PE CINE VOTĂM DUMINICĂ?
  • 04-06-2024
  • 0 Comentarii
  • 154
  • 0

Certitudine sau dilemă?
Comasarea alegerilor – ope­rațiune insolită, pusă în scenă de „monstruoasa” coaliție PSD-PNL – a fost un act care a demonstrat pînă la ce nivel de sperietoare a ajuns frica partidelor de la putere, acestea (sub vizibila protecție a lui Iohannis) fiind capabile de orice măgărie electorală numai să nu piardă alegerile. Desigur, astfel cum am mai scris în paginile revistei noastre, grija lor nețărmurită pentru a rămîne în fruntea bucatelor nu-și are sorgintea în dragostea de Popor sau – așa cum, cu un mare grad de nesimțire, „motivează” de atîtea ori – „pentru a avea continuitate în implementarea proiectelor în curs de realizare”, acestea constituind scheletul politic al construcției lor mincinoase, pe eșafodajul căreia să-și consolideze dominația politică și economică  politicienii de vîrf, urmați de o camarilă obedientă și rapace.
Pornind de la aceste premise, care au creat culoare favorabile partidelor amintite, încălcîndu-se legile care statuează organizarea și desfășurarea alegerilor (europarlamentare, prezidențiale, parlamentare și locale), s-a creat din start un handicap pentru parti­dele și forțele din opoziție, adîncit în perioada recentă a campaniei electorale. În acest context inedit, prin comasarea a două genuri de alegeri total diferite (europarlamentare și locale), din 9 iunie, s-a forțat mîna electoratului român, inoculîndu-i în minte o asociere, poate chiar o suprapunere, ca interes, a celor două feluri de alegeri. Această tactică și strategie nedemocratică (dar, Doamne, la ce fel de democrație să avem pretenție de la doi călători-voiajori prin politica dîmbovițeană – Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă!), a fost exploatată cu duritate în campania electorală, confuziei inițiale suprapunîndu-i alte încălcări grosolane ale unei campanii electorale curate, democratice.
Desfășurîndu-se sub aceste apăsări, campania electorală n-a făcut altceva decît să reliefeze lupta inegală (și neloială) dintre Putere și Opoziție, aducînd la lumina zilei metode, practici și idei elaborate în catacombele coaliției de la guvernare, speriată ca de moarte că va pierde alegerile, pierzînd, deci, privilegiile unei pături politice nesătule de îmbogățire pe seama sărăcirii tot mai accentuate a propriului popor din sînul căruia s-a ridicat.
 Într-o suită de dezbateri puerile, mai mult de arătat cu degetul spre „adversar” decît de a-ți expune propriul program cu care vii în fața alegătorului, cu injurii greu de suportat și de hîrtia de scris, majoritatea candidaților la alegerile de duminică s-au dovedit complet în afara sferei de preocupări din arealul pe care vor să-l reprezinte la viitoarele alegeri. Pînă la momentul în care voi detalia lipsa oricărui merit de a ocupa o funcție în Parlamentul European sau în administrația locală a unora dintre actualii candidați, dar și impostura pe care aceștia se cațără pentru a ajunge la strugurii dulci, să ne gîndim dacă duminică, în fața urnelor de vot, vizavi de cei pe care-i vom vota, avem răspuns la întrebarea: Certitudine sau dilemă?
Promisiuni care-au mai fost!
Preocupate pentru a-și impune punctul de vedere în fixarea datelor celor patru feluri de alegeri, cele două partide de guvernămînt n-au neglijat alegerea candidaților pentru prima etapă a acestei suite de alegeri – cea din 9 iunie (alegeri europarlamentare și locale), deși PSD și PNL au pornit cu stîngul în campania pentru Primăria Generală a Bucureștilor. Faptul fiind consumat – marea bîlbîială cu doctorul Cîrstoiu – un fiasco dizgrațios, atît pentru conducerea celor două partide cît și pentru candidatul în sine, ieșit cam șifonat din cursă – adică dat afară tocmai de acei care s-au străduit anterior să-l lămurească să le facă onoarea de a deveni Primar General al frumoasei Capitale a României, nu mai merită comentat. Istoria îl va reține ca drept model de dezorientare politică majoră într-o campanie electorală.
Urmărind propunerile electorale ale unora dintre candidații la alegerile locale, dacă ești în temă cu „fișa de post” a candidatului, remarci o înșiruire ieftină de obiective și sarcini, trecute cu certitudinea îndeplinirii acestora, în cazul cîștigării mandatului de viitor edil, care, în mare parte, au mai figurat și altă dată în asemenea programe. Acest fapt a fost vizibil, în special, la cei care au mai ocupat fotoliile de primar – cazul de la București: Nicușor Dan, Gabriela Firea, Clotilde Armand, Cristian Popescu Piedone. Ca să vedeți cam la ce nivel de responsabilitate s-a ajuns în legătură cu cineva care își dorește o candidatură la un post de primar la București sau la cele șase sectoare ale Capitalei, după ce s-au definitivat listele Autoritatea Electorală Centrală a comunicat cifra acestora: 56! Deci, pe 9 iunie vom avea de ales, atît la Primăria Generală cît și la Sectoare, 1 + 6 primari, dintr-un efectiv de 56 de candidați (exact de 8 ori mai mulți). Iată numele cîtorva candidați pentru rîvnitul fotoliu de la Primăria Generală: Nicușor Dan (independent, susținut de Alianța Dreapta Unită), Gabriela Firea – PSD, Sebastian Burduja – PNL, Cristian Victor Popescu Piedone – PUSL, Mihai Adrian Enache – AUR, Diana Șoșoacă Iovanovici – S.O.S. România, Dorin Iacob – Partidul Alternativa Dreaptă, Alexandru Pânișoară – Partidul Ecologist Român.
Deși la posturile de televiziune au lipsit confruntările directe, cu mai mulți candidați, care să ne demonstreze, cu elemente concrete și convingătoare, că merită să-i alegem, atît cît ne-a fost dat să vedem (și să auzim), angajamentele au îmbrăcat aspecte generale care, din păcate, chiar dacă încerci să le individualizezi, îți aduci aminte că acestea au mai fost aduse pe tapet și cu prilejul altor campanii electorale, fără ca punerea lor în practică să sufere vreo modificare. Nicușor Dan, Gabriela Firea, Popescu Piedone, care sînt în temă cu unele necesități ale bucureștenilor, le ridică mereu la rang de imperative imediate (bineînțeles, numai dacă vor fi aleși în fruntea bucatelor), jurînd că, din prima secundă a instalării lor la Primăria Generală, le vor pune în operă: îmbunătățirea transportului în comun, prin semaforizarea inteligentă a intersecțiilor, înlocuirea șinelor și a materialului rulant etc.; construcția de noi linii și stații de metrou; refacerea alimentării cu apă și a funcționării CET-urilor; repararea clădirilor cu risc mare la un eventual cutremur; asfaltarea de noi străzi și extinderea liniilor de tramvai; bandă unică pentru transportul în comun, pentru ambulanțe și pentru taxiuri; permise de călă­torie gratuite pentru bucureșteni; pînă și rezolvarea murdăriei lăsate în Cișmigiu de porumbei și de ciori devine subiect de mîndrie pentru acești palavragii...
Realitatea, însă, ne arată cu totul și cu totul măsura faptelor, cum ar fi, de exemplu:
- sute de blocuri, deci mii de bucureșteni, au rămas zeci de zile fără apă caldă, uneori și fără apă potabilă;
- primarului Nicușor Dan, în timpul mandatului de 4 ani, nu i-am văzut decît de cîteva ori prezența în afara biroului său, campania electorală provocîndu-l la gesturi inedite: „curajul” de a explica modul cum s-a luptat el cu greutățile și moștenirea lăsată de predecesor, care l-au ținut pe loc în mărețele proiecte promise;
- începerea, de doi ani, a extinderii liniei de tramvai pe Prelungirea Ghencea, pînă la ieșirea spre Domnești, fapt pentru care a fost deschis șantierul stradal (blocînd jumătate din această arteră principală de penetrare în București), demolînd locuințe și alte clădiri, chiar în prag de iarnă, punînd, astfel, oamenii ale căror proprietăți au fost expropriate să se mute sau să-și refacă locuințele în condiții grele, de iarnă, și pentru ce? De doi ani nu se mai mișcă nimic pe „șantier”, iar în locul caselor demolate au crescut bălării cît Nicușor Dan de înalte;
- în prima săptămînă după ieșirea din închisoare a lui Popescu Piedone, acesta a venit în capătul străzii Ghidigeni (de la hotarul cu sectorul 6), stradă încă neasfaltată și fără canalizare și apă curentă (cum, de altfel, mai sînt sute în Capitala noastră europenă), și, hotărît să intre în pîine în mare forță, a ordonat: Mîine, această stradă va fi asfaltată! Minune mare, doamnelor și domnilor! (cum ar spune Ioan Corpoș la TV), chiar a doua zi o echipă de muncitori s-a prezentat la punct fix și, în cîteva zile, ordinul primarului a fost executat! Rezultatul, însă, este un dezastru. De ce? Pentru că s-a turnat asfalt direct pe pămînt, fără asigurarea unei infrastructuri necesare, ceea ce, în doar cîteva luni a dus la apariția gropilor în asfalt; strada a fost asfaltată, dar trotuaoarele nu, pe acestea crescînd iarba în voie, în care dorm cîinii maidanezi; însă bătaia de joc supremă în cheltuirea banilor publici pe himere nu sînt nici gropile din „asfalt” și nici lipsa trotuoarelor, ci... lipsa alimentării cu apă și a canalizării, locuitorii (mai ales că, în ultimii ani, au apărut multe case noi și chiar blocuri pe această stradă din Sectorul 5) trăind mai rău ca la țară, cu puț în curte și cu fosă septică, pentru golirea căreia firmele de vidanjare – știind că n-ai încotro – au ajuns să ceară pînă la 600 de lei pentru o treabă de zece minute.
- în finalul acestui adevărat tablou al gargarei politice a acestor candidați, să nu omitem „opera” de șobolanizare a celui mai frumos (odinioară) Sector din capitală, Sectorul 1, pe care impotenta primăriță Clotilde Armand l-a sufocat, în plină vară, cu munți de gunoaie neridicate, lăsate să dospească pe străzi, spre bucuria neamului șobolănesc select (à la Sectorul 1).   
Judecați sau anchetați penal –
pe listele electorale
O gravă problemă, care sfidează orice brumă de bun-simț și de probitate politică, este aceea a trecerii pe listele de candidați pentru alegerile locale, de la mai multe partide (PSD, PNL, USR) a unor indivizi certați cu legea, mai pe românește, care au fost judecați sau se află în anchete penale. Îngrijorător este faptul că partide mari, precum PSD și PNL, în dorința de a nu pierde funcții semnificative, la nivel de județ sau de municipiu, preferă să pună pe liste candidați aflați în ingrata situație de mai sus, acceptînd blamul unor comentatori (că din partea alegătorilor, nu par să aibă vreo problemă). Președinții acestor formațiuni politice: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Cătălin Drulă, prin acceptarea unor penali pe listele de candidați, au demonstrat că la ei primează interesul de clan, nicidecum un sistem de principii democratice, o conștiință civică dezvoltată și o onoare în numele căreia să acționeze. Doar opțiunea acestora de a nu renunța la acești președinți de Consilii județene și de primari, inculpați în diverse dosare penale, îi descalifică iremediabil din funcțiile prezente, trebuind să lase locul unor oameni cu obrazul nepătat, dornici să facă o politică națională cinstită. Dar, oare, se mai află, astăzi, în România, astfel de ființe umane?
Trecînd, concret, la subiectul abordat, să exemplificăm anomalia de pe unele liste de candidați la alegerile din 9 iunie, cazurile de față fiind cele de notorietate mai mare.
• La PSD cazul cel mai cunoscut este al actualului primar de la Sectorul 3, care mai vrea un mandat. În speță, Robert Negoiță, împreună cu mai mulți funcționari publici, a fost trimis în judecată, în anul 2023, sub acuzația de abuz în serviciu. Motivul? Primarul ar fi prelungit un contract cu o firmă de salubrizare, determinînd un prejudiciu de peste o jumătate de milion de lei. Pe de altă parte, tot Robert Negoiță este urmărit penal într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu, pentru că „în perioada 2015-2021, suspectul Negoiță Robert Sorin (...) ar fi aprobat emiterea presupus nelegală a unor documente necesare construirii și întabulării unei construcții (bloc) situate în zona centrală a municipiului București”, potrivit DNA.
 • Primarul PSD de Botoșani, Cosmin Ionuț Andrei, aflat sub control judiciar, acuzat de fapte de corupție, ar vrea un nou mandat, dorință aprobată de cei de la centru, care n-au ținut seama de situația faptică, la zi, din punct de vedere al justiției în ce-l privește pe actualul edil moldovean;
• Rămînînd tot  pe aproape, la Suceava, PSD merge pe mîna fostului manager al Spitalului Județean de Urgență Suceava, Vasile Rîmbu, trimis în judecată de procurorii DNA pentru folosirea de informații care nu erau destinate publicității. În acest caz cităm o luare de poziție a președintelui partidului, domnul Ciolacu, care, potrivit News.ro., iritat de întrebările jurnaliștilor, a răspuns pe șleau, întărind poziția candidatului la primăria municipiului Suceava, dar, deraind de la legea bunului-simț: „Este condamnat de vreun magistrat? Este condamnat de către cineva? Are drepturi cetățenești la fel ca și mine, la fel ca și dumneavoastră? Este trimis în judecată?”. Ce să mai comentezi la o astfel de replică din partea unui șef de partid și, în același timp, premierul României?
• Și mai grav la PSD – la două primării comunale are doi candidați condamnați definitiv. În comuna Suțești, județul Brăila, candidează Costică Dobre, condamnat definitiv, în 2018, la un an de închisoare cu suspendare, pentru proxenitism și aderare la un grup infracțional organizat. Pentru primăria din Șotrile (Prahova), PSD a dres busuiocul, propunînd la Primărie, în locul fostului primar Bogdan Davidescu, condamnat definitiv în 2019 pentru pornografie infantilă, pe soția acestuia!
• PNL se „mîndrește” cu șeful Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, suspendat din funcție, fiind urmărit de DNA, acuzat de luare de mită și fals în declarații. Deși nu a primit susținerea de la centru, fără validare în Biroul Politic Național, Iulian Dumitrescu va candida pentru șefia CJ Prahova;
• La Iași, PNL îi susține pentru un nou mandat atît pe Mihai Chirica (la Primărie), cît și pe Costel Alexe, la Consiliul Județean, deși ambii sînt trimiși în judecată pentru fapte de corupție comise în timpul mandatului lor;
• Un caz care va intra în istoria postdecembristă a alegerilor este al actualului primar de la Sectorul 1, Clotilde Armand. Deși n-am uitat imaginile de la alegerile de acum 4 ani, cînd, ajutată de soț și de USR-iștii ei, căra sacii cu buletinele de vot din locul de depozitare – faptă rămasă nepedepsită – astăzi are tupeul să mai vrea un mandat la Primăria celui mai bogat Sector al Capitalei României, deși doamna este penală. Culmea, chiar în ziua depunerii candidaturii pentru un nou mandat, Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 a emis următorul comunicat: „Procurori din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București au finalizat urmărirea penală și au dispus trimiterea în judecată a INCULPATEI (nota autorului) Armand Clotilde-Maria-Brigitte, Primarul Sectorului 1 București, pentru comiterea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) Cod Penal”. În speță, primărița a avut tupeul, considerînd că Primăria este afacerea ei privată, să-și aloce un plus de 18.720 de lei la veniturile din Primărie, fără să fi avut dreptul legal.
• Tot un penal de la USR, de data aceasta candidat la Parlamentul European, este Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății în Guvernele Cioloș și Cîțu, urmărit penal pentru abuz în serviciu în dosarul achiziției de vaccinuri anti COVID.
Desigur, pînă la condamnarea definitivă – dacă va fi – toți acești inculpați se vor prevala de prezumția de nevinovăție. Cu dosare întocmite și cu trimiterea în judecată, oricare ar fi rezultatul final, pînă atunci măcar ar fi trebuit să facă un pas înapoi în activitatea lor politică. Ambiția de a fi mereu pe cai mari, arivismul brut, precum și încrengăturile acestor oameni cu mafia locală și, nu în ultimul rînd, avantajele unui fotoliu înalt în administrația publică, le-au întunecat mințile, făcîndu-i să se creadă persoane indispensabile în localitatea sau județul respectiv. Din toate aceste rebuturi umane, dacă vor fi aleși, vom pierde noi, alegătorii, și va pierde, pe termen lung, România.
AUR și Caravana PATRIOȚI ÎN EUROPA
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a dat joi, 9 mai, oficial startul campaniei electorale, printr-un amplu eveniment organizat în Hala Laminor din Capitală, în prezența a 2.000 de participanți. A fost nu doar un moment festiv, a fost o adevărată chemare la luptă, în vederea desfășurării unei campanii electorale active, printre oameni, printre români, astfel cum preciza și președintele AUR, domnul George Simion: „Nu vom face cu ajutorul televiziunilor, pentru că sînt bani mulți și au moguli varani care funcționează cu bani mulți și cu corupție. Nu prin propaganda politică plătită tot din banii acestora. Nu sîntem nici PSD, nici PNL, nici USR, să aruncăm milioane de euro din taxele plătite de contribuabilii români doar pentru a ne asigura un loc călduț la putere. Ci direct, în stradă, zi de zi, la firul ierbii. De la un român la altul, pînă cînd mesajul nostru va fi auzit de toată țara”.
Într-adevăr, Caravana Patrioți
în Europa – o organizare impe­cabilă a deplasării prin toate regiunile României – a pornit la drum, primele opriri avînd loc în Maramureș, la Baia Mare, acolo unde s-a auzit cuvîntul președintelui Consiliului Național de Conducere al AUR, domnul Claudiu Tîrziu, care le-a amintit maramureșenilor nobila misiune la care îi cheamă AUR: „Maramureșul este avangarda oastei naționale. Atît să țineți minte, vă rog frumos. Nici un pas înapoi! Pe 9 iunie, 5 buletine de vot, cîte o ștampilă pe sigla AUR pe fiecare buletin de vot! Împreună sîntem oastea dumneavoastră, împreună cu dumneavoastră vom reuși să eliberăm România, să o reconstruim și să  readucem în Europa normalitatea!”.
Din păcate, nici n-a început bine campania electorală că atacurile la adresa AUR au început să apară, chiar din interiorul partidului, de la oameni care păreau devotați cauzei patriotice și suveraniste a partidului, dar, care s-au dovedit a fi „iepurașii” plantați de PSD și de PNL pentru a deruta masa mare de simpatizanți ai AUR și a denigra mesajele prin care liderii partidului definesc politica AUR. Așa s-a întîmplat în municipiul Buzău, în sectoarele 1 și 2 din București și în alte cîteva locuri din țară. Speculînd aceste probleme de abateri interne, o parte a mass-media a dezlănțuit un atac la adresa AUR, dar, în mod direct, la adresa președintelui George Simion, urmărind inocularea în rîndul opiniei publice a ideii de „sinucidere” a președintelui AUR, ca politician la vîrf.
Pentru că, exemplificînd, cu nume, aceste publicații cît și pe autorii care „mor” de grija AUR și a lui George Simion, ar însemna să îi popularizez pe acești intriganți, nu voi dezvolta prea mult acest subiect, reținînd doar cîteva direcții de atac împotriva AUR, atac desimulat în așa-zise analize politice, cum ar fi:
1. Lipsa de unitate la vîrful formațiunii, acolo unde sînt văzuți ,ca „dizidenți”, Claudiu Tîrziu și Marius Lulea;
2. AUR nu are structuri pentru alegerile locale, ceea ce va duce la o slabă reprezentare a partidului în administrația locală;
3. Promovarea de către unii comentatori a confuziei voite, în a categorisi actuala politică a AUR ca „naționalism suveranist, protocronist, melancolic-voievodal, legionar, fascist și de mahala”.
Citind aceste aberații, ne convingem și mai mult de eficiența acțiunilor AUR în această campanie electorală, cu un program în directă legătură cu cetățenii de rînd ai României, acolo unde glasul noilor generații ne poartă cu gîndul la patrioții Neamului nostru, acei de la care se revendică AUR. Întîlnirea candidaților AUR cu poporul a refăcut o legătură firească dintre românul chemat la urne și alesul său, care nu este altceva decît exercitarea voinței primului prin reprezentantul definit ca parlamentar, primar, consilier. Restul e propagandă goală și politică antiromânească.
Gîndită cu suflet românesc, Caravana Patrioți în Europa a adus în atenția românilor Istoria, faptele demne de laudă ale înaintașilor noștri, cunoscuți, în vremea lor  și de alte popoare europene. Mergînd din județ în județ, nucleul campaniei electorale AUR i-a readus în fața românilor pe unii dintre eroii și dintre sfinții acestui neam, cu faptele lor de arme și cu sacrificiul suprem cu care au rămas în Cartea de Istorie a Neamului: Avram Iancu, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș și alți corifei ai luptei pentru libertatea acestui popor. Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Arad, Timișoara, Hunedoara, Alba Iulia, Tîrgu Mureș, Bistrița, Maramureș, Suceava, Iași, Piatra Neamț, Bacău, Vaslui, Buzău, Ploiești... repere geografice pe harta României în care a răsunat glasul Istoriei reînviat de Caravana entuziastă a AUR.
Surpriză, însă! (nu chiar, după alte manifestări anterioare, antiromânești): PSD și PNL, „revoltate” de invocarea de către AUR a Istoriei României, cu martirii ei nemuritori, au reacționat într-un mod grosolan, încercînd sau chiar oprind aceste manifestări din spațiul public. Iată cîteva din piedicile amintite, date primite de la staff-ul acestei campanii:
• La Suceava, baronul Gheorghe Flutur nu a vrut să acorde autorizație pentru mitingul din Cetatea de Scaun a Sucevei. Pînă la urmă, cu greu s-a obținut autorizația.
• La Iași, Mihai Chirica a recurs la diferite stratageme pentru a bloca acțiunea AUR: a instalat corturi în locul unde trebuia să aibă loc mitingul electoral; a instalat locuri de joacă pentru copii; a inventat concerte de muzică. Cu toate acestea, 1.000 de ieșeni au fost prezenți, în stradă, la chemarea AUR;
• La Piatra Neamț, primarul Andrei Carabelea a asmuțit Jandarmeria și Poliția Locală pentru a-i intimida pe reprezentanții Caravanei AUR;
• La Galați, Mehedinți, Brașov, precum și în alte zone din țară au fost respinse toate solicitrările de autorizare a evenimentelor, utilizînd din plin amenințarea și intimidarea.
În suita actelor nedemocratice, puse la cale de coaliția de la putere, în vederea împiedicării AUR să-și desfășoare propria campanie electorală, se numără și gestul iresponsabil al primarului comunei gorjene Stejari, Robert Ionuț Păiuși, care a lovit cu autoturismul, la volanul căruia se afla, o tînără de 24 de ani care își ținea în brațe copilul de 2 ani, aceasta aflîndu-se într-un grup de manifestanți AUR. Comportîndu-se ca un delicvent ordinar, edilul a părăsit locul accidentului ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic!
Cu toate încercările coaliției de la putere de a opri ascensiunea AUR – formațiunea politică cu cel mai românesc program pentru scoaterea României de sub influența forțelor străine oculte – românii demonstrează că au înțeles mesajul naționalist, suveranist și patriotic transmis de AUR, concretizat, în mod democratic pe 9 iunie la urne, punînd ștampila pe sigla cu candidații AUR.
Apropo de candidații AUR pentru alegerile de pe 9 iunie, iată cîteva nume de pe aceste liste, pe care trebuie să le țineți minte: Primăria București  Mihai Enache; Sectoare: 1 – Ramona Ioana Bruynseels; 2 – lista de consilieri deschisă de Andrei Ohaci; 3 – Alexandru Marco Niță; 4 – Matei Ștefănescu; 5 – Lidia Vadim Tudor; 6 – Monica Iagăr. În țară: Primăria Alba Iulia – Călin Matieș; CJ Argeș – Bogdan Velescu; CJ Bihor – Ciprian Blejan; Primăria Botoșani – Cătălin Silegeanu; CJ Constanța – Mohammad Murad; Primăria Constanța – Ovidiu Cupșa; Primăria Craiova – Marian Vasile; Primăria Drobeta-Turnu Severin – Eduard Koler; Primăria Iași – Tudor Ciuhodaru; CJ Maramureș – Darius Pop. Pentru Parlamentul european: Cristian Terheș, Claudiu Tîrziu, Cristina Dumitrescu, Aurelian Popa, Laura Gherasim, Gheorghe Piperea...
Răspunzînd la întrebarea din titlu: „Pe cine votăm duminică?”, articolul de față nu-și propune să ofere un răspuns unic și ideal. Dar, după cum ați citit, candidații cei mai buni sînt acei români care, deși neînregimentați în propaganda electorală bazată pe promisiuni deșarte, au demonstrat că sînt trup și suflet pentru Neam și Țară și că, într-o Românie semiocupată de forțe străine, săracă și îngropată în datorii, gata să fie sacrificată într-un război care nu este al nostru, aceștia fiind sînt alternativă de a ne lua Țara înapoi.
Prin votul nostru de pe 9 iunie, România va fi din nou a noastră!
GEO CIOLCAN

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite