● România, aflată pe locul al patrulea în topul UE după producţia de grîu din 2021, va recolta anul acesta 9 milioane de tone, o producţie mai mică cu 25% faţă de anul trecut, din cauza secetei. Țara noastră este un jucător important pe piața cerealelor, pentru că a realizat în 2021 aproape 10% din producţia totală a UE şi a asigurat un sfert din exporturile de grîu, în volum de 6,3 milioane de tone, în perioada iulie 2021-iunie 2022, conform datelor de la Comisia Europeană. ● Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat în ședința de Guvern de miercurea trecută că seceta pedologică „a ocupat toată ţara”, iar de la intrarea Dunării în România şi pînă în judeţul Giurgiu nu există nici o posibilitate de irigare, pentru că nivelul fluviului a scăzut. ● România a început dragarea Dunării pe partea bulgară, cu acordul autorităților de la Sofia, înlesnind astfel fluidizarea transportului pe apele fluviului.
● Premierul ungar Viktor Orban, aflat, joi, 28 iulie a.c., în vizită în Austria, și-a justificat afirmațiile din discursul susținut la Băile Tușnad, numindu-le „un punct de vedere cultural”. Liderul naţionalist ungar, în vîrstă de 59 de ani, un obişnuit al declaraţiilor controversate împotriva migranţilor, afirmase, în urmă cu 8 zile, la o întîlnire cu comunitatea maghiară din România, că nu dorește ca națiunea ungară să fie ,,o rasă mixtă”, care să se amestece cu „non-europeni”, făcînd apoi o aparentă aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist, ceea ce i-a atras critici dure din partea comunităţii evreieşti şi demisia unei consiliere. Cancelarul austriac Karl Nehammer a menționat această nouă controversă la începutul unei conferinţe de presă comune, în care a condamnat ,,cu fermitate orice formă de rasism şi antisemitism” şi dînd asigurări că el şi omologul său ungar au abordat chestiunea „cu toată sinceritatea”.
● Referitor la afirmațiile liderului ungar, premierul Nicolae Ciucă, aflat într-o vizită la Alba Iulia, a precizat, răspunzînd întrebării unui ziarist, că ,,astfel de declarații nedorite nu își au locul într-o Europă unde 27 de țări trăiesc în pace și prosperitate”, adăugînd: ,,Aici, din inima Ardealului, doresc să întăresc mesajul meu pentru toleranță, pentru înțelepciune, pentru solidaritate, pentru respectarea valorilor europene”. ● La rîndul său, președintele Iohannis a spus că este profund eronat ca un lider European să vină cu o astfel de teorie a raselor, și a cerut clarificări UDMR, a cărei conducere a aplaudat discursul lui Orban: ,,Nu putem să ne facem că acele lucruri nu au fost spuse”, a precizat Klaus Iohannis. ● Pe fondul penuriei de forță de muncă în țara noastră, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, să intensifice acordarea vizelor de muncă pentru muncitori din țări precum Bangladesh, Nepal și India: „Solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni”, a precizat acesta. Ministrul Aurescu a anunțat măsurile deja întreprinse de Ministerul de Externe în acest sens, între acestea figurînd organizarea mai bună a consulatelor mobile, itinerante. De asemenea, dat fiind că una dintre problemele principale se referă la acordarea vizelor de muncă, ,,a fost organizată deja, în perioada aprilie-iulie, o misiune consulară itinerantă în Bangladesh, la Dhaka, care a reușit deja să acorde peste 5.400 de vize de muncă, în pregătire fiind o misiune similară în Nepal, pentru că Bangladesh, Nepal, India sînt sursele de forță de muncă străină cele mai importante”, a spus Bogdan Aurescu în ședința Executivului de săptămîna trecută. ● Pe 5 august a.c., preșe­dintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va face o vizită de o zi în stațiunea Soci, de la Marea Neagră, unde se va întîlni cu președintele Vladimir Putin și cu alți oficiali ruși. Cei doi lideri s-au întîlnit ultima dată pe 19 iulie la Teheran, cu trei zile înainte de semnarea unui acord între Moscova, Kiev, Ankara și ONU, menit să permită reluare exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Noua întîlnire Putin - Erdogan vine în contextul în care președintele turc amenință, de mai multă vreme, cu o ofensivă în nord-estul Siriei. ● Tensiuni majore în economia mondială: America, cea mai mare putere economică a lumii, a intrat în recesiune tehnică. ● Elveția, la fel ca România înainte de ’89. Țara Cantoanelor ia în calcul posibilitatea de a apela la întreruperi în alimentarea cu energie electrică timp de pînă la patru ore, la iarnă, în cazul agravării actualei crize energetice cu care se confruntă Europa, derivată din războiul din Ucraina şi posibila oprire a furnizărilor de gaze din Rusia. Într-o primă fază, se vor solicita măsuri de economisire voluntare, prin intermediul unei campanii de conştientizare ce va demara în această lună, dar, dacă situaţia o va cere, se va continua cu reducerea consumului de electricitate mai puţin esenţial, precum iluminatul magazinelor sau al spaţiilor publice pe timpul nopţii. În a treia fază va fi impusă unui număr de circa 30.000 de companii reducerea cu pînă la 30% a con­sumului de electricitate, pentru ca, în final, să se recurgă la oprirea alimentării lor cu energie electrică. Circa 47% din gazele pe care le consumă Elveţia provin din Rusia (deşi o mare parte vin prin intermediul ţărilor vecine, precum Franţa şi Germania), în timp ce Norvegia este al doilea mare furnizor al acesteia. ● Olena și Volodimir Zelenski au fost subiectul unui pictorial realizat de cea mai renumită fotografă și autoare de portrete din lume, Annie Leibovitz. Fotografiile au fost publicate de revista ,,Vogue”, alături de un interviu cu prima doamnă a Ucrainei, în care Olena Zelenska vorbește despre rezistența ucraineană în fața invaziei ruse și despre viața și munca ei. Soția președintelui a fost fotografiată pentru interviu - singură sau alături de Volodimir Zelenski. În fotografii, aceasta apare îmbrățișată de soțul ei sau singură pe treptele unui salon oficial transformat în buncăr, dar păzită de soldați înarmați. În altă fotografie Olena Zelenska pozează, tot încon­jurată de soldați care o păzesc, lîngă epava celui mai mare avion din lume, An 225 Mrya - unul dintre simbolurile Ucrainei - distrus de ruși în primele zile ale invaziei. ● Cuplul prezidențial din Ucraina nu a precizat ce sumă a primit din partea revistei americane și nici intenția de o dona pentru a sprijini eforturile de război, așa cum au procedat mulți dintre ucrainienii de rînd, precum fetița care și-a vîndut jucăriile, iar suma obținută a cedat-o militarilor care luptă pentru apărarea țării sale. ● Înainte de apariția pic­torialului din revista ,,Vogue“, în timpul vizitei sale în SUA, prilej cu care s-a adresat Congresului American, Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, a vorbit și despre felul în care războiul l-a afectat pe fiul ei de nouă ani. Ea s-a declarat tristă pentru că băiatul său, care înainte de război mergea la ansamblul de dansuri populare, cînta la pian, învăța engleza și participa la un club sportiv, ,,acum vrea doar să facă arte marţiale şi să înveţe să folosească o puşcă“. În finalul alocuțiunii rostite în fața congresmenilor ame­ricani, care s-au ridicat în picioare pentru a o aplauda, prima doamnă a Ucrainei a solicitat sprijinul SUA pentru livrarea mai multor arme ţării sale... ● Croația a inaugurat cel mai spec­taculos pod din Europa, care leagă sudul lito­ralului său, inclusiv orașul medieval Dubrovnik, de restul țării, ocolind o mică fîșie a coastei bosniace de 2,4 km. Obiectivul a fost finanțat de UE și construit de o firmă chineză. ● Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, celebră pentru mo­mentul în care a întrerupt ştirile unei televiziuni de stat, prezentînd un afiş împotriva invaziei din Ucraina, a fost condamnată săp­tămîna trecută la o amendă, de 50.000 de ruble (circa 800 de euro) pentru „discreditarea” forţelor armate ale Rusiei, infracţiune introdusă în codul penal rus în martie. Instanţa a reţinut că jurnalista declarase în 13 iulie presei că aşa-zisa „operaţiune militară specială” împotriva Ucrainei – este „o crimă”. După patru zile de la incident, Ovsiannikova a fost reţinută pentru scurt timp în regiunea Moscovei, la fel cum se întîmplase şi în martie, cînd a intrat în direct la televiziunea la care lucra, purtînd o pancartă cu un mesaj împotriva războiului şi a propagandei din presa controlată de stat. Şi atunci, ea a fost doar amendată pentru gestul de protest difuzat ulterior în presa din întreaga lume. ● Vice­preşedintele Consiliului de Securitate al Fede­raţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a publicat la mijlocul săptămînii trecute, pe Telgram, o hartă a Europei în care Ucraina este împărțită între alte țări, cea mai mare aparținînd Rusiei, iar altele mai mici, Poloniei și României. Pe această hartă, numai regiunea Kiev este etichetată drept Ucraina. Potrivit lui Medvedev, această hartă a fost creată de „analiștii occidentali”, fără, însă, a-i numi. Astfel, potrivit hărții, Vinița și Cernăuți ar aparține României. Liov, Ternopil și alte orașe ar aparține Poloniei, iar restul, Rusiei. ● Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o declarație menită să dea o replică lui Dmitri Medvedev, după publicarea hărții cu noua configurație a Ucrainei, acesta susținînd în discursul ținut de Ziua statalității ucrainene că ,,Ucraina este singura moș­tenitoare de drept a Rusiei Kievene”. Liderul de la Kiev a enumerat apoi mai mulți conducători și sfinți importanți din istoria medievală a țării, în timp ce în spatele său avea expus monumentul lui Vladimir cel Mare, conducătorul care i-a trecut pe ruși la creștinism. ● Pe plajele din Crimeea sînt mai puțini turiști ca niciodată. Rușii care au ales să vină în vacanță aici, una dintre puținele posibilități pe care le mai au după sancțiunile impuse din cauza războiului, fac plajă în timp ce deasupra lor trec avioanele de război, iar în larg se văd navele din flota rusă, relatează Digi24. Frontul se află la aproximativ 300 de kilometri nord de Sevastopol - cel mai mare oraș din Crimeea și locul unde se află flota rusă de la Marea Neagră. În Sevastopol, navele de război rusești sînt vizibile în depărtare, în timp ce turiștii se răcoresc în mare. În afară de nave și zgomotul ocazional provocat de avioane, nu sînt alte semne privind războiul. Adolescenții se dis­trează sărind în apă de pe stînci, iar bărbații cu bustul gol beau bere și fac grătar. În centrul orașului, răsună muzică patriotică rusă, iar turiștilor li se oferă suveniruri cu litera Z.
● Paradox climatic: în timp ce la noi arșița bîntuie peste tot, în Emiratele Arabe Unite au loc inundații puternice! ● ROBOR a atins pragul de 8%, consecința fiind creșterea explozivă a ratelor la împrumuturile din bănci. ● Cazurile de Covid-19 cresc de la o zi la alta în România, unii dintre pacienți fiind reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Din păcate, mulți români se întorc infectați din alte țări, astfel că șansele apariției unor noi variante nu sînt deloc reduse. Întrebat despre șansele impunerii unui lockdown în România, avînd în vedere creșterile îngrijorătoare ale cazurilor de Covid-19 din țara noastră, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că în România nu se va mai aplica un lockdown, sau unele restricții care să limiteze activitatea economică și socială. ● Vești proaste pentru elevii claselor a IX-a și a X-a. În noul an școlar, care începe pe 5 septembrie, aceștia nu vor avea manuale noi, ci tot pe cele aprobate în anul 2004, potrivit edupedu.ro. Informația a fost confirmată într-o dezbatere online, organizată de Coaliția pentru Educație, de către secretarul de stat în Ministerul Edu­cației, Bogdan Cristescu. Manualele de pe care învață elevii de liceu sînt aceleași din 2004, din urmă cu 18 ani, nefiind schimbate nici anul acesta, deși acești elevi, care au acum 15-16 ani, sînt născuți în anii 2006-2007, iar ei au fost primii care, în anul 2012, au intrat în clasa pregătitoare avînd curriculum complet nou pentru învățămîntul primar, apoi pentru cel gimnazial. Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de actualul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că au fost primite prea multe propuneri de modificare în sesiunea de dezbatere publică.
IOAN STOICA