Podul Kerci avariat de o explozie
  • 10-10-2022
  • 0 Comentarii
  • 179
  • 0

● Pandemia COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra sănătății mintale a tine­rilor. De Ziua Mondială a Sănă­tății Mintale, un nou raport UE analizează modul în care țările europene au abordat provocările pe care pandemia le-a declanșat în privința sănă­tății mintale și emoționale a tinerilor. „Tuturor ne pasă de sănătatea emoțională a tinerilor noștri. În urma pande­miei și a războiului pe teritoriul Europei, acest raport privind sănătatea mintală a tinerilor sosește la momentul potrivit. Sînt încîntat să văd că statele membre ale UE iau această provocare în serios și că au stabilit măsuri pentru susținerea tinerilor, în special în școli. Aceste eforturi trebuie să continue să permită tinerilor să prospere, acum și în anii următori, iar Comisia le va fi întotdeauna aproape pentru a oferi sprijin”, afirmă Comisarul pentru inovație, cer­-
cetare, cultură, educație și tine­ret, Mariya Gabriel. Pe lîngă eforturile statelor membre, cum
ar fi România, Comisia Euro­peană a desemnat 2022 drept Anul European al Tineretului în recunoașterea sacrificiilor tinerilor în timpul pandemiei COVID-19.  
● Ministerul de Externe al Chinei a făcut apel la detensionarea situaţiei din Ucraina, după ce mai multe explozii au avut loc, luni, în oraşe ucrainene, inclusiv în Kiev, în ceea ce par a fi atacuri de răzbunare ale Rusiei, după o deflagraţie ce a avariat un pod care face legătura dintre Crimeea şi Rusia. „Sperăm că situaţia va fi detensionată în curînd”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului chinez, Mao Ning, în cadrul unei informări de presă, relatează RADOR. Kievul a fost zguduit de explozii în dimineața zilei de luni, fumul ridicîndu-se din centrul orașului. Atacurile au ucis cel puțin opt persoane, iar alte cîteva zeci au fost rănite, anunță kyivindependent. ● În septembrie, prețurile la energie în zona euro au crescut cu 40,8%. Schimbările negative în economie sînt resimțite în întregul bloc. În data de 3 octombrie, prețul în Polonia a fost de 103 euro, în timp ce în Germania a fost de 209 euro, în Cehia 227 euro, iar în Slovacia 241 euro. Între timp, în Franța prețul mediu este de 287 euro, iar în Italia și Grecia este de 332 euro, respectiv 369 euro. Polonia este țara din Uniunea Europeană care are cele mai scăzute prețuri la energia electrică, în timp ce țara noastră înregistrează prețuri cu 150% mai mari. ● Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai mari susținători ai liderului de la Kremlin din presa rusă de stat, a deplîns bombardamentele declanșate „cu poftă” de armata ucrainiană, spunînd că NATO „a mirosit sîngele” trupelor ruse. „Ei (ucrainenii) sînt în ofensivă, cu veselie, cu poftă aș zice. Sînt plini de ei. Ei își epuizează oamenii dar nu le pasă fiindcă pierderile armatei ucrainene sînt înlocuite cu mercenari”, a declarat Soloviov. „NATO ne-a mirosit sîngele. Sînt încurajați de cît de ușor le-a fost în regiunea Harkov și cît de rapid a căzut Lîmanul în mîinile lor, iar acum, în regiunea Herson...”, a declarat el, însă fără a-și încheia ideea despre situația de pe front. „Ei cred că inițiativa este de partea lor și nu a noastră și cred că își pot șterge picioarele de noi”, precizat Soloviov. ● Produsele se scumpesc în ritm accelerat în România și am ajuns la costuri cu 30-50% mai mari, asta deși prețul materiilor prime nu justifică astfel de creșteri. Retailerii recunosc că este și speculă la mijloc, dar susțin că producătorii se tem că în viitor nu vor avea anumite materii prime și încearcă să capitalizeze acum. Practic, marii retaileri scumpesc produsele preventiv, în așteptarea unei crize alimentare, dar întrebarea firească este ce se va întîmpla în momentul în care această criză alimentară chiar va fi una reală, iar dacă prețurile au sărit în aer acum, cînd nu se justifică, care vor fi creșterile cînd scumpirile vor avea și o bază reală. De partea cealaltă a baricadei însă, retailerii vorbesc şi ei de scumpiri speculative şi spun că negociază dur orice majorare de preţ de la raft, afirmînd că românii nu pot suporta scumpiri prea mari sau prea dese. ● Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică şi mai acută anul viitor, după ce va utiliza rezervele de gaze naturale pentru a trece de frigul acestei ierni, a declarat miercuri şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), în timp ce UE caută modalităţi de a atenua criza, transmite Reuters. Ţările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor, după ce Rusia a tăiat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina, informează News.ro. Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al preţului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de naţiuni, deoarece unele ţări se tem că ar putea îngreuna asigurarea apro­vizionării. ● Palatul Buckingham neagă afirmațiile potrivit cărora regele Charles al III-lea va fi încoronat pe 3 iunie anul viitor, în cadrul unei ceremonii restrtînse. Reacția vine după ce data, care cade într-o sîmbătă, a fost raportată de Bloomberg citînd „oficiali britanici” anonimi. Publicația a afirmat că data ar reprezenta un „omagiu emoționant” adus reginei, marcînd 70 de ani și o zi de la încoronarea defunctului monarh în 1953. Bloomberg a adăugat că, înainte de un anunț public, au loc încă discuții cu privire la ce altă zi va deveni o sărbătoare oficială pentru a marca această ocazie. Dar o sursă de la Palatul Buckingham a declarat între timp pentru MailOnline că orice informații despre o dată sînt „pure speculații”. Aceasta vine după ce „Operațiunea Gold Orb” – numele de cod secret pentru încoronarea lui Charles – a intrat în acțiune după moartea Majestății Sale pe 8 septembrie, la vîrsta de 96 de ani.
● Un proiect de lege depus de parlamentari PSD prevede ca organizatorii evenimentelor la care se intonează imnul să distribuie participanților textul și partitura acestuia. Dacă cei care vor să cînte imnul din toți rărunchii nu vor avea la dispoziție o hîrtiuță cu primele patru strofe, organizatorii evenimentului riscă să fie amendați. În cazul adoptării sale, pe viitor, la fiecare început de sesiune parlamentară i-am putea vedea pe aleșii nației cu cîte o partitură în față, cîntînd sau răcnind, în funcție de abilitățile vocale ale fiecăruia, Imnul național. Pentru cei care se vor încăpățîna să cînte, deși sînt afoni sau vocea lor este groaznică, legea nu prevede nici un fel de sancțiune. Intonarea vocală a imnului nu va fi obligatorie, dar inițiatorii vor ca punerea la dispoziție a textului și partiturii să stimuleze pe cît mai mulți oameni să cînte „Deșteaptă-te, române!” de fiecare dată cînd au ocazia.
● Europarlamentarul german Guido Reil (Grupul Identi­tate și Democrație – I; n.r. – eurosceptici) a lansat un atac la adresa administrației de la București în ziua în care Parlamentul European a dezbătut aderarea României la Spațiul Schengen. Acesta a declarat că România seamănă cu Vestul Sălbatic și că nu înțelege cum a fost posibilă primirea țării noastre în Uniunea Europeană. „Cum n-a fost nimeni atent cînd a aderat această țară la UE? Cum s-a putut așa ceva, o țară cu așa infrastructură, corupție, criminalitate să fi fost primită în UE? Nu avem nevoie de România și Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen”, a declarat Guido Reil în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European. ● Președintele Klaus Iohannis a spus, vineri, că România îndeplinește din 2011 criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. „Noi îndeplinim din 2011 toate condițiile tehnice. Acel lucru a fost verificat. Între timp, sîntem de facto parte într-o serie de programe și proceduri aferente Schengen și ne facem treaba foarte bine. (...) Formatul Schengen permite circulația liberă a persoanelor și cred că este important și pentru români să se considere și ei europeni cu drepturi depline. (...) Este lucru cunoscut că, împreună cu noi, așteaptă și Bulgaria. Eu sînt convins că securitatea Europei și controlul asupra mișcărilor persoanelor care vin din afară ar fi mult îmbunătățit dacă România, Bulgaria și Croația ar fi cooptate în spațiul Schengen”, a spus Klaus Iohannis la reuniunea de la Praga. ● Fosta fabrică de bere Grivița –
în care se spune că se producea cea mai bună bere din lume – va fi „resuscitată” și transformată într-un complex de lux, cu apartamente, restaurante și spații comerciale. Conform sursei citate, cele trei clădiri monument istoric care au supraviețuit (mălţăria, orzăria şi corpul administrativ) vor fi restaurate. Aici vor fi 31 de spaţii de locuit, un restaurant, o cafenea, spaţii culturale şi un muzeu. În clădirea orzăriei,  va fi refăcută şi o instalaţie de bere: „Ar fi fost totuşi ciudat să restaurăm o fabrică de bere şi să nu avem deloc producţie de bere. Acolo intenţia este de a conlucra cu etichetele româneşti de bere care doresc să experimenteze reţete”. De la momentul autorizării, investitorul spune că, în cel mult 3 ani, proiectul va fi gata. ● Comitetul Nobel norvegian a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 unei persoane și către două organizații. Astfel, Premiul a fost cîștigat de Ales Bialiatski din Belarus, apărător al drepturilor omului, organizația rusă pentru drepturile omului Memorial și organizația ucraineană pentru drepturile omului Centrul pentru libertăți civile, a anunțat comitetul norvegian pentru Nobel din Oslo. Aceștia promovează de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor; au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere. Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație. ● O explozie puternică a zguduit sîmbătă dimineață Podul Kerci care leagă Crimeea de Rusia, iar prima ipoteză a rușilor este că un camion a fost detonat în timp ce traversa podul. Pe înregistrarea din lungul podului se vede exact momentul cînd are loc explozia, dar la o privire mai atentă pare că „centrul” exploziei este mai degrabă în dreapta podului, undeva pe/deasupra apei, nu pe centrul căii de rulare, acolo unde era camionul. Nu doar că cel puțin șoferul camionului-capcană ar fi avut șanse minime să scape într-o astfel de explozie puternică, ci și cel puțin un alt șofer ar fi fost prins exact în deflagrație. Cum de nu a fost descoperit nimic în neregulă cu acest camion cînd a trecut de filtrul de securitate de la intrarea pe podul Kerci? În spatele exploziei se află Serviciul de Securitate al Ucrainei, a declarat o sursă a publicației Ukrainska Pravda. SBU nu a confirmat direct informația, dar a postat
cîteva versuri edificatoare în acest sens, prin care îl parafrazează pe marele poet ucrainean Taras Șevcenko: „Răsare soarele/ Podul arde frumos/ Privi­ghetoarea din Crimeea/ Se întîlnește cu SBU”. ● Un incendiu a deteriorat statuile enigmatice de pe Insula Paștelui, părțile carbonizate fiind ireparabile. Incendiul, care a izbucnit în urmă cu o săptămînă, a afectat „aproape 60 de hectare”, a scris, pe Twitter, Carolina Perez Dattari, oficialul patrimoniului cultural. Se spune că incendiul a fost pornit în mod deliberat și este centrat în jurul vulcanului Rano Raraku din Insula Paștelui – care este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Situl a fost acum închis din nou, în timp ce o echipă de conservare examinează amploarea pagubelor. Direc­torul comunității Ma’u Henua, care are grijă de parcul național, a descris evenimentul ca fiind „ireparabil și cu consecințe dincolo de ceea ce se vede cu ochii”. Există aproximativ 1.000 de statui gigantice din piatră și sculpturi pe Insula Paștelui, dintre care cea mai mare cîntărește 74 de tone și are o înălțime de 10 m. Figurile au fost sculptate de indigenii Rapa Nui cîndva între anii 1400 și 1650 și poziționate pentru a forma un inel în jurul insulei, cu fața spre interior. ● Oamenii de ştiinţă australieni intenţionează să încerce să cultive plante pe Lună pînă în 2025, în cadrul unei misiuni dezvăluite vineri, care are drept scop dezvoltarea unei colonii pe satelitul natural al Pămîntului, informează The Daily Star. „Acest proiect este un prim pas către cultivarea plantelor pentru producerea de alimente, medicamente şi oxigen, toate acestea fiind cruciale pentru stabilirea vieţii umane pe Lună”, au declarat cercetătorii într-un comunicat. Tipurile de plante vor fi alese în funcţie de capacitatea lor de a rezista la condiţii meteorologice extreme, dar şi de viteza lor de germinare. Pe lîngă faptul că ar putea pune bazele unei vieţi umane pe Lună, această misiune ar putea servi şi drept laborator pentru identificarea soluţiilor la problemele asociate securităţii alimentare pe fondul încălzirii globale, a sugerat Caitlin Byrt, profesoară la Universitatea Naţională Australiană. ● Oceanul Pacific se micşorează treptat şi va forma un nou supercontinent numit Amasia, potrivit oamenilor de ştiinţă. Pe măsură ce face acest lucru, plăcile tectonice pe care se sprijină Americile sînt împinse spre vest. La un moment dat, masele terestre ale Pămîntului se vor uni, iar Americile şi Asia se vor ciocni pentru a crea un nou supercontinent: Amasia. Chuan Huang, de la Grupul de Cercetare a Dinamicii Pămîntului de la Curtin, a declarat că „noul supercontinent rezultat a fost deja numit Amasia, deoarece unii cred că Oceanul Pacific se va închide (spre deosebire de Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian) atunci cînd America se va ciocni cu Asia. De asemenea, se aşteaptă ca Australia să joace un rol în acest eveniment important pentru Pămînt, ciocnindu-se mai întîi cu Asia şi apoi conectînd America şi Asia odată ce Oceanul Pacific se va închide”.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite