Pagini de istorie vălărene
  • 19-09-2023
  • 0 Comentarii
  • 205
  • 0

Cartea profesorului Ion Bocioacă, ,,Vălenii de Munte” (București, 2004), este o oază de informații, în care, în mod constant, autorul îl introduce pe cititor în arealul istoric al acestei vechi așezări, recunoscută ca ,,orășel de munte”. Lucrarea este un izvor nesecat de datini și mărturisiri istorice cu un trecut legendar, în care parfumul poetic se simte din străvechime, persistînd pînă în zilele noastre, cînd orașul Vălenii de Munte se bucură de radicale transformări și modernizări, care vin în sprijinul vieții locuitorilor acestuia. Nu intrăm în amănunte... Din Argumentul autorului, aflăm următoarele: ,,În 1988, împreună cu reputatul istoric prahovean Paul D. Popescu, am scris o primă schiță monografică, care suferise înainte de tipar reduceri masive de informații. Se invoca și faptul că este o carte prea mare pentru un oraș mic”. Iar autorul mai precizează, în același Argument: ,,Lucrarea de față este eliberată de prejudecățile cenzurii totalitare și aduce, din adîncimea timpului, detalii inedite care întăresc personalitatea orașului în istoria neamului românesc”.
Profesorul Ioan Bocioacă prezintă în date concrete istoricul acestei localități, păstrînd cronologia anilor, nu oricum, ci, scormonind în memoria timpului, pentru a scoate la lumina tiparului cît mai multe lucruri esențiale despre aceste ținuturi, cu oamenii săi harnici, creatori de datini și obiceiuri locale de toată lauda. Din capitolul ,,Coordonate geografice”, la pag. 8 aflăm, chiar din primele rînduri, unde se situează, ca zonă geografică, Vălenii de Munte: ,,Pe Valea Teleajenului, la 29 km de Ploiești și la 87 km de Brașov, la 14o11’ latitudine nordică și 26o02’ longitudine estică, într-un spațiu geografic ideal, mărginit de mireasma de pădure și de clipocitul apei ce curge neîncetat din vremuri imemoriale, se află Vălenii de Munte, oraș cu rezonanță în istoria neamului românesc”. Bazîndu-se pe memoria timpului, dar și pe munca sa de cercetare asiduă, autorul face o radiografie sintetică a numărului de locuitori din anumite perioade de timp, pentru a se cunoaște felul în care s-a dezvoltat localitatea Vălenii de Munte, din punct de vedere demografic și geografic zonal. Astfel, monografistul grupează persoanele pe gen și vîrstă, în date anuale, cunoscîndu-se astfel cum a evoluat natalitatea în aceste locuri de munte... Am insistat pe această temă, care ține de factorul uman, știind că nici o societate nu se poate remarca în fața istoriei decît prin oameni – ca ideologie, ca fapte în sine, care au stat la baza dezvoltării respectivei societății, în general, industrial, dar și cultural.
Prof. Ioan Bocioacă cunoaște bine toate aceste lucruri pe care, dezinvolt, le tratează în lucrarea sa, cu o gîndire profundă, care ține de structura omului neobosit în munca de cercetare istorică, creînd, pe de o parte, pagini de istorie vie, iar de cealaltă parte, dînd la lumina tiparului pagini de proză eseistică, scrise pe-ndelete, cîntărind cuvintele cu eleganța omului de spirit... Cartea-monografie a Vălenilor de Munte este scrisă de pe poziția istoricului care cunoaște îndeajuns de bine trecutul acestor locuri încununate de o aură specială, în care fiecare om a însemnat o nouă pagină de istorie pentru vălăreni, pînă în zilele noastre, cînd orașul Vălenii de Munte a ajuns să fie recunoscut la nivel național, și nu numai, îndeobște prin două simboluri reprezentative: primul, care ține de cultura localității, prin așezarea, aici, a savantului Nicolae Iorga, fondatorul, la 1908, a Școlii de vară, iar cea de a doua ține de bogăția culturilor de prun și a licorii obținute din aceste roade, care au adus faimă orășelului de munte, cunoscut ca ,,Patria țuicii”. Este vorba de ,,Țuica de Vălenii de Munte”, brevetată la data de 8 februarie 2018, cînd Primăria Orașului a obținut, pentru vestita băutură, Certificatul de înregistrare a mărcii, cu nr. 169317, din partea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci. Iată, așadar, două bunuri de preț, care au făcut și vor face istorie cît va dăinui vălărean în această zonă ,,patriarhală”, cum o denumise Iorga.
Din monografia profesorului Ion Bocioacă aflăm multe lucruri importante care au stat la baza dezvoltării economice și culturale a Vălenilor de Munte. De pildă, sînt enumerate multe nume de boieri și moșieri, de conace, edificii culturale, școli, mînăstiri, teatre de vară, autorul făcînd, bineînțeles, o analiză sintetică a acestora și amintind contemporanilor săi, drept mărturile pentru generațiile viitoare, că orașul Vălenii de Munte are o vechime legendară pe acest pămînt, cu parfum de poezie pentru fiecare epocă pe care a parcurs-o.
În lucrarea sa, autorul aduce în atenția cititorului numele unor mari personalități ale vremii care s-au născut aici sau au venit din alte colțuri ale țării, și pe care oamenii locului i-au adoptat cu toată dragostea. În ordinea în care prof. Ion Bocioacă le trece la capitolul ,,Personalități vălărene” (pag. 99-115), le transcriem și noi, pentru o dreaptă cinstire a contribuției pe care au avut-o, prin creațiile lor, la propășirea culturii românești în tot spațiul mioritic și chiar în spațiul cultural universal, cu opere fundamentale în domeniile literaturii, filozofiei, istoriei, picturii, științei etc. Nu vom vorbi noi aici despre aceste opere, toate la timpul lor, deocamdată, notăm atenția pe care le-o acordă prof. Bocioacă, care face o trecere în revistă a acestora, cu cîte o scurtă prezentare evocatoare a fiecărui autor. Iar lista acestora o menționăm și noi, întru dreaptă recunoștință: Nicolae Iorga, Ecaterina Iorga, Nicolae Tonitza, Toma Gh. Tomescu, Miron Radu Paraschivescu, Ion Gherasim Gorjanu, Dumitru (Tache) Brumărescu, Acad. Mircea Malița, Valentin Ciucă, Prof. Dr. Constantin Pârvu, Dr. Gheorghe Brătescu, Dr. Costache Dimitriu, Dr. Aurel Pârvulescu, Dr. Constantin Găucan, Gheorghe Pădure, Grigore Jipescu, Prof. Petre Demetrescu și Călin N. Turcu. La această strălucită listă cu personalități vălărene, credem că la o nouă ediție revizuită și adăugită se cuvine a fi trecute și alte nume notabile din Vălenii de Munte: poetul Mihai Istudor, Prof. Dr. Petruța Stan, Anastasia Popa, scriitoare pentru copii, despre care știm că s-a implicat activ în viața culturală a orașului Vălenii de Munte, ș.a.
Dintre toate personalitățile prezentate de profesorul Ion Bocioacă, un spațiu amplu este consacrat lui Nicolae Iorga, iar dacă tot ce a scris despre marele savant ar fi fost publicat separat de restul cărții, cu mici adăugiri, autorul ar fi putut edita o nouă monografie. Lucrarea este tipărită într-o manieră aparte, care denotă spirit de creație original, iar în conținutul ei descoperim un autor volubil, cu o voință intrinsecă de a combina datele istorice cu literatura, construind ad-hoc un film poetic, care te scoate din monotonia monografiilor alcătuite doar din cifre, nume și date statistice. Profesorul Ion Bocioacă dă dovadă de multă aplecare asupra operei lui Nicolae Iorga și scrie cu afecțiune specială despre savant, așa cum a făcut-o genialul George Călinescu în ,,Istoria literaturii române”, în 1941. Cu toate animozitățile care au existat între ei, criticul îi face un fulminant portret literar, cu lumini și umbre, elogiindu-i personalitatea fără echivoc: ,,Fiind un temperament eminamente subiectiv, N. Iorga este interesant în memorii, în articolele scurte de gazetă, în tot ce fixează o umoare de moment. Foarte sentimental și susceptibil, copilărește vanitos, el e versatil prin trecerea supărării, fiind în fond incapabil de ură. Dar și întoarcerea sa e scurtă și, abia terminat zîmbetul, fața se încruntă într-o nouă mînie. Sufletul lui N. Iorga funcționează prin explozii de sentiment, cu această fericită notă care aduce iertarea tuturor instabilităților, că în problemele naționale el are totdeauna reacțiunea cea mai demnă, cea mai adînc vibratoare, punîndu-se imprudent și în consensul unanim împotriva calculelor reci ale politicei. El e tipul vechiului boier cu iubire de țară, vorbind ingenuu, în numele norodului, un cronicar întîrziat, mustrător ca și Neculce, mare catechizator, ca un Arbore, de Regi, bîrfitor, înțepător, dar om bun al pămîntului. Este foarte caracteristic că istoricul a ținut pomelnicul tuturor oamenilor de seamă morți, iertîndu-le păcatele, certîndu-i cu melancolie, compunîndu-le un fel de inscripții pe mormînt. Letopisițerul participă direct la evenimente și de aceea a murit bărbătește ca Miron Costin și Stolnicul Cantacuzino”.
Pe marginea acestei monografii, îndreptățit în cuvîntul său înainte, academicianul Mircea Malița scrie: ,,Cartea scoasă de profesorul Ion Bocioacă are, pe lîngă acuratețea documentării, calitatea de a stîrni idei, de a deschide dezbateri și de a se prelungi în proiecte. Aparent e istorie, dar de fapt e bază bună pentru prospectiva înscrierii locului, prin merite și eforturi proprii, în circuitele civilizației, în viitor, cît mai curînd, acum”. Și, adăugăm noi, este vorba de o carte de valoare spirituală aparte, pe care profesorul Ion Bocioacă trebuie să și-o asume ca pe o mare izbîndă scriitoricească. Iar vălărenii au toate motivele să se bucure atît de concitadinul lor, personalitate născută în Văleni, la 2 iulie 1937, cît și de valoroasa lui lucrare, intrată deja în patrimoniul cultural al Vălenilor de Munte.
De fapt, monografia ,,Vălenii de Munte” este oglinda oamenilor locului, în care aceștia se privesc, spiritualicește, întru neuitare, ca într-un pomelnic, la Sfînta Liturghie, al înaintașilor din care-și trag rădăcinile. Cu alte cuvinte, profesorul Ion Bocioacă, prin monografia ,,Vălenii de Munte”, ne-a oferit prilejul să fim martorii unei expediții prin timp și să savurăm din parfumul acestor meleaguri despre care autorul consemnează: ,,La 1503, Vălenii era un tîrg cu oarecare faimă și se găsea în relații comerciale cu Brașovul, apărînd pentru prima dată sub acest nume. La Văleni a fost adusă în 1561 de către domnitorul Coresi o evanghelie românească (N. Stoicescu). Toate acestea dovedesc că orașul era capitală de județ, vamă și tîrg” (pag. 21). Din acest citat ne dăm seama că localitatea Vălenii de Munte are lumea ei, de un pitoresc specific, neîntîlnit în altă parte. Altfel spus, prin această monografie, profesorul Ion Bocioacă ne-a oferit calupuri de istorie în care se regăsesc toate ingredientele stilistice și științifice necesare unor astfel de lucrări istorico-literare, fără să facă abuz de elemente ornamentale fără sens. La profesorul Ion Bocioacă primează logica lucrurilor supuse unui fabulos proces de interpretare, iar rezultatele se văd.
ION MACHIDON,
directorul Revistei ,,Amurg sentimental”

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite