Din cîte știm, sărbătorile creștine au un rol deosebit în viața omului, de a se odihni și a se bucura de timpul lui liber, pe care să și-l petreacă alături de familie, să ia masa împreună cu cei dragi, să iasă la plimbare sau să meargă la rude și prieteni, nu înainte de a trece și pe la biserică, să aprindă o lumînare în amintirea celor plecați la Ceruri. Așa trebuie să se întîmple, sau cel puțin așa credem noi că e normal, așa am văzut în casă la părinții și sătenii noștri... În vremurile de-acum nimic nu mai este la fel cu ceea ce am arătat noi aici... Respectul față de familie, comunitate și biserică a dispărut... Să le luăm pe rînd... După cîte vedem, violența domestică în familie a atins cote alarmante, scandalurile între soți pornind de la gelozie și alcool, de la sărăcie și alte lucruri greu de îndurat într-un cuplu... Pe de altă parte, comunitatea a devenit tot mai egoistă, contribuind chiar la crearea haosului dintre oameni, prin fățărnicie, slugărnicie, minciună, fiecare fiind pregătit parcă, prin viclenie, să-l tragă pe sfoară pe cel de lîngă el... De aici indiferența față de rugăciune și credință în Dumnezeu și Biserică. Aceasta e realitatea pe care o vedem cu ochii noștri la tot pasul, pentru că mulți dintre noi, într-un fel sau altul, prin faptele noastre contribuim la ură și dezbinare, chiar dacă zicem că sîntem creștini și dăm o lingură de colivă vreunui cerșetor din fața bisericii, în amintirea unui apropiat plecat la Ceruri... Din păcate, cohortele de cerșetori s-au înmulțit din cauza toleranței noastre, în condițiile în care unii dintre ei sînt buni de muncă, dar preferă să trăiască în felul acesta și, pentru o pomană, se îmbrîncesc și se înjură ca la ușa cortului, fără să mai țină cont de locul în care se află... Pe noi ne îngrijorează acest fenomen și nu vom fi de acord cu încurajarea lui... Toate acestea se petrec sub ochii slujitorilor Domnului, ai jandarmilor și chiar ai polițiștilor în civil... Nu știm în ce măsură aceștia din urmă își fac treaba, întrucît, cu toate că sînt răspîndiți prin mulțime, sînt frecvente cazurile în care hoții de buzunare fură telefoane mobile, portofele, genți, chiar cînd enoriașii se roagă în fața icoanelor. Și nimeni nu face nimic, nu se intervine pentru îndepărtarea acestor cerșetori din incinta bisericii sau din jurul ei.
Apropo, cu ceva vreme în urmă, am asistat la o scenă revoltătoare, care mi-a lăsat un gust amar... În curtea unei biserici din cartierul în care locuiesc, doi băiețandri de vreo 12 ani, probabil de la blocurile învecinate, se jucau cu mingea, dîndu-și pase unul altuia, dar avînd grijă să nu lovească zidul bisericii. La un moment dat, au apărut doi jandarmi și, în frunte cu preotul, i-au luat la goană pe bieții copii care, speriați, alergau de le sfîrîiau călcîiele... Și erau fugăriți pe motiv că se aflau pe proprietatea bisericii și nu pe un teren de fotbal. Dar, ne întrebăm noi, dacă era proprietatea lăcașului de cult, cum de nu sînt văzute acolo, zilnic, grupurile formate din cerșetori, unii dintre ei destul de agresivi cu cei care nu le dau bani sau, alții, obișnuind să doarmă chiar pe lîngă zidurile grandioase ale bisericii? Nu vrem să ni se răspundă, ca să nu ne întristăm tocmai în preajma Paștelui, sărbătoare pe care o respectăm așa cum am văzut în casa părinților și a sătenilor noștri, oameni buni ca un cozonac proaspăt scos din cuptor, din vremea copilăriei noastre... Știm că ni se va reproșa că sîntem anacronici. Mai bine așa, anacronici, decît să luăm în răspăr spiritul acestor frumoase sărbători pascale, așa cum o fac, de pildă, cei care le întinează cu volumul boxelor dat la maxim, inundînd aerul cu manele și alte muzici ținînd de petreceri deocheate, în nici un caz de celebrarea Sfintelor Paști. Dar, în acord cu vremurile actuale, fiecare are dreptul să facă tot ce-i trece prin cap, nu contează că strică liniștea altora sau sfidează bunul-simț și normele de conviețuire din comunitate.
A venit Paștele! Să mulțumim Mîntuitorului, prin rugăciune și smerenie, pentru jertfa Sa unică, suprema dovadă a iubirii divine pentru noi, oamenii!
ION MACHIDON,
directorul Revistei ,,Amurg sentimental”