* Preşedintele american Joe Biden s-a declarat dezamăgit de absenţa liderului chinez, Xi Jinping, la summitul G20 care va avea loc în India săptămîna aceasta, asigurînd că va avea totuşi ocazia să îl întîlnească, conform AFP. În ultimele luni, Statele Unite şi China au reluat dialogul printr-o succesiune de vizite la Beijing ale unor înalţi oficiali, printre care şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.
Relaţiile bilaterale rămîn însă tensionate, disputele comerciale, expansiunea chineză în Marea Chinei de Sud şi problema insulei democratice autonome
Taiwan continuînd să reprezinte aspecte sensibile în relaţia bilaterală. Joia trecută, un înalt oficial al
Uniunii Europe a declarat că preşedintele Xi Jinping nu va participa la G20 şi va fi reprezentat de premierul Li Qiang. Preşedintele chinez şi prim-ministrul indian Narendra Modi au avut o întîlnire faţă în faţă la summitul BRICS din Africa de Sud de luna trecută, dar tensiunile rămîn ridicate între cei doi giganţi asiatici, scrie Agerpres. * Ministerul Educaţiei a transmis duminică, 3 septembrie, că România se menține pe locul 2 în clasamentul mondial „all-time”, alcătuit în funcție de numărul total de medalii obținute la Olimpiada Internațională de Informatică (IOI), cu 3 medalii de argint și una de bronz cîștigate anul acesta. „Și anul acesta echipa noastră a reușit un rezultat extraordinar: 3 medalii de argint și o medalie de bronz au intrat în palmaresul țării, prin efortul unor tineri excepționali”, a transmis Ministerul Educaţiei. „Grație acestui rezultat, România continuă să se mențină pe locul al doilea «all times» în Hall of Fame-ul Olimpiadei Internaționale de Informatică, cu 127 de medalii (33 de aur, 58 de argint, 36 de bronz), la egalitate cu Polonia, pe primul loc aflîndu-se redutabila echipă a Chinei. Echipa României a fost condusă de către reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI)”, se mai arată în comunicat. * Europa se confruntă cu impactul unei „duble crize”, dar regiunea poate evita o recesiune, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru afaceri economice, pentru CNBC, potrivit News.ro. „Cred că ne confruntăm cu impactul unei duble crize”, a spus Gentiloni, referindu-se la impactul geopolitic al invaziei Rusiei în Ucrainea şi al loviturii economice ulterioare asupra continentului european. „Din punct de vedere geopolitic, criza a afectat, desigur, SUA şi întreaga lume, dar din punct de vedere economic, a afectat serios Europa şi în special Germania”, a spus el. Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie anul trecut, a stîrnit temeri serioase în Europa că regiunea va intra într-o încetinire economică semnificativă. „De ce, după o revenire puternică după pandemie, economia noastră încetineşte? Cred că din cauza provocării de a cîştiga independenţa energetică, care a fost foarte costisitoare pentru familiile noastre şi a alimentat inflaţia”, a spus Gentiloni. * Un grup de cercetători de la mai multe universități și centre de cercetare din China, susținut de omologi din SUA și Italia, a publicat un studiu în revista Science referitor la evoluția umană. Specialiștii respectivi, dintre care doar doi italieni sînt paleoantropologi de meserie, au realizat un amplu studiu genetic în care au urmărit mutațiile genetice apărute de-a lungul timpului, mutații care au o anumită frecvență. Pe scurt, de la circa 100.000 de mii de indivizi (o cifră oarecum acceptabilă), în urmă cu 930.000 de ani, se ajunge la maxim 1.280 de indivizi capabili de reproducere. Atît ar fi numărat întreaga populație umană a planetei. Iar ceea ce e de-a dreptul senzațional este că starea asta de fapt a durat nu mai puțin de 117.000 de ani. Cum ar veni, timp de aproape 120 de milenii, pe Terra, respectiv pe trei continente, nu au existat mai mult de 1.300 de indivizi. De bătrîni nu se prea putea vorbi la vremea respectivă dar, dacă adăugăm și copiii, să zicem că un număr rotund ar fi pe la circa 2.000 de indivizi. Populația unui sat mai răsărit. Practic, 98,7% din populația globală a dispărut brusc, în ceea ce pare a fi fost cea mai dificilă încercare din istoria evolutivă umană. Un eveniment dramatic pe care autorii studiului îl pun pe seama schimbărilor climatice severe din perioada respectivă. Apoi, adaugă ei, apariția focului, sau răspîndirea utilizării sale, a facilitat un boom al acestei mici populați. * După un repaus de cîteva zile, forțele de ocupație ale Moscovei au lansat noi atacuri la granița României cu Ucraina. În weekend, Rusia a atacat masiv porturile ucrainene de pe Dunăre. Duminică dimineața, Kievul a anunțat că a respins peste 20 de drone de fabricație iraniană. Acest lucru nu a împiedicat ca mai multe explozii să fie înregistrate la Reni și Izmail. La fel ca în august, aceste bombardamente s-au auzit și de pe teritoriul României. Vorbim de tentative ale Rusiei de a bloca exportul cerealelor ucrainene. Atacuri au avut loc și luni dimineața asupra portului Izmail. Riscul ca o dronă a Rusiei să ajungă în țara noastră există. Nu este uriaș, dar nu trebuie eliminat din ecuație. Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia susține că „în unele locuri, România este la doar 100 de metri de Ucraina, putem avea surprize neplăcute. Această posibilitate este destul de mică. În plus, dronele respective au mai puțină substanță explozivă decît o rachetă (…). Totuși, Doamne ferește, ne putem trezi cu vreo casă lovită, pentru că accidentele sînt accidente, se pot întîmpla“. Au existat voci care au cerut ca țara noastră să ia decizii importante de securitate după aceste atacuri de la graniță, dar specialiștii susțin că România poate lua măsuri limitate. * Familia lui Evgheni Prigojin a început să se lupte pentru vastul său imperiu de afaceri și să-și pună în buzunar bunurile acestuia înainte ca finanțatorul Grupului de mercenary Wagner să moară într-un misterios accident de avion pe 23 august. Canalul rus de știri online „Mojem Obiasnit” susține că a început redistribuirea activelor din imperiul lui Prigojin, care include zeci de companii și un venit anual de sute de miliarde de ruble. Dar chiar înainte de moartea acestuia, rudele lui Prigojin au început să-și transfere bunurile. Autoritățile au descoperit sigiliile a 600 de entități juridice diferite, sugerînd că el a fost implicat în activitățile a sute de companii. Potrivit documentelor, el avea afaceri în cel puțin 15 țări.
* Fenomenul meteo­rologic El Nino, combinat cu schimbările climatice, ar putea face ca anul 2024 să fie cel mai călduros an din istorie, potrivit euronews.com. Pe lîngă încălzirea globală cauzată de emisiile de carbon cauzate de om, experții au spus că El Nino este o „dublă lovitură” pentru vremea extremă și temperaturile record. Evenimentul actual ar putea continua în 2024, experții prezicînd că va deveni mai puternic în lunile următoare și se va încheia în primăvara anului viitor. Cu toate acestea, puzzle-ul complicat al sistemelor meteorologice ale lumii face dificilă prezicerea modului în care El Nino va afecta vremea Europei pe măsură ce anul trece. În sudul Europei, ar putea aduce condiții mai umede în general, dar, adaugă el, este important să reținem că aceasta este media în multe cazuri El Nino și nu este suficient de puternică pentru a determina rezultatul cu certitudine. Există, de asemenea, o șansă crescută de temperaturi „mai calde decît în mod normal”, anul viitor. În combinație cu creșterea temperaturilor din cauza încălzirii globale, meteorologii cred că, dacă condițiile se aliniază, 2024 ar putea ajunge să fie cel mai fierbinte an înregistrat. Experții mai spun că efectul exact al schimbărilor climatice asupra El Nino este încă incert. „Sîntem încrezători, totuși, că impactul unui anumit El Nino devine din ce în ce mai puternic pe măsură ce clima se încălzește. Pe lîngă faptul că acest El Nino va fi probabil un eveniment important și că va avea loc într-un climat mai cald ca niciodată, ne putem aștepta la un impact fără precedent”, mai adaugă experții. * Serviciul de hărți standard al Chinei, deținut de stat, a prezentat un set de hărți geografice pentru 2023, care arată pentru prima dată o parte a teritoriului Rusiei ca parte a Chinei. E vorba despre Marea Insulă Ussuri de pe rîul Amur, conform Sundries. Conform unui acord din 2008 dintre Rusia și China, insula a fost împărțită între cele două țări. Totuși, noua hartă oficială a Chinei marchează întreaga insulă drept punctul cel mai estic al teritoriului chinez. Setul oficial de hărți va fi folosit în diverse materiale media, inclusiv știri, cărți și materiale promoționale. De la începutul Secolului al XIX-lea, Rusia și China au luptat pentru controlul insulei, dar în anii 1920 și 1930, insula a fost „luată sub pază” de trupele sovietice. După prăbușirea Uniunii Sovietice, insula a rămas sub jurisdicția rusă. China a manifestat un interes deosebit pentru acest teritoriu, negîndu-i statutul încă din 1964. În 2008, Rusia a predat partea de vest a Marii Insule Ussuri și alte teritorii Chinei pe fundalul „intereselor pe termen lung ale Moscovei în relații stabile între cele două țări”. Pe lîngă Marea Insulă Ussuri, China a marcat ca teritoriu statul indian Arunachal Pradesh și regiunea de graniță Aksai Chin. Ministerul de Externe indian a protestat deja la Beijing. * Într-o postare pe Facebook, Asociația Apuseni Spirit anunță desco­perirea unei rețele de peșteri în calcar cristalizat, în localitatea Luminești, comuna Sohodol, Alba. „Inițiată de Asociația Apuseni Spirit, în cadrul proiectului de dezvoltare turistică, această aventură a adus la lumină un secret ascuns în Platoul Poieni – un labirint de peșteri în calcar cristalizat, numit cu mîndrie Ținutul Peșterilor în Marmură. Amplasate strategic între Arieșul Mic, Crișul Alb și Valea Sohodolului, peșterile au reprezentat întotdeauna o enigmă intrigantă. Cu rezultate uluitoare, a fost descoperită o întreagă rețea de peșteri în marmură sau calcar cristalizat în inima Platoului Poieni. În final, responsabilitatea noastră pentru comunitatea locală este de a proteja aceste comori subterane și sursele de apă, evitînd să aruncăm deșeuri în avenuri și doline“, se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook Apuseni Spirit. * Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a avut un discurs critic cu privire la modul de gestionare a deșeurilor de pe teritoriul țării noastre. „Ne interesează, în general, modul în care gestionăm deşeurile deoarece, chiar dacă am evoluat la atît de multe capitole ca ţară, din păcate, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor sîntem în urmă faţă de statele membre. Avem cifre ruşinoase la capitolele colectare separată, tratare, depozitare, compostare şi, din acest motiv, sîntem obiectul unor proceduri de infringement din partea Curţii Europene de Justiţie”. Acesta a subliniat că sînt peste o sută de acte normative legate de gestionarea deşeurilor „pe care toţi primarii din ţară ar trebui să le citească”. * Alegerile pentru Cotroceni vor avea loc în anul 2024, iar analiștii politici plasează în acest scenariu electoral personaje-cheie care ar putea primi votul românilor pentru a prelua funcția de președinte al României. Numele lui Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații, este vehiculat din ce în ce mai des, iar analistul Bogdan Chiriac a declarat că acesta „ar fi un candidat puternic la preşedinţia României de partea dreaptă”. „Eduard Hellvig ar fi un candidat puternic la preşedinţia României de partea dreaptă, n-am nici un fel de îndoială. E un om cu multă experienţă, inclusiv politică. A reuşit să se impună pe plan internaţional atît în SUA cît şi în Marea Britanie. Lucrul acesta ar trebui să ne bucure, fiindcă ce avem candidaţi la preşedinţie, bănuiţi pînă în acest moment, sînt absolut în regulă. Sînt oameni înţelepţi, oameni cu experienţă politică de stînga, de dreapta, deci lucrurile astea ar trebui să ne bucure. Am putea avea preşedinţi cărora să le şi pese de România”, a precizat Bogdan Chirieac, potrivit dcnews.ro. H.D. Hartmann, analist politic, profiler și jurnalist, susține, de asemenea, că Eduard Hellvig „este un om cult, a citit mai mult decît cărțile Bibliotecii de la Brukenthal. Are o minte strălucitoare, din acest punct de vedere, dar pe lîngă Wagner există și Beethoven. Alt lucru care este foarte important la el, apartenența. Eu cred că în SRI multe s-au schimbat datorită lui. Foarte multe. În bine. Cînd ești bine pregătit pe meseria ta, știi ce faci. Este un candidat”, a spus H. D. Hartmann.
R.M.