Romanul „Pelerinul”, apărut la Editura Alpha MDN în anul 2019, aparține prolificului scriitor Sava Bogasiu, alias preotul Mihail Milea, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Acesta își petrecea vacanțele de elev seminarist și de student în Teologie ortodoxă la Mînăstirea Rohia, Județul Maramureș, ca ucenic apropiat al părintelui Nicolae Steinhardt, omul care i-a insuflat dragostea pentru marea cultură. Prin intermediul maestrului a cunoscut foarte bine și alte personalități printre care se numără și prietenul aces­tuia, Mircea Eliade, scriitorul cu reale afinități în domeniul Istoriei Religiilor.

Structurată în 15 părți cu titluri sugestive, acțiunea romanului este amplasată în Secolul al lV-lea, ceea ce presupune o cunoaștere profundă din partea autorului a Istoriei Religiilor, a practicilor și a manifestărilor spirituale, conferind mai multă autenticitate întîmplărilor prezentate. Este și motivul pentru care Sava Bogasiu, în descrierea drumului parcurs de moaștele Sfîntului Sava, folosește denumiri mai vechi, specifice epocii. Astfel, în loc de Buzău, întîlnim Museos; în loc de Constanța – Tomis; în loc de Cernavodă – Axiopolis, pînă la Cezareea Cappadociei (situată în Asia Mică, în Podișul Anatoliei, între Ierusalim și Constantinopole), supranumită „Țara cailor frumoși”, a oazelor  de verdeață, dar și a livezilor întinse de rodii, smochini, măslini, precum și a culturilor mari de bumbac. Racla cu  moaștele Sfîntului Sava a fost primită cu bucurie sfîntă pe tot parcursul călătoriei prin Dobrogea, începînd cu manifestările organizate în cetatea Axiopolis și culminînd cu cele de la Catedrala Arhiepiscopală Tomis, unde au fost desfășurate toate formele și onorurile consacrate cinstirii unui sfînt. Probînd un excelent talent portretistic, dar și un deosebit simț al descrierii, autorul Sava Bogasiu ne-a lăsat minunate pasaje privind periplul pe mare din portul Sinope, apoi din drumul spre Gangra, Galatia, pînă la Cappadocia (grădina sfinților), cu călătoriile din cele 40 de zile. Mai putem reține pagini referitoare la valoroase icoane împărătești, fascinante concerte de clopote, utrenii, iconostase, catapetesme, soboruri de preoți, sfinte liturghii, miezonoptici (adunări ale îngerilor din ceruri), chipul arhiepiscopului Vasile cel Mare etc.

Drumul în Cappadocia a fost pentru Pelerin adevărata lecție din care se desprinde, fără echivoc, învățătura biblică: „Mare este Dumnezeu întru sfinții Săi”. A înțeles, de asemenea, ce înseamnă „Liturghie după Liturghie” în concepția Sfîntului Vasile cel Mare, arhiepiscop al Cezareii Cappadociei. La rîndul său, autorul afirmă că acest roman poate fi privit și ca o mărturisire de credință și de cinstire față de Sfîntul Mucenic Sava de la Buzău, „care m-a călăuzit tot timpul în activitatea mea misionară”.

„Pelerinul” – o carte scrisă modern, cu un pronunțat caracter moralizator și estetic, veritabilă pledoarie pentru credința creștin-ortodoxă a unui popor străvechi, menită să-i fixeze și mai puternic rădăcinile tradiției într-un spațiu de netăgăduită demarcație românească.

Ioan Stoica