În cursul săptămînii trecute, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Suedia, au fost anunțate numele cîștigătorilor Premiului Băncii Centrale locale în economie, echivalat informal al Premiului Nobel în alte cinci nominalizări. Cîștigătorii au fost trei oameni de știință: canadianul cu cetățenie americană David Card și americanii Joshua Angrist și Guido Imbens. Primul a fost recunoscut pentru cercetări pe piața muncii, iar următorii pentru o nouă perspectivă asupra cauzalității. Lucrînd individual, au ajutat economiștii din întreaga lume să creadă într-un nou tip de experimentare a vieții și să învețe să tragă concluziile corecte din aceasta.
Nu pentru toată lumea
Premiul în economie se remarcă în mod tradițional printre alte premii Nobel. Inițial, erau doar cinci: în fizică, chimie, fiziologie sau medicină, literatură, precum și pentru promovarea păcii în întreaga lume. Pentru prima dată, premiile au fost acordate de un Comitet Nobel special creat la Academia Regală Suedeză de Științe (cu excepția Premiului Păcii, Comitetul Nobel norvegian este responsabil pentru acesta) în 1901, la cinci ani de la moartea antreprenorului și inventatorului suedez Alfred Nobel.
În timpul vieții sale, a reușit să cîștige o avere de 31 de milioane de coroane (aproximativ 165 de milioane de dolari în prețurile curente), iar o mare parte din fonduri a fost obținută datorită producției de petrol din Imperiul Rus: parteneriatul pentru producția de petrol din Baku, Grozny și Cheleken (actualul Turkmen Khazar) a fost dezvoltat de frații Nobel. Acțiunile diferitelor companii deținute de aceștia, conform testamentului lui Alfred Nobel, au constituit capitalul unui fond special și au fost ulterior investite pe piață. În septembrie 2020, activele fondului au fost evaluate la 4,6 miliarde de coroane suedeze (526 milioane dolari).
În 1969, Banca Suediei a decis să extindă lista premiilor care urmează să fie acordate și a instituit un premiu în economie. Întrucît nu a fost inițiat de frații Nobel, nu poate fi considerat un Premiu Nobel cu drepturi depline și, în mod oficial, este denumit Premiul Băncii Suediei pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel. În același timp, restul condițiilor pentru nominalizarea economică nu diferă de celelalte cinci: în 2021, deținătorii vor primi 10 milioane de coroane (1,1 milioane de dolari).
De la stat la stat
Jumătate din sumă va fi adjudecată de David Card, cealaltă jumătate va fi împărțită de Angrist și Imbens. În declarația de pe site-ul Comitetului Nobel se spune că cei trei oameni de știință au cîștigat pentru experimente considerate a fi „o revoluție în domeniul cercetării empirice”. Particularitatea metodei folosite de toți trei este că experimentele sînt naturale, plasînd oameni diferiți în condiții diferite. O metodă similară, dar creată de om, este populară în medicină, cînd participanții la studiul unui nou medicament sînt împărțiți în grupuri, dintre care unul este administrat placebo.
David Card a cîștigat faima în anii 1990, cînd a studiat stereotipurile comune asociate cu piața muncii. Oamenii de știință au reușit să demonstreze că o creștere a salariului minim într-o anumită țară nu duce neapărat la reducerea locurilor de muncă, așa cum se credea de obicei înainte. Pentru precizia experimentului, economistul, împreună cu colegul său Alan Kruger, care a decedat în urmă cu doi ani, s-au bazat pe date din două state americane: New Jersey și Pennsylvania. Autoritățile celui dintîi au ridicat nivelul salariului minim regional de la 4,25 la 5,05 dolari pe oră. Nu au existat astfel de schimbări în Pennsylvania.
Ca rezultat, Card și Kruger au calculat diferența dintre ratele de ocupare în New Jersey înainte și după creștere și apoi au scăzut o diferență din aceasta, comparative cu datele similare din Pennsylvania. Economiștii au numit această metodă „diferența de diferențe”, iar mai tîrziu a început să fie folosită pe scară largă.
Celălalt experiment al lui Card a implicat relocarea masivă a migranților din Cuba în Statele Unite în anii 1980. Majoritatea s-au stabilit în Miami, regiune renumită pentru viața de noapte, după care salariile din oraș au rămas la același nivel, iar șomajul nu a crescut în comparație cu alte regiuni similare. Mai mult, cîștigurile acelor cubanezi care au sosit mai devreme decît alții tindeau să scadă mai repede.
Un nou început
Activitatea laureatului ac­tual a infirmat credința înde­lungată conform căreia este imposibil să se efectueze experimente controlate în economie, spre deosebire de fizică sau biologie. Expe­rimentele naturale, deși dife­rite, fac posibilă tragerea unor concluzii la fel de fiabile și obținerea de rezultate valoroase. Această stare de fapt a trebuit să fie admisă chiar și de sceptici, care erau convinși că un motiv pentru cercetare poate fi găsit la fiecare pas. Aceasta ar putea fi introducerea unui nou impozit (sau o creștere a celui existent pentru un anumit grup de persoane), o creștere a vîrstei de pensionare sau introducerea de prestații vizate, de exemplu, capitalul de maternitate.
La rîndul său, Joshua Angrist a efectuat mai multe studii. Unul dintre acestea, în care a fost implicat și Alan Kruger, a vizat cîțiva ani suplimentari de educație și impactul lor asupra veniturilor viitoare ale școlarilor și studenților. În funcție de stat, copiii americani pot absolvi școala la 16 sau 17 ani. Mai mult, conform regulilor în vigoare în țară, toți cei născuți într-un anumit an merg împreună la clasa întîi. Drept urmare, cei născuți mai tîrziu pot finaliza învățămîntul secundar cu doi ani mai devreme decît colegii lor din afara statului care s-au născut cu cîteva luni mai devreme.
Angrist și Kruger au urmărit modul în care această diferență afectează veniturile viitoare ale absolvenților. Credința pe scară largă conform căreia cunoștințele acumulate nu pot fi de prisos nu a fost doar confirmată – influența educației asupra restului vieții sale s-a dovedit a fi destul de semnificativă. Oamenii care studiază mai mult cîștigă mai mult la vîrsta adultă, iar diferențele pot ajunge pînă la 9%.
Un studiu și mai important a fost realizat de Angrist și Guido Imbens în 1994. Oamenii de știință „au matematizat relațiile cauză-efect în economie”. Meritul lor constă tocmai în faptul că întreaga lume academică a început să ia în serios experimentele naturale și să se bazeze pe rezultatele lor în activitățile lor. În plus, a devenit clar cum să interpretăm cel mai bine constatările lor și să separăm relațiile cauzale puternice de corelația variabilelor și parametrilor aleatori. În ciuda faptului că David Card a lucrat separat de Angrist și Imbens, lucrările lor se completează și se consolidează reciproc, au spus reprezentanții Comitetului Nobel. Experții sînt de acord că Kruger ar fi devenit cu siguranță al patrulea laureat dacă ar fi trăit pînă în acest an – regulile Premiului Nobel nu prevăd acordarea de premii postume.
Economie cu chip uman
Actuala decizie a Comitetului Nobel continuă tendința stabilită acum patru ani. Apoi premiul a revenit americanului Richard Taylor pentru cercetări în domeniul economiei comportamentale. În 2019, premiul a fost acordat unui grup de oameni de știință – Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer – pentru o abordare experimentală a luptei împotriva sărăciei. Unii experți consideră această abordare o dovadă clară că în ultimii ani economia mondială a devenit din ce în ce mai centrată pe om și vizează creșterea capitalului uman.
Aspectele cheie ale economiei (cum ar fi ocuparea forței de muncă universale și bogăția) sînt influențate de mulți factori, inclusiv psihologia și abilitățile sociale. Este imposibil să le luăm în considerare pe toate folosind modele standard, ceea ce înseamnă că tot felul de experimente vor juca un rol din ce în ce mai semnificativ în știința fundamentală, conform economistului Alexander Safonov, prorectorul Univer­sității Financiare.
La rîndul său, rectorul Școlii de Economie din Rusia (NES), Ruben Enikolopov, consideră corectă decizia Comitetului Nobel. El consideră critice concluziile la care au ajuns laureații și, cel mai important, metodele pe care le-au folosit. „Rusia are multe de învățat în acest domeniu. O evaluare exactă a efectului programelor de stat este, de fapt, la început. Deși au existat încercări. Acum, Camera de conturi efectuează un audit strategic al programelor de stat. Dar astfel de studii sînt rare. Economiștilor le lipsesc datele pe care le au agențiile guvernamentale. Iar agențiile guvernamentale nu au suficiente metode pentru astfel de cercetări”, spune economistul.
Contrar tradiției îndelungate, laureații Nobel din 2021 nu se vor aduna la o recepție la Stockholm. Datorită pandemiei de coronavirus, premiile vor avea loc în țările lor de origine. Una dintre acestea va avea loc în Rusia –  la urma urmei, Premiul Nobel pentru Pace a revenit redactorului-șef al Novaya Gazeta, Dmitry Muratov. Spre deosebire de anul trecut, cînd cercetătorii Paul Milgrom și Robert Wilson au devenit cîștigătorii la categoria economică, organizatorii au reușit să găzduiască ceremonia în direct.
N.K.