● Pîine, mezeluri și gemuri, acestea sînt doar cîteva dintre alimentele care ar putea intra sub noua etichetă alimentară pe care Comisia Europeană tocmai și-a propus să o introducă pentru a reduce drastic risipa în sectorul alimentar. Denumirea propusă de Bruxelles este „Bun de consumat și după”, pentru a indica faptul că și după data indicată pe etichetă, aceste produse, dacă sînt depozitate în mod corect, sînt comestibile și nu este necesar să fie aruncate, potrivit Agrifood. Numai alimentele ambalate și nu alimentele proaspete trebuie să poarte această etichetă. Există mai multe alimente care pot fi consumate peste o lună dincolo de TMC. Acestea sînt produse din carne ambalate, mezeluri și produse delicate crude, gătite și condimentate. Durata se extinde pe una sau două luni dincolo de TMC pentru: dulciuri ambalate, dulcețuri și conserve, făină și cereale, paste uscate, orez, cuscus. Puteți mînca și la 6 luni după TMC: lapte Uht, condimente și ierburi aromatice, sosuri precum maioneza, ketchup, muștar, sucuri de fructe. ● Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, a vorbit despre perspectivele României de adoptare a monedei euro. „România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată. Ne-am aliniat Flancului Estic, lîngă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze. Cînd batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobîndă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%”. ● Cantităţile de plastic care ajung în oceanele de pe Terra ar putea să ajungă la un nivel „fără precedent” în raport cu anul 2005 şi s-ar putea tripla pînă în 2040 dacă nu sînt adoptate măsuri suplimentare, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează Reuters. Studiul a examinat datele privind poluarea cu plastic la suprafaţa apelor oceanice furnizate de 11.777 de staţii de monitorizare amplasate în şase regiuni marine majore în perioada 1979-2019. „Am descoperit tendinţa alarmantă de creştere exponenţială a microplasticelor în oceanul global de la începutul acestui mileniu”, a declarat Marcus Eriksen, cofondator al 5 Gyres Group. „Avem nevoie de un tratat global ONU puternic din punct de vedere legal despre poluarea cu plastic, care să oprească problema la sursă”, a adăugat el. Microplasticele sînt deosebit de periculoase pentru oceane, contaminînd nu doar apa, ci afectînd şi organele interne ale vieţuitoarelor marine, care confundă particulele de plastic cu surse de hrană.
● Papa Francisc spune că este dispus să călătorească în Ucraina, care este atacată de Rusia, dar numai cu condiţia să poată călători şi la Moscova, relatează DPA. „Voi merge în ambele locuri sau în nici unul. Războiul din Ucraina nu poate fi încheiat decît prin dialog şi iniţiative concrete de pace”, a declarat şeful Bisericii Catolice într-un interviu publicat în ediţia de sîmbătă a ziarului argentinian La Nacion. Vaticanul a încercat de mult timp să joace un rol de mediator în conflict. În acest context, el a vorbit pentru publicația amintită despre „dorinţa de a servi pacea”. În interviu, Papa Francisc a relatat cum, în a doua zi după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, i-a întrebat pe liderii ruşi dacă ar putea călători la Moscova. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus el, a refuzat cu mulţumiri la momentul respectiv. Suveranul pontif şi-a reiterat consternarea faţă de război: „Războiul mă doare, asta vreau să spun. Războiul mă doare”. ● Un tribunal japonez a ordonat luni rejudecarea procesului unui bărbat de 87 de ani considerat cel mai vechi condamnat la moarte din lume, la aproape 60 de ani după condamnarea sa pentru crimă, relatează AFP. Japonezul a petrecut peste patru decenii pe culoarul morţii după condamnarea sa în 1968 la pedeapsa capitală pentru asasinarea şefului său şi a trei membri ai familiei acestuia. Iwao Hakamada a mărturisit crimele după mai multe săptămîni de interogatorii în detenţie, dar apoi a retractat. De atunci el şi-a susţinut nevinovăţia, însă pedeapsa a fost confirmată în 1980. Fostul boxer a fost eliberat în 2014, un tribunal recunoscîndu-şi îndoielile privind vinovăţia sa plecînd de la testele ADN efectuate pe hainele însîngerate, piesa de rezistenţă a acuzării, şi luînd decizia de a-i oferi un nou proces. Însă în 2018, nouă lovitură de teatru; la apelul parchetului, Înalta Curte din Tokyo a pus la îndoială fiabilitatea testelor ADN şi a anulat decizia din 2014. Curtea supremă japoneză a anulat însă la sfîrşitul lui 2020 decizia care îl împiedica pe Hakamada să fie judecat din nou în încercarea de a-şi obţine achitarea, o veste pe care sora sa Hideko a primit-o ca pe un „cadou de Crăciun”. Apropiaţii săi acuză sechelele psihologice cu care Hakamada a rămas în peste patru decenii de detenţie pe culoarul morţii, temîndu-se în fiecare zi că ar putea avea loc execuţia sa prin spînzurare. ● Covid-19 nu a fost principala cauză a mortalității pentru anul 2020. În 2020, în ciuda pandemiei, bolile sistemului circulator au fost principala cauză de deces în toate țările UE, cu excepția Danemarcei, Irlandei, Franței și Țărilor de Jos, unde cancerul a fost cauza principală. Aceste două grupe de boli au rămas principalele cauze de deces și, în total, 1,7 milioane de oameni au murit din cauza bolilor circulatorii și aproape 1,2 milioane au murit din cauza cancerului. Potrivit Eurostat, dintre țările membre UE, cea mai mare pondere a deceselor din cauza bolilor sistemului circulator a fost observată în Bulgaria (61%) și cea mai scăzută în Franța (20%), în timp ce cea mai mare pondere a deceselor cauzate de cancer a fost observată în Irlanda (29%) și cea mai mică pondere în Bulgaria (15%). Bolile sistemului circulator și cancerul au reprezentat împreună 55% din cauzele de deces în UE, variind de la 42% în Belgia și 76% în Bulgaria. ● Importurile de armament în Europa aproape s-au dublat în 2022, datorită livrărilor masive către Ucraina care a devenit a treia destinaţie mondială, potrivit unui raport al Institutului Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, publicat luni, notează AFP. Cu un salt de 93% într-un an, importurile au crescut şi din cauza majorării cheltuielilor militare ale mai multor state europene precum Polonia şi Norvegia, care ar urma să accelereze în continuare, potrivit acestui studiu. „Invazia a provocat într-adevăr o creştere semnificativă a cererii de arme în Europa, care nu şi-a demonstrat încă puterea deplină şi va conduce, după toate probabilităţile, la noi majorări ale importurilor”, a declarat pentru AFP Pieter Wezeman, coautor al raportului anual de peste trei decenii. În afara Ucrainei, creşterea importurilor europene a atins, totuşi, 35% în 2022, potrivit datelor SIPRI. Ucraina, pînă acum un importator neglijabil de arme, a devenit brusc anul trecut a treia destinaţie pentru armament din lume, după Qatar şi India, ca rezultat direct al ajutorului occidental pentru a respinge invazia rusă. Această ţară a concentrat 31% din importurile de armament în Europa şi 8% din comerţul mondial, potrivit datelor transmise AFP de SIPRI în cadrul raportului său anual. ● Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, pregătește o vizită în Ucraina. Putin va vizita Crimeea ocupată pentru a marca aniversarea reunificării
cu Federația Rusă, transmite presa rusă. Vizita
va fi efectuată pe 18 martie, potrivit agenției United24Media, care a postat informațiile pe canalul său de Telegram. ● Preşe­dintele Chinei, Xi Jinping, intenţionează să meargă în Rusia pentru a se întîlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, probabil chiar de săptămîna viitoare, potrivit unor persoane apropiate acestei chestiuni – ceea ce ar fi mai curînd decît se anticipase, potrivit Reuters. Planurile privind o vizită a lui Xi în Rusia au apărut după ce China s-a oferit să medieze un acord de pace în Ucraina – un efort întîmpinat cu scepticism de Occident, avînd în vedere sprijinul diplomatic al Chinei faţă de Rusia. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns, deocamdată, solicitării de a comenta cu privire la posibilitatea ca Xi să meargă la Moscova în curînd, iar Kremlinul a refuzat să comenteze. Sursele care au oferit informaţii în această privinţă au dorit să rămînă anonime, din cauza caracterului sensibil al acestei chestiuni. ● În timp ce creșterea vîrstei de pensionare la 64 de ani provoacă lupte de stradă în Franța, angajații din România vor fi încurajați să lucreze pînă la 70 de ani. Aceasta este doar una dintre prevederile noii legi a pensiilor, impusă de Bruxelles pentru accesarea miliardelor europene din PNRR. Țara noastră s-a angajat ca în România să existe „o vîrstă facultativă de pensionare, iar aceasta să fie vîrsta de 70 de ani”. Practic, statul ar trebui să vină cu o lege prin care românii să fie încurajați să iasă la pensie la 70 de ani. O altă prevedere este creșterea vîrstei de pensionare pentru femei. Aceasta ar urma să ajungă la 63 de ani pînă în 2030, iar acest lucru înseamnă o creștere a vîrstei de pensionare pentru femei cu un an și jumătate. Sînt, de asemenea, reglementări care spun că țara noastră ar trebui să reducă facilitățile privind pensionarea anticipată. Asta înseamnă că, deși vor fi păstrate acele facilități care spun că dacă ai un stagiu de cotizare de 35 de ani și lucrezi opt ani peste acest stadiu ai putea să ieși la pensie anticipat. Țara noastră trebuie să adopte toate aceste modificări și nu numai, pînă la finalul trimestrului unu al acestui an. În caz contrar, România riscă să piardă bani din PNRR.
● Un vicecampion național este nemulțumit că Federația Română de Scrimă l-a premiat cu produse de igienă. Sportivul Daniel Popa a ironizat pe o rețea de socializare premiul de la finalul Campionatului Național U23, care a constat, pe lîngă diploma și medaliile obținute, o loţiune de corp și gel de duș. Tînărul s-a clasat pe locul al doilea, iar drept premiu, acesta a primit produse de igienă personală. În replică, Federația Română de Scrimă spune că aceste premii au fost oferite ca simbol de către partenerii oficiali ai federației și că de premiere a sportivilor trebuie să se ocupe cluburile sportive la care sînt legitimați acești campioni. Mai mult decît atît, Federația spune că obligația ei este de a asigura diplomele și medaliile pe care le primesc sportivii. De altfel, la începutul acestui an, reprezentanții Federației Române de Scrimă atrăgeau atenția asupra faptului că bugetul alocat acestui forum este unul destul de scăzut și că va ajunge doar pînă la finalul lunii iulie, atunci cînd se desfășoară Campionatul Mondial de Seniori.● În timp ce majoritatea românilor abia își duc traiul de pe o zi pe alta, sînt și oameni care trăiesc regește în țara noastră. România are peste 90 de mii de milionari în dolari. Atenție, peste 1.800 dintre aceștia au averi de peste 30 de milioane de dolari. Comparativ cu țările vecine, România are cei mai bogați oameni din regiune, chiar și peste Polonia, țară cu populație dublă. Asta indică un studiu de specialitate, care arată că în următorii cinci ani numărul super bogaților din țară se va dubla.
R.M.