● ,,A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, anunțînd că, odată cu terminarea grevei din Educaţie, în urma adoptării de către Guvern a mai multor măsuri privind salarizarea din sistemul de învăţămînt, a venit momentul să-şi încheie mandatul de prim-ministru, iar după ce va merge la Palatul Cotroceni pentru formalizarea demer­sului, vor putea începe procedurile pentru efectuarea rotativei guvernamentale. ● Fostul șef al guvernului italian, Silvio Berlusconi, în vîrstă de 86 de ani, a murit luni, 12 iunie a.c., la Spitalul San Raffaele din Milano. Silvio Berlusconi suferea de leucemie „de ceva vreme” și dezvoltase recent o infecție pulmonară, scrie presa internațională. El fusese internat și în luna mai în acest spital prestigios pentru a trata o stare de slăbiciune legată de o infecţie pulmonară, dar medicii au dezvăluit că el suferă de leucemie cronică. Berlusconi s-a adresat la începutul lunii mai simpatizanţilor săi pentru prima dată după internare, într-un mesaj video, din camera de spital, aşezat la un birou cu un stindard al partidului şi un drapel italian în spatele lui. Silvio Berlusconi a fost spitalizat de mai multe ori în ultimii ani, inclusiv după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19 în 2020. Parcursul lui Berlusconi, a cărui moarte politică a fost anunţată hazardat de nenumărate ori, se confundă cu istoria Italiei în ultimii 30 de ani. Prim-ministru de trei ori între 1994 şi 2011, el a fost senator şi preşedintele partidului său de dreapta Forza Italia, un partener minor al guvernului de coaliţie condus de actuala şefă de extremă dreapta a guvernului, Giorgia Meloni. Fan al fotbalului, Silvio Berlusconi a prezidat timp de 31 de ani AC Milan, care a cîştigat de cinci ori Liga Campionilor în timpul lui, înainte de a vinde clubul în aprilie 2017 unor investitori chinezi. Apoi, el a fost proprietarul clubului Monza. ● Președintele rus Vladimir Putin deplînge moartea fostului premier italian Silvio Berlusconi, spunînd că este „o pierdere irepetabilă”. „Fără îndoială, Silvio Berlusconi a fost un politician de talie europeană, s-ar putea spune chiar globală. Sînt puțini astfel de oameni în arena internațională acum. A fost un mare prieten al oamenilor noștri și a făcut mult pentru a dezvolta relații de afaceri prietenoase între Rusia și țările europene. El a fost inițiatorul dezvoltării relațiilor dintre Rusia și Alianța Nord-Atlantică, cu participarea sa au fost create mecanismele adecvate de interacțiune – și din inițiativa sa”, a comentat Putin. Declarațiile au fost publicate pe pagina Președinției ruse. Putin susține că Berlusconi e o mare pierdere nu doar pentru Italia, dar pentru întreaga politică mondială. „Dar mai presus de toate, a fost, desigur, un politician italian. Ca politician a fost o persoană neobișnuită, pentru că era foarte sincer și deschis și avea un asemenea privilegiu pe care politicienii de această amploare nu îl au: privilegiul era că spunea ceea ce gîndea. E păcat. Vreau să-mi exprim sincerul regret și condoleanțe poporului italian și tuturor celor apropiați domnului Berlusconi. Aceasta este o mare pierdere nu numai pentru Italia, ci și pentru politica mondială”, a mai spus Putin. ● Alianța Nord-Atlantică a început luni un amplu exercițiu de manevre aeriene, cel mai important din istorie, care este coordonat de Germania și are menirea să demonstreze unitatea țărilor membre în fața posibilelor amenințări, în special cea a Rusiei, transmite AFP, citat de Agerpres. La exercițiul Air Defense 23, care se va desfășura pînă pe 23 iunie, iau parte aproximativ 250 de avioane din 25 de state membre NATO și partenere, inclusiv Japonia și Suedia. Pînă la 10.000 de persoane vor lua parte la acest exerciţiu menit să consolideze interoperabilitatea şi protecţia împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră în cazul unui kpatac asupra oraşelor, aeroporturilor sau porturilor situate pe teritoriul NATO. Exerciţiul a fost conceput în 2018, parţial ca răspuns la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, deşi nu vizează în mod specific pe cineva, a declarat generalul Ingo Gerhartz, şeful Forţele Aeriene Germane, în timpul prezentării exerciţiului. ● Uniunea Europeană vrea să ofere Tunisiei 100 milioane de euro în acest an, relatează Agerpres. Banii ar urma să fie oferiți în scopul reducerii migraţiei ilegale, a afirmat duminică la Tunis preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmit dpa şi AFP. Suma de 100 de milioane de euro ar urma să se înscrie într-un pachet de ajutor financiar pe termen lung ce ar putea ajunge în total la 900 de milioane de euro pentru „întărirea parteneriatului” cu Tunisia. În plus, la acest pachet s-ar putea adăuga un ajutor suplimentar imediat de 150 de milioane de euro. Aceste 100 milioane ar fi destinate pentru susținerea Tunisiei în aspecte ca managementul frontierelor, misiuni de căutare şi salvare, operaţiuni anti-trafic şi reprimirea de migranţi, a menţionat şefa executivului european. Aceşti bani înseamnă aproape de trei ori mai mult decît finanţarea alocată în medie Tunisiei de UE în ultimii doi ani ca asistenţă pentru reglementarea problemei migraţiei, a menționat Comisia Europeană. UE şi Tunisia „au amîndouă un interes enorm de a pune capăt modelului cinic de business al traficanţilor de persoane”, a mai spus Ursula von der Leyen, într-o declarație susținută alături de şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, şi premierul olandez, Mark Rutte, după o serie de convorbiri cu preşedintele tunisian Kais Saied. ● Miliar­darul şi filantropul american George Sörös, în vîrstă de 92 de ani, îi cedează controlul asupra imperiului său fiului său Alexander Sörös, care are 37 de ani şi vrea în special să lupte împotriva posibilităţii revenirii lui Donald Trump la putere, citează Wall Street Journal. Într-un interviu cu WSJ publicat duminică, Alexander explică faptul că este „mai politic” decît tatăl său şi că îl îngrijorează ideea că fostul preşedinte republican Donald Trump ar putea fi reales la Casa Albă în 2024. „Mi-ar plăcea să văd că banii nu joacă un rol atît de important în politică, dar atîta timp cît o va face cealaltă parte, va trebui să continuăm să o facem şi noi”, a spus el.
● Gigantul farmaceutic britanic GSK a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru punerea pe piaţă a vaccinului său Arexvy împotriva virusului respirator sinciţial (VRS), care provoacă bronşiolită şi pneumonie, relatează Agerpres. Autorizaţia este acordată pentru persoanele de peste 60 de ani, a precizat GSK în comunicatul său publicat miercuri și citat de AFP. „Este pentru prima dată cînd un vaccin împotriva virusului respirator sinciţial (VRS) primeşte autorizaţia de punere pe piaţă în Europa”, notează GSK, iar vaccinările vor începe înainte de toamnă. Virusul generează „peste 270.000 de spitalizări şi circa 20.000 de decese în timpul internărilor” în rîndul vîrstnicilor din Europa în fiecare an, au precizat reprezentanții GSK. ● Potrivit The Moscow Times, preluat de Courrier International, Kremlinul a decis să construiască un buncăr de 800 de locuri pentru elita Moscovei. Clădirea, construită „în timp record”, va fi amplasată sub Spitalul Clinic Central al Direcției Administrative a Președintelui Federației Ruse, din capitală. Întreaga construcție a ceea ce se numește oficial „structură de protecție civilă” este așteptată să fie finalizată pînă pe 20 decembrie 2023, potrivit unui contract semnat de președinția rusă pe 26 mai, la care a avut acces The Moscow Times. În cazul unui atac nuclear, acest adăpost antiatomic trebuie să poată proteja oamenii care locuiesc acolo atît de o explozie puternică, cît și de radiații într-o zonă de 10 kilometri. În total, un buget de 35 de milioane de ruble, adică 400.000 de euro, va fi alocat acestei infrastructuri, constînd din mai multe intrări și ieșiri de urgență. De asemenea, adăpostul va fi prevăzut cu un sistem sofisticat de ventilație și încălzire pentru a permite „proceduri medicale în timpul războiului”. În cele din urmă, vor fi puse în aplicare sisteme speciale de comunicare pentru a asigura schimbul de informații secrete. Acest anunț survine în timp ce lansarea unei contraofensive ucrainene pare din ce în ce mai iminentă. ● De la 1 iulie va intra în vigoare noul contract-cadru din Sănătate care stabilește că românii vor beneficia anual de consultațiile de prevenție la medicul de familie, iar aceștia vor putea recomanda o paletă mai largă de investigații paraclinice de care pot beneficia gratuit asigurații. De asemenea, numărul analizelor medicale efectuate în ambulatoriu și la spital va crește pentru a se reduce presiunea asupra spitalelor. Astfel, persoanele cu vîrste între 40 şi 60 de ani vor beneficia de riscograme pentru depistarea precoce a posibilităţii dezvoltării de boli cardio­vasculare, cerebro-vasculare, oncologice, a diabetului, a bolii cronice de rinichi, precum şi pentru evaluarea sănătăţii mintale şi reproductive. În cazul persoanelor de peste 60 de ani, se va putea face evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii, a riscului fatal cardiovascular, oncologic, al osteoporozei, de incontinenţă urinară, evaluarea sănătăţii mintale, a riscului de demenţă şi depresie. Adulţii cu vîrste între 18 şi 39 de ani vor beneficia anual de consultaţiile de prevenţie. În același timp, laboratoarele vor putea transmite prin poștă medicului curant al pacientului rezultatul analizelor şi investigaţiilor paraclinice. ● 2% dintre germani cred că viaţa le-a fost afectată pe termen lung din cauza pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor asociate luate de guvern, arată un sondaj de opinie realizat de institutul YouGov. Întrebarea pusă în sondaj a fost: „Privind înapoi acum la pandemia de coronavirus cu oarecare distanţă, aţi spune că viaţa vi s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei şi a măsurilor guvernului de a o combate?”. Din cei 2.098 de participanţi la sondaj, 30% au spus că viaţa li s-a schimbat în rău din cauza pandemiei şi a măsurilor asociate, în timp ce 12% au văzut schimbări mai ales pozitive în viaţa lor. Pentru jumătate dintre respondenţi, viaţa nu s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei, conform propriilor evaluări. În jur de 7% dintre cei intervievaţi nu au oferit un răspuns. Tinerii au spus, în procent mai mare decît persoanele mai în vîrstă, că au constatat schimbări negative în viaţa lor. Reamintim că pe 25 martie 2020, parlamentul german a aprobat măsuri anticoronavirus care au avut impact în aproape toate domeniile vieţii în următorii doi ani, de la limitarea contactelor la noi reguli privind munca de acasă, transmite Agerpres. ● Un bancher în vîrstă de 48 de ani, un consultant financiar în vîrstă de 57 de ani și un director de private equity în vîrstă de 36 de ani spun că ar fi pretendenții de drept la tronul vacant al Franței, potrivit Daily Mail. Surprinzător, sînt mulți care îi susțin cu adevărat pe acești trei finanțatori și ambițiile lor grandioase. „Ducele de Anjou”, „Contele de Paris” și omul care se autointitulează „Prințul Napoleon” cred că ar trebui să fie regele Franței. Fiecare vine cu argumentele lui. Solicitanții Bourbon sînt cunoscuți ca legitimiști și cred că Bourbonii, care l-a inclus pe Ludovic al XIV-lea, au fost singura monarhie franceză adevărată.  Orleaniștii spun că descendentul lui Louis-Philippe I ar trebui să fie rege. Iar bonapartiștii, evident, cred că ei ar trebui să ia în primire tronul dacă acesta devine vreodată disponibil, deoarece ultimul monarh din Franța a fost un Napoleon. Louis Alphonse de Bourbon este recunoscut ca „Șef al Casei de Bourbon” și pretendent de drept la coroana franceză de către fracțiunea legitimistă a regaliștilor francezi. Prin mama sa, el este strănepot al fostului dictator al Spaniei, Francisco Franco, și este de așteptat să succeadă la ducatul de Franco deținut de bunica sa, Carmen Franco. Este împotriva căsătoriei și adopției între persoane de același sex și vrea să vadă o revenire la o „societate creștină”. ● Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că holera și alte boli transmise prin apă reprezintă un risc în Ucraina, după distrugerea Barajului Kahovka. Între timp, specialiștii ucraineni anunță că apele revărsate din baraj au ajuns în cantități masive în Marea Neagră, la Odessa. „Informațiile exacte și amploarea exactă a impactului nu au fost încă văzute, deoarece apa continuă să vină în aval. Cifrele din acest moment arată că, inițial, 16.000 de persoane au fost imediat expuse riscului de inundații, pe malurile rîului. Mii de oameni au fost evacuați”, a declarat Teresa Zakaria, responsabil tehnic la programul de urgențe sanitare al OMS. Inspectoratul de Stat pentru Mediu al Districtului Sud-Vest din Ucraina raportează că experţii au constatat o desalinizare a apei în Marea Neagră, în apropiere de Odesa. Fenomenul este cauzat de faptul că tone de apă dulce au ajuns în mare din rezervorul Kahovka (regiunea Herson).
R.M.