● Secretarul Apărării SUA, Lloyd Austin, a reafirmat angajamentul Washingtonului faţă de apărarea colectivă, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat de mai multe ori cu folosirea armamentului nuclear, în timp ce Rusia suferă înfrîngeri în Ucraina. „Sîntem angajaţi să apărăm fiecare palmă din teritoriul NATO – dacă şi cînd se ajunge la asta”, a spus Austin înaintea întrunirii grupului de planificare nucleară, organul de cel mai înalt nivel al Alianţei pentru probleme nucleare, care răspunde de chestiunile politice legate de forţele nucleare. Site-ul de internet al NATO arată că politica nucleară este „revizuită continuu”, „modificată şi adaptată conform noilor evoluţii”. Întrebat dacă NATO ar lua în considerare un răspuns nuclear împotriva Rusiei, Stoltenberg a spus: „Scopul NATO este doar de descurajare a invaziei. Instanțele în care NATO ar putea folosi arme nucleare sînt extrem de îndepărtate. Referitor la exercițiul militar de rutină care va avea loc săptămîna viitoare, Jens Stoltenberg a declarat: „Exercițiul este planificat de multă vreme, este un exercițiu anual. A fost planificat înainte de războiul din Ucraina, am fost foarte transparenți în această privință. Scopul acestuia este să ne asigurăm că capacitatea NATO de descurajare este sigură și eficientă. Acesta este menit să prevină un atac asupra unui aliat NATO și să păstreze pacea”. Pentru a preveni noi bombardamente precum cele de acum cîteva zile în Kiev și în alte orașe, Alianța este pregătită să pună la dispoziție țării invadate un sistem de apărare antiaeriană. ● Gospodăriile europene ar putea îngheța în timpul unui val de frig sever în această iarnă, în ciuda faptului că depozitele sînt aproape pline, a declarat șeful Gazprom, Alexei Miller. „Iarna poate fi relativ caldă, dar dacă o săptămînă sau chiar cinci zile va fi anormal de rece, este posibil ca orașe și ținuturi întregi, Doamne ferește, să înghețe”, a afirmat acesta, miercuri, la Săptămîna Rusă a Energiei de la Moscova. În zilele de vîrf al cererii din această iarnă, Europa ar putea duce la o lipsă de aproximativ 800 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi, adică o treime din consumul său total, a mai spus Miller, citînd lucrările unor analiști. Dependența Europei de instalațiile subterane de stocare a gazelor a crescut semnificativ din cauza schimbărilor în importurile sale de combustibil, iar în prezent, depozitele europene de gaze sînt pline în proporție de aproximativ 91%. Cele mai pesimiste estimări arată că în luna martie, depozitele vor mai stoca doar 5%, cînd se încheie de obicei retragerile de gaze, a spus Miller. Acesta a mai declarat că Europa va supraviețui, însă lucrurile se vor agrava în iarna dintre 2023 și 2024, dacă nu se va schimba nimic. ● Papa Francisc a lansat un apel pentru reformarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care „şi-a arătat limitele” în contextul pandemiei de COVID-19 şi al războiului din Ucraina, potrivit unei noi cărţi a suveranului pontif, din care cotidianul La Stampa a publicat duminică un fragment. „ONU a fost creată pentru a da o formă refuzului nostru în faţa ororilor cu care omenirea s-a confruntat în cele două războaie din Secolul al XX-lea. Deşi ameninţarea pe care ele au reprezentat-o este încă vie, lumea de astăzi nu mai este aceeaşi” şi instituţiile internaţionale trebuie să fie „rodul celui mai mare consens posibil”, consideră Suveranul Pontif. Liderul de la Vatican îndeamnă la „reforme organice, destinate să ajute organizaţiile internaţionale să îşi regăsească vocaţia primordială de a servi interesele familiei umane”. Papa Francisc se consideră, totodată, apă­rătorul „securităţii integrale”, ce constă în garantarea tuturor drepturilor (alimentar, sanitar, economic şi social) în baza cărora cărora instituţiile internaţionale ar trebui să îşi formuleze toate deciziile. Noua carte a Papei Francisc, intitulată „Vă întreb în numele Domnului. Zece rugăciuni pentru un viitor al speranţei”, va fi lansată săptămîna aceasta în Italia. ● Oamenii de știință de la Copernicus Climate Change Service, care au actualizat joi perspectivele sezoniere, au declarat că temperaturile vor fi probabil mult peste normalul perioadei între lunile decembrie și februarie. Tempe­raturile anormal de ridicate ar putea reduce cererea de gaze naturale, pe care țările europene s-au grăbit să le stocheze. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a propulsat prețurile pentru acest combustibil la niveluri record, contribuind la o criză a costului vieții în întreaga regiune.  Oamenii de știință au declarat că există o probabilitate de 50%-60% ca Marea Britanie, o mare parte din coasta mediteraneană și părți din Europa Centrală să înregistreze temperaturi mult peste medie. Restul continentului are o probabilitate de 40%-50% de a depăși semnificativ mediile istorice. Cu toate acestea, perspectiva unei ierni blînde nu este universală în rîndul meteorologilor, notează Bloomberg. Meteorologii americani din domeniul comercial Commodity Weather Group susțin că iarna europeană va fi probabil mai rece decît anul trecut și ușor mai rece decît media pe 10 ani. Europenii se grăbesc să găsească înlocuitori pentru gazele naturale din Rusia, în timp ce utilizarea energiei ca armă de către Kremlin mărește facturile consu­matorilor și împinge economiile în pragul recesiunii. O iarnă mai friguroasă va reduce șansele Europei de a trece „relativ nevătămată” de acest sezon, a declarat Katja Yafimava, cercetător senior la Oxford Institute for Energy Studies. „Nu ar putea fi excluse pene de curent și închideri ale industriei”, a spus ea. ● Fundaţia Bill şi Melinda Gates a promis duminică alocarea sumei de 1,2 miliarde de dolari pentru a contribui la eforturile de eradicare a tuturor formelor de poliomielită la nivel global, cu prilejul unei conferinţe de presă interna­ţionale pe teme sanitare, organizată la Berlin. Suma va fi donată Iniţiativei mondiale pentru eradicarea poliomielitei (IMEP), un parteneriat public-privat, al cărui obiectiv este eliminarea definitivă pînă în 2026 a poliomielitei, boală împotriva căreia există un vaccin. ● Conducerea Astra Vagoane susține că e victima colaterală a disputelor politice și din această cauză angajați ai Primăriei Capitalei nu respectă contractul pentru livrarea pentru municipalitate a tramvaielor produse la Arad, conform contractului. Pînă în prezent, compania a trimis Bucureștiului 9 tramvaie pentru care nu s-a făcut recepția. ,,În Comisia de recepție au fost promovate aceleași persoane din Primărie care au întocmit caietul de sarcini. Aceste persoane sunt anti-Astra”, susține Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Arad. Totul a pornit în urmă cu patru ani, cînd Primăria, condusă atunci de Gabriela Firea, a acordat contractul de licitație unei companii din Turcia. Astra a făcut contestație și a cîștigat procesul. Primăria a făcut recurs, însă a fost respins. Conform reprezentantului com­paniei, de atunci au început și atacurile, conform cărora produsele Astra ,,sînt prea lungi, prea late, nu au roți etc.”. În afară de Alstom și Siemens, produsele noastre sînt cele mai bune din Europa. Sînt omologate”, a completat Blidar. Primăria are acum 9 tramvaie de la Astra dar pentru care nu a făcut recepția. Blidar a spus că dacă pînă la finele acestei luni nu se va face respectiva recepție, va opri livarea tramvaielor, deși în fabrică sînt 30 de unități care se află în stadii avansate de producție. ● „Ziua Inter­naţională pentru Eradicarea Sărăciei, marcată în fiecare an în data de 17 octombrie, ne găseşte în acest an la o răscruce de drumuri, marcată puternic de efectele pandemiei Covid 19, de războiul din Ucraina, de criza economică şi de cea energetică. Conştienţi de faptul că cele mai afectate persoane vor fi tocmai cele care astăzi sînt deja în stare de vulnerabilitate, încercăm să găsim soluţii de intervenţie rapidă pentru a veni în sprijinul acestor oameni”, a transmis ministrul Muncii, Marius Budăi, luni. „Deşi lupta cu sărăcia nu este uşoară şi uneori pare că este în zadar, cifrele ne dau curaj: dacă în anul 2011 aveam 400.000 de beneficiari de ajutor social, astăzi am ajuns la 150.000 şi vreau să le mulţumesc tuturor celor care lucrează neobosit, zi de zi, pentru a-i scoate pe semenii lor din sărăcie”, a mai precizat ministrul. ● Un fost șef al Serviciului Secret de Informații din Marea Britanie a declarat că președintele rus Vladimir Putin va fi înlocuit ,,la momentul potrivit” – cel mai probabil cu cineva și mai rău decît el. Sir Alex Younger, care a ocupat funcția de șef al MI6 între 2014 și 2020, a afirmat, la emisiunea BBC Newsnight, că ,,Putin este în pericol, iar pericolul poate veni chiar din partea electoratului politic pe care el însuși l-a creat”. Potrivit spuselor sale, este vorba de ,,dreapta șovinistă, naționalistă, probabil fascistă, care a fost baza sa de susținere și care acum îl pedepsește pentru că nu a mers suficient de departe și cu destulă fermitate”. ● Mai multe rapoarte sugerează că oamenii care formează anturajul restrîns al liderului rus ar putea începe să se întoarcă împotriva lui. Leonid Nevzlin, om de afeceri ruso-israelian, care a fost unul dintre colaboratorii apropiați ai fostului oligarh Mihail Hodorkovski, cîndva patronul companiei petroliere Yukos, spune acum că anturajul aproapiat al președintelui Vladimir Putin este deja pregătit să-l îndepărteze de la putere, înlocuindu-l cu o figură mai ,,slabă”. „Nu pot să spun despre cine este vorba, dar oameni foarte importanți au angajat deja discuții. E timpul ca Vova să se îmbolnăvească. Sau să se pensioneze… În orice mod, el va părăsi spațiul public”, a afirmat Nevzlin. Potrivit spuselor sale, sînt două opțiuni: ,,fie el va fi manipulat, fie, dacă va enerva oamenii și, cel mai probabil, o va face, atunci trebuie să fie înlocuit cu o figură credibilă”, a spus oligarhul rus.
● Ministrul israelian pentru Diaspora, Nachman Shai, spune că a venit timpul ca Ucraina să primească ajutor militar de la Israel, în contextul informațiilor că Iranul se pregătește să trimită rachete balistice Rusiei, potrivit Kyiv Independent, preluat de hotnews. „În această dimineață s-a raportat că Iranul transferă rachete balistice în Rusia. Nu mai există nici o îndoială de partea cui ar trebui să fie Israelul în acest conflict sîngeros. A sosit momentul ca Ucraina să primească și ajutor militar, așa cum oferă SUA și țările NATO”, a scris Shai pe pagina sa de Twitter. Washington Post a relatat, citînd oficiali americani de securitate și aliați, că Iranul se pregătește să trimită în secret drone de atac și rachete balistice. Fluxul crescut de arme de la Teheran ar putea ajuta la compensarea a ceea ce oficialii administrației Biden spun că au fost pierderi uriașe de echipament militar rusesc de la invadarea Moscovei în februarie și o scădere rapidă a ofertei de muniție ghidată de precizie de tipul celor folosite în atacurile de săptămîna trecută împotriva mai multor orașe ucrainene. Presa independentă a publicat în ultimele zile fotografii cu rămășițele a ceea ce par a fi drone de fabricație iraniană utilizate în atacuri împotriva țintelor ucrainene, punînd sub semnul întrebării negările repetate ale Iranului că ar fi furnizat astfel de arme aliatului său, Rusia. Oficialii Pentagonului au confirmat, de asemenea, public folosirea dronelor iraniene în atacurile aeriene rusești, precum și succesul Ucrainei în doborîrea unora dintre drone. ● Parchetul European (EPPO) confirmă că are o investigație în curs de desfășurare privind achiziționarea de vaccinuri COVID-19 în Uniunea Europeană. „Această confirmare excepţională vine ca urmare a interesului public extrem de ridicat”, se scrie într-o postare de pe pagina de Facebook. În text se mai precizează că Parchetul european nu va mai face publice alte detalii în această etapă. Vaccinul împotriva Covid-19 a fost achiziționat la nivelul Uniunii Europene, iar ulterior a fost distribuit în țările membre în funcție de cerere.