
- 17-06-2024
- 0 Comentarii
- 167
- 0
Problemele vieții sînt ale noastre, ale oamenilor. Pe unele noi ni le creăm de la lucruri de nimic, pe altele ni le creează semeni de-ai noștri, dar avem datoria, fiecare dintre noi, să le înfruntăm și, pe cît posibil să le rezolvăm, pentru a ne recupera ca ființe umane, ca știință și cultură, ca tot ce dorim... Problemele sînt cu atît mai grele cu cît noi vrem mai mult de la noi, de la viața noastră... Și nu vedem că nici nu ar trebui să avem probleme, din moment ce avem un Mihai Eminescu, un Mihail Sadoveanu, un Ion Creangă și atîția alți scriitori de mare valoare spirituală care au trăit aici și-și au rădăcinile din fibra acestui neam... Ba mai mult, avem un Nicolae Iorga, nume de primă mărime în galeria marilor oamenilor de cultură, în general. De ce ne facem atîtea probleme, cîtă vreme pămîntul ne dă rod bogat de pîine, livezile ne dau flori, fructe, iar pădurile, atîtea cîte au mai rămas, ne dau lemne de foc pentru sobă... Țăranii știu acest lucru, cei care trăiesc la sat, oameni obișnuiți cu muncile cîmpului, cu creșterea animalelor, care știu a doini și a privi cerul în nopțile de vară... Mai sînt printre noi și astfel de oameni, ce e drept, puțini, dar sînt!... Problemele sînt ale noastre, ale oamenilor, iar fiecare dintre ele creează o situație particulară care trebuie rezolvată pînă nu devine o problemă generală, legată de faptele noastre și realitățile în care trăim, ca ființe cu credință în divinitate, în posteritatea fiecărei generații care va veni și va pleca, pentru ca unii dintre noi să ne regăsim, după secole, în memoria timpului... Fiecare individ are propria existență pe acest pămînt, și atunci pentru ce ne facem atîtea probleme - de unde venim și unde vom pleca după moartea noastră firească, ce fel de mașină avem și ce casă? Putem trata fiecare problemă după cum știe fiecare să-și descopere calitățile și priceperea... Pentru că fiecare om își are calitățile sale și drumul lui în viață... Am spus acest lucru și o vom spune ori de cîte ori vom avea prilejul, cu riscul de-a ne repeta: problemele sînt ale omului, în general, iar ele țin de firea fiecăruia dintre noi... Pentru că nu există om care să nu aibă probleme, să nu aibă vise, năzuințe, planuri, proiecte, pe care într-o bună zi le va părăsi, plecînd pe cărări necunoscute, spre drumul neîntoarcerii în această lume... Dar pînă atunci, problemele trebuie tratate cu multă seriozitate, pentru a ne lămuri cu adevărat de unde venim, cine sîntem și unde vrem să ajungem, cu atît mai mult cu cît provocările vor fi din ce în ce mai multe... Din păcate, în era aceasta, în care tehnologia modernă a acaparat întreg spiritul omenesc, problemele vieții sînt parcă de nestăpînit și de neșters din memoria individuală sau colectivă... Exemplu este telefonul mobil care, folosit fără cumpătare, duce la evenimente neplăcute... Vorbitul la telefon, în timpul conducerii automobilului, poate da naștere unor accidente de circulație grave, soldate, de multe ori, cu pierderi de vieți omenești. Și asta se întîmplă fiindcă omul nu conștientizează la timp că acțiunile sale pot avea un deznodămînt nefericit... De aceea el trebuie să elimine, prin bunătate, prietenie și înțelepciune, pe cît posibil, energiile negative din preajma sa. Fiindcă întotdeauna vor exista acei strigoi energetici, care îl vor împiedica să acționeze în beneficiul său și al celor din jur, pentru construirea unor idealuri mărețe, întru înțelegere comună. Deci problemele nocive, de orice natură ar fi ele, trebuie evitate, iar în locul lor să fie cultivată iubirea, armonia între oameni, cu atît mi mult în vremurile de azi, cînd dușmănia și goana după avere au atins cote nemaiîntîlnite, iar ființa umană se afundă, pe zi ce trece, într-un colaps social, politic, psihologic ș.a.m.d. Prin urmare, problemele trebuie tratate cu precauție de fiecare om în parte, la fel cum procedează medicii pricepuți cu fiecare suferință a omului, îndepărtînd-o cu medicamentele sau intervențiile potrivite, conform diagnosticului stabilit de ei... Cu cît se înaintează în vîrstă, și problemele sînt mai complexe, de parcă nu mai au sfîrșit. De aceea ele trebuie rezolvate atunci cînd apar, și nu lăsate pentru mai tîrziu, altminteri, vor lăsa sechele în sufletul omului, iar drumul vieții lui va fi mult mai anevoios, înainte să se poată declara, într-un final, învingător în fața timpului.
ION MACHIDON,
directorul Revistei „Amurg sentimental”
-3.1 C