
- 04-07-2022
- 0 Comentarii
- 231
- 0
● Compania turcă din domeniul apărării Baykar Makina Sanayi ve Ticaret A.Ș., producătoarea celebrelor drone Bayraktar, a anunțat în cursul săptămînii trecute că va dona Ucrainei trei astfel de aparate fără pilot, după o campanie de strîngere de fonduri care a dus la colectarea unei sume impresionante pentru a cumpăra „cîteva” drone Bayraktar TB2, scrie Reuters. Campania de strîngere de fonduri din Ucraina și-a atins ținta în doar cîteva zile, la ea contribuind atît afaceriști importanți, cît și oameni obișnuiți, potrivit companiei turce. „Baykar nu va accepta bani pentru (dronele) TB2 și va trimite gratuit trei aparate de zbor fără pilot pentru frontul din Ucraina”, a anunțat compania într-o declarație. „Cerem în schimb ca banii strînși să fie folosiți în sprijinul poporului ucrainean”, se mai arată în declarație. ● Președintele Statelor Unite Joe Biden a promulgat cea mai strictă lege de control al armelor în mai multe decenii, un compromis bi-partizan care părea inimaginabil pînă la cele mai recente împușcături în masă, între care și masacrarea a 19 elevi și doi profesori la o școală elementară din Texas. „Vor fi salvate vieți”, a spus Biden la Casa Albă. Referindu-se la familiile victimelor, președintele a spus: ,,Mesajul lor către noi a fost să facem ceva. Ei bine, azi am făcut”. Camera Reprezentanților a dat aprobarea finală zilele trecute, după ce Senatul a votat legislația joi, iar Biden a semnat legea înainte de a părăsi Washingtonul pentru două summit-uri în Europa. ● Portul Constanţa se sufocă sub povara containerelor de mărfuri. Situaţia din port s-a agravat după ce, ca urmare a războiului din Ucraina, Portul a trebuit să preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina. O mare parte din blocajele care există acum în portul Constanţa este cauzată de livrările de cereale. Guvernul ar trebui să-i ceară Uniunii Europene un credit pe 30 de ani de 1 miliard de euro fără dobîndă pentru dublarea capacităţii din portul Constanţa, astfel încît acesta să devină noua poartă a Mării Negre pentru estul Europei.
● Lacul Techirghiol, din binecunoscuta stațiune balneoclimaterică cu același nume, a devenit roz, spre uimirea turiștilor. Este vorba – conform specialiștilor – de o explozie de alge, care contribuie la refacerea nămolului, respectiv a proprietăților sale. ● În ceea ce privește puterea de cumpărare, România înregistrează cu 18% mai puțin față de celelalte țări ale Uniunii Europene, dar surclasează Grecia. E drept, înregistrăm diferențe mari între mediul rural și cel urban. ● Armata lui Putin a atacat un cartier rezidențial din Kiev, precum și un mall din Cremenciuk, în incinta căruia se aflau peste o mie de persoane. Volodimir Zelenski a calificat acest atac drept cel mai devastator act terorist din Europa. ● Răzvan Giucă, vicepreședinte ACROPO, cu rang de subsecretar de stat, a fost prins drogat la volan, potrivit unor surse judiciare citate de mass-media. Giucă avea asupra lui și pliculețe cu stupefiante. ● Rata de promovare la examenul de bacalaureat 2022, în urma soluționării a peste 49.000 de contestații, a crescut cu 1,9%, ajungînd la 75,2%, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, înaintea afișării rezultatelor finale la Bac 2022. În 42 din cele 1.393 de licee din România rata de promovare a fost zero – nici un elev nu a reușit să ia examenul. În urma contestațiilor au fost modificate în continuare foarte multe note – peste 30.300 de note au fost mărite, iar peste 15.000 au fost micșorate. Ediția din acest an a Bacalaureatului a fost considerată cea mai fructuoasă din ultimii zece ani, mai ales că 222 dintre candidați au obținut media generală 10! ● Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se așteaptă la „niveluri ridicate” de COVID-19 în această vară în Europa și a cerut monitorizarea îndeaproape a virusului după triplarea cazurilor zilnice timp de o lună. „Pe măsură ce țările din Europa au ridicat restricțiile care erau în vigoare, virusul va circula la niveluri ridicate în timpul verii”, a declarat, pentru AFP, directorul pentru Europa al organizației, Hans Kluge. „Virusul nu dispare doar pentru că țările încetează să-l monitorizeze. Continuă să contamineze, continuă să se schimbe și încă ucide”, a spus el într-o declarație scrisă pentru AFP. Cu subvarianta Omicron BA.5 în plină expansiune, numărul de cazuri din aproximativ cincizeci de țări din zona OMS Europa s-a apropiat de 500.000 zilnic în această săptămînă, în timp ce la sfîrșitul lunii mai era în jur de 150.000 pe zi, potrivit datelor publice. ● În prezent, peste 3.400 cazuri de variola maimuței sînt semnalate în peste 50 de țări. În România, evidențele rețin deocamdată șase cazuri. OMS consideră că acest virus nu este încă o urgență.
● În cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de film TIFF, de la Cluj , premiul cel mare a fost acordat peliculei boliviene „Casa noastră”, iar actrița Maia Morgenstern a primit premiul de excelență pentru întreaga carieră. Cele 200 de filme din 55 de țări au adus în fața ecranelor de cinema un număr de 102.000 de plătitori de bilete, cu 8% mai mult față de 2019, anul în care se stabilise recordul anterior.
● Liderii G7 s-au întîlnit în localitatea Elmau, din Germania, unde au fost întîmpinați de protestatari, care au scandat împotriva războiului, schimbărilor climatice, scumpirii carburanților și lipsei tot mai acute a hranei. În cadrul reuniunii, a fost adoptat cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni, vizînd interzicerea importului de aur rusesc pe piață. ● Rusia nu și-a putut achita obligațiunile bancare, în valoare de 100 milioane de dolari, oficialii susținînd că nu-și pot plăti datoriile din cauza sancțiunilor. ● În contextul crizei de personal din aeroporturile din Germania, Olaf Scholz, cancelarul german, propune angajarea unor cetățeni străini, germanii fiind insuficienți în raport cu posturile existente. ● La Summitul de la Madrid, membrii celor 30 de țări NATO au luat decizii importante pentru România. Printre altele, s-a stabilit ca zona Mării Negre aferentă țării noastre să fie declarată spațiu de
interes strategic. ● Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că, dacă va fi nevoie, 300 de mii militari din țările Uniunii Europene pot fi pregătiți în 48 de ore pentru război, iar conceptul strategic al NATO va fi schimbat din temelii. Spania contribuie decisiv la misiunile NATO, „care e mai unită ca oricînd”, declară prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez. ● Casa părintelui Arsenie Boca, de pe dealul Bujoara, a fost scoasă la vînzare. Neobişnuit este faptul că agenţia imobiliară a stabilit preţul de 10.000 de lei, unul foarte mic, dar, în fapt, lansează o licitaţie prin care îi îndeamnă pe potenţialii cumpărători să facă o ofertă. Pe locul în care a copilărit Arsenie Boca se află o casă veche din lemn şi chirpici cu pereţii acoperiţi de portretele de mari dimensiuni ale lui Arsenie Boca. Casa păstrează o parte din mobilierul fostei case părinteşti: un pat vechi de peste 100 de ani, o măsuţă şi o băncuţă, toate din lemn. Proprietatea are 8,5 hectare – teren extravilan, fîneţe şi teren arabil, 2 căsuţe, o anexă și un foişor de vară și face parte din patrimoniul spiritual ortodox, unică, inestimabilă, ca valoare spirituală. ● Președintele Franței, Emmanuel Macron susține că Rusia suportă consecințele războiului pe care l-a provocat. De fapt, războiul nu afectează doar Europa, ci întreaga lume, Rusia fiind singura responsabilă. ● Cozi interminabile pe aeroportul Henri Coandă din Capitală, ca urmare a faptului că directorul aeroportului a redus drastic din personal, fenomenul fiind comun pentru întreaga Europă. Milioane de oameni din întreaga lume au fost afectați de anularea curselor aeriene în ultima lună. ● Seceta face ravagii, spre marea disperare a oamenilor, astfel încît apa a fost raționalizată. Lacul Amara din județul Buzău a secat, pe toată lungimea de 8 km. Acum, pe locul unde altădată puteau fi văzuţi pelicani sau alte păsări sălbatice, pasc vitele localnicilor.
● Renumitul tren Venice Simplon Orient Express circulă în toată Europa. Legendarul tren de lux este activ din 1883 – de fapt – pe ruta dintre Paris, Viena și Constantinopolul de atunci. Secțiunea italiană este în funcțiune din 1919, după deschiderea tunelului Simplon. De atunci a fost posibilă conectarea capitalei Franței și a nordului țării cu Atena și Istanbul prin München, Viena, Milano, Veneția, Trieste, Budapesta și București. Bani și timp să ai, altfel totul e rezolvat! ● La Campionatul european de lupte UNDER-20, de la Roma, sportivele românce Ana-Maria Pîrvu și Elena-Irina Margaș au cucerit medalii de bronz. ● Începînd cu 1 iulie a.c., reducerea la combustibil de 0,50 bani e marcată pe tabelă, nu și la pompă. ● După părăsirea Insulei Șerpilor, rușii au atacat cu înverșunare portul Odessa, context în care un bloc din Cetatea Albă, locuit de etnici români, a fost distrus, atac soldat cu uciderea a 20 de civili și zeci de răniți, printre care și copii. ● Constanţa a fost gazda Summit-ul de Securitate al Mării Negre organizat de Comisia Helsinki. Mihai Lupu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a publicat pe contul său de Facebook cîteva fotografii de la reuniune, pe care o cataloghează drept un „eveniment istoric pentru România şi pentru aliaţii săi”. „Este primul dialog multilateral între aliaţii şi partenerii regionali privind securitatea Mării Negre, organizat după Summit-ul NATO de la Madrid. Membri ai Congresului SUA, oficiali guvernamentali de rang înalt din regiune şi parteneri internaţionali au luat parte la eveniment”, a declarat Mihai Lupu. Temele discuţiilor au vizat confruntarea cu agresiunea rusă şi relevanţa Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică. ● Uniunea Europeană acordă Republicii Moldova refinanțări de 40 milioane de euro, în vederea întăririi capacității de apărare și de împotrivire la atacurile cibernetice. ● Guvernul american, împreună cu firma NuScale Power, vor finanța cu 14 milioane de dolari studiile de proiectare pentru instalarea în România a unor centrale de tip SMR (reactor nuclear mic), primele de acest fel din Europa. Anunțul a fost făcut de Casa Albă, cu ocazia Summitului G7 și a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, care subliniază că asigurarea securității energetice este un obiectiv major al țării noastre. În același timp, Joe Biden a punctat că investiția va genera și locuri de muncă pentru români.
● Kelemen Hunor, președinte al UDMR și vice-prim-ministru, afirmă că România nu poate plafona prețul petrolului, pentru că nu are rafinării ca Ungaria, iar statul a scăpat de sub control industria de profil. ● Cehia a preluat, pentru șase luni, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Logo-ul președinției Cehiei îl are la bază pe cel al primei președinții cehe a Consiliului UE din 2009. Este vorba despre 27 de romburi, dispuse în formă de cerc, reprezentînd cele 27 de state membre. Conform unui anunț făcut, la 16 iunie 2022, de prim-ministrul ceh, Petr Fiala, președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene va acorda prioritate organizării unui summit privind reconstrucția Ucrainei și lansării unui plan Marshall pentru această țară. ,,Am dori să organizăm un summit privind reconstrucția postbelică a Ucrainei cu un plan Marshall, în prezența președintelui ucrainean Zelenski”, a declarat prim-ministrul ceh la 16 iunie, conform site-ului președinției cehe. Cehia se va concentra, pe parcursul președinției sale, asupra unor priorități precum: gestionarea crizei refugiaților și reconstrucția post-război a Ucrainei; securitatea energetică, consolidarea apărării UE; reziliența strategică a economiei europene; reziliența instituțiilor democratice. ● Românilor li s-a aprobat amînarea ratelor, dar alte capcane îi pîndesc pe traseu. În contextul inflației galopante și al majorării dobînzilor, pe termen mediu și lung, ei vor fi nevoiți, pînă la urmă, să suporte plata unor sume cu mult mai împovărătoare.
● Președintele României afirmă că susține în continuare menținerea cotei unice de impozitare, dar și poziția exprimată de premierul Ciucă pe marginea modificării Codului Fiscal, nefiind de acord cu măsurile populiste. Klaus Iohannis a mai ținut să adauge că „trăim vremuri grele”. ● Pe 1 iulie a.c., Ambasada SUA a sărbătorit la București, în avans, Ziua Națională a Americii, cu prilejul împlinirii a 246 ani de ani de la semnarea Declarației de Independență (4 iulie 1776). ,,Statele Unite rămîn cel mai apropiat aliat militar al României, la fel cum NATO rămîne principalul garant al păcii şi securităţii pentru toţi membrii săi”, a afirmat în cursul serii premierul Nicolae Ciucă. Prezent la recepţia de Ziua Independenţei, organizată de Ambasada Statelor Unite, şeful executivului a adăugat că salută decizia luată de preşedintele Joe Biden de a suplimenta prezenţa trupelor americane în România. ● Pandemia COVID-19 ia avînt în România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, propune două scenarii. ,,Avem două scenarii pe care vi le prezentăm. Cel în care vîrful acestui minival sau val, o să vedem în funcţie de numărul de cazuri, o să fie undeva între 7 şi 10 august. Cea de-a doua variantă, mai puţin optimistă, în care vîrful acestui val va fi spre sfîrşitul lunii august, începutul lunii septembrie, cu un număr săptămînal de cazuri de circa 70.000, asta înseamnă 10.000 de cazuri pe zi. Rămîne de văzut dacă aceste lucruri se vor confirma în acest fel. Nu există dovezi privind o severitate mai mare; o transmisibilitate mai mare da, dar nu o severitate mai mare”, a declarat ministrul.
● Guvernul ia în calcul, la iarnă, raționalizarea gazului pentru companii, nu pentru consumatorii casnici, dacă România nu va importa suficiente gaze naturale, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. „Se va continua furnizarea fără limitare la consum casnic. Pentru operatorii economici e mai corect să limităm în procent echitabil pentru fiecare agent economic. Deci va fi o raționalizare pentru companii, nu pentru casnici”. Conform surselor citate, România consumă iarna 50-55 de milioane de metri-cubi de gaze naturale, iar la o temperatură de sub -15 grade Celsius consumul zilnic este de 75 de milioane de metri cubi. ● Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin a pregătit războiul împotriva Ucrainei cu cel puţin un an înainte de a-l declanşa şi a prezis că Putin va fi probabil capabil să menţină o ofensivă prelungită pentru „mult timp”. „Cînd nu va mai avea Rusia capacitatea de a continua această luptă? Cînd va rămîne Putin fără arme, fără fonduri? Sau acest lucru poate continua ani de zile?”, a fost întrebat Olaf Scholz în cadrul emisiunii „Face the Nation” de la CBS News. Nimeni nu ştie cu adevărat, a răspuns Scholz, dar planificarea îndelungată a lui Putin sugerează că acesta este pregătit pentru un efort de război susţinut. Scholz a spus că, deşi Putin „nu va recunoaşte cu adevărat”, el este conștient că Rusia resimte impactul sancţiunilor occidentale. Întrebat despre cele aproximativ 2 miliarde de dolari pe lună pe care Germania le-a cheltuit pentru gazul rusesc, cărbunele şi alte surse de energie, Scholz a negat că aceasta îi oferă lui Putin o scăpare
de la sancţiuni.
IOAN STOICA
2.6 C