Pădurile sînt considerate a fi regulatoare puternice de temperatură pe Planetă și, în condiții normale și o gestionare adecvată, pot ajuta la rezolvarea problemei încălzirii globale. Cu toate acestea, în ultimele decenii, zonele verzi din întreaga lume au fost tăiate fără
milă, ceea ce agravează criza climatică. Greenpeace
a lansat o petiție pentru a opri tăierea pădurilor sălbatice; în caz contrar, omenirea se va confrunta cu consecințe grave.
Bogăția Planetei
Țările din întreaga lume pierd activ păduri din diverse motive. Rusia, de exemplu, unde aproape jumătate din teritoriu este împădurit, nu face excepție. Preocupată de problemă, filiala rusă a Greenpeace a pregătit la sfîrșitul lunii ianuarie o petiție prin care cere un moratoriu asupra defrișărilor din țară. Activiștii au avertizat că acolo trăiesc animale care sînt pe cale de dispariție. Potrivit organizației, doar o cincime din pădurile rusești au supraviețuit pînă acum. Dacă defrișările continuă la aceeași scară, pădurile vor dispărea în 20-30 de ani.
Astfel de păduri sînt importante pentru ecosistemul întregii Planete: mențin rîurile curate, reduc riscurile de inundații și reglează temperaturile. Fără o astfel de protecție naturală, incendiile s-ar putea înteți: „Pădurile neatinse și inaccesibile anterior sînt tăiate de drumurile forestiere. Odată cu tăierea, vin și incendiile”, se arată în petiție. Pentru a salva pădurile, printre alte măsuri, ecologiștii au cerut interzicerea închirierii a noi zone de păduri sălbatice pentru recoltarea lemnului și abandonarea proiectelor de construire a întreprinderilor de prelucrare a lemnului care utilizează astfel de lemn ca materie primă. La momentul publicării articolului, petiția era semnată de peste nouă mii de persoane.
Defrișarea pădurilor este o preocupare în Rusia, deoarece țara face parte dintr-un grup de cinci state care reprezintă 75% din pădurile lumii. În același timp, pe lîngă Rusia, din grup mai fac parte Canada, Brazilia, Peru și Congo. În aceste state defrișările vor fi aproape ireversibile și vor avea un impact negativ asupra întregii lumi. Deja, rezervele forestiere ale lumii sînt în declin activ. Între 2002 și 2020, 12% din pădurile sălbatice ale lumii (1,5 milioane de kilometri pătrați) au fost distruse, o zonă comparabilă cu de trei ori suprafața Spaniei, de exemplu.
Recent, problema defrișării a fost discutată activ în întreaga lume. Într-un raport al ONU din 2020, s-a raportat că suprafața rezervelor forestiere mondiale a ajuns la 4,06 miliarde de hectare – 31% din suprafața Planetei. Pentru comparație, acum 10.000 de ani, 71% din Planetă era acoperită cu păduri. Astfel, în 2020, fiecare locuitor beneficia de 0,52 hectare. Cu toate acestea, astfel de date servesc mai degrabă pentru a oferi anumite clarificări, deoarece țările sînt acoperite de păduri în mod inegal.
Pierderile sînt uluitoare prin viteza lor. În fiecare an, pe Pămînt dispar aproximativ 10 milioane de hectare de pădure – putem spune că Planeta pierde într-un minut o suprafață de dimensiunea a 27 de terenuri de fotbal. Între 2010 și 2020, acest lucru s-a întîmplat cel mai rapid în Africa, unde 3,9 milioane de hectare au fost distruse anual. Urmează America de Sud, cu 2,6 milioane de hectare de pădure, și America de Nord și Centrală, cu 0,1 milioane de hectare. De asemenea, s-au înregistrat niveluri ridicate de defrișare în Brazilia, Indonezia, Angola, Tanzania, Paraguay, Myanmar, Cambodgia, Bolivia și Mozambic. Potrivit Greenpeace și specialiștilor de la Universitatea din Maryland, pînă în 2020, din 65 de țări bogate în păduri sălbatice, 40 și-au pierdut cel puțin 10% din arbori lor. În Paraguay, Laos, Nicaragua și Guineea, mai mult de jumătate din resurse a fost distruse. În general, tropicele suferă cel mai mult de pe urma defrișărilor. Terenurile sînt în mare parte curățate pentru a satisface nevoile agriculturii și exportul de produse. Pădurile sînt tăiate inclusiv pentru culturile de cacao, pentru cirezile de vite, producția de ulei vegetal, iar lemnul este transformat în hîrtie. Într-o măsură mai mică, astfel de teritorii sînt folosite pentru minerit.
În ultimii ani, problema defrișărilor s-a concentrat pe pădurea amazoniană, care este considerată cea mai mare de pe planetă și este în mod activ tăiată. Potrivit Institutului Național de Cercetare Spațială din Brazilia (INPE), un record de 3.700 de kilometri pătrați au fost distruși în primele șase luni ale anului 2022. Situația este agravată de decizia de a construi o autostradă care ar urma să traverseze anumite păduri. Ecologiștii au avertizat deja că pînă în 2030, lucrările vor avansa, iar defrișările se vor intensifica de cinci ori. În plus, pe fundalul schimbărilor climatice, pădurile sînt afectate de incendii – în vara anului trecut, incendiile au atins recordul ultimilor 12 ani, media crescînd cu 20%
față de cea aferentă anilor 1998-2021. În prezent, pădurile amazoniene se află într-o situație critică – din cauza activităților umane și a încălzirii globale, își pierd treptat capacitatea de a se recupera în mod independent după dezastrele climatice și pot dispărea în decurs de cîteva decenii.
Potrivit proiectului Our World in Data, creșterea animalelor, producția de boabe de soia și a uleiului de palmier au dus la defrișarea a 60% din suprafețele împădurile ale Terrei. De dragul pășunilor, 2,1 milioane de hectare de pădure sînt tăiate în fiecare an – echivalentul a jumătate din suprafața Olandei. Aproximativ un milion de hectare sînt distruse pentru producția de zahăr, orez, nuci și legume. În același timp, cele mai mari emisii de CO2 asociate cu defrișările în beneficiul producției de alimente au fost înregistrate în Luxemburg – din 2010 pînă în 2014, s-au înregistrat 2,78 tone de dioxid de carbon pe cap de locuitor. Urmează Brazilia, cu 2,71 tone și Indonezia, cu 1,24 tone CO2. Creșterea concentrației de dioxid de carbon afectează negativ situația climatică din lume și exacerbează problema încălzirii globale în fiecare an.
Principalul atuu al planetei
Importanța pădurilor este adesea neglijată, dar oamenii de știință din Statele Unite și Columbia au declarat nevoia de a conserva pădurile cît mai activ posibil, deoarece acestea joacă un rol cheie în lupta împotriva încălzirii globale. Pădurile sînt capabile să capteze și să stocheze carbonul din atmosferă, a cărui abundență duce la schimbările climatice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că pădurile tropicale, printre altele, pot reduce temperatura planetei cu cel puțin o jumătate de grad Celsius, sau chiar mai mult de un grad. Este vorba despre stoparea creșterii temperaturii medii mondiale despre care vorbesc politicienii la toate summiturile climatice. Tropicele pot ajuta în această problemă.
Oamenii de știință au descoperit că astfel de păduri emit compuși organici volatili biogeni (picături microscopice de substanțe lichide și particule solide), care reflectă o parte din razele soarelui și cresc condensarea umidității. Astfel, căldura este îndepărtată, suprafața Pămîntului se răcește, iar precipitațiile se intensifică. „Inima tropicelor se află chiar în inima Planetei, iar aceste păduri sînt esențiale pentru supraviețuirea noastră”, consideră Deborah Lawrence, om de știință de mediu la Universitatea Virginia din Statele Unite.
Pădurile au fost supranumite plămînul Planetei, deoarece copacii par să „blocheze” carbonul în ei înșiși; cu toate acestea, atunci cînd defrișarea este eliberată activ în atmosferă, dioxidul de carbon este eliberat, iar copacii rămași în cantități mici nu sînt capabili să facă față unui astfel de volum și să absoarbă substanțe. În plus, chiar dacă parcelele sînt replantate, refacerea va dura decenii. Ca urmare, solurile sînt supuse eroziunii. Odată cu uscarea zonelor umede și verzi acestea se transformă într-un loc ideal pentru incendii.
Ca urmare a defrișărilor, fauna are de suferit, deoarece animalele își pierd habitatele obișnuite și mor. Cu toate acestea, există o altă consecință mai puțin evidentă: tăierea copacilor, în special la tropice, privează umanitatea de tratament adecvat. 25% dintre medicamentele occidentale sînt făcute din ingrediente găsite în pădurea tropicală. Plantele formează, de asemenea, baza pentru un sfert din medicamentele occidentale împotriva cancerului. Pînă acum, oamenii de știință au reușit să studieze proprietățile medicinale ale mai puțin de 1% din culturile tropicale. Defrișarea îi lasă în imposibilitatea de a face cercetări suplimentare și poate să găsească surse de salvare de la boli. Alături de alte țări, Rusia pierde în mod activ păduri. Potrivit Global Forest Watch, în 2010 țara avea 755 de milioane de hectare de pădure. În același timp, din 2001 pînă în 2021, ea a pierdut 76 de milioane de hectare. În vara anului 2022, Greenpeace a concluzionat că majoritatea pădurilor sînt tăiate în regiunile Vologda, Ivanovo și Kostroma.
Statisticile par uluitoare, deoarece țara scapă de o resursă care este considerată unică. În lupta împotriva schimbărilor climatice, autoritățile ruse se bazează pe păduri. De exemplu, președintele Vladimir Putin, în timpul unui mesaj video pentru Summitul privind schimbările climatice (COP26) din 2021, a declarat că pădurile locale „au un potențial semnificativ de a absorbi dioxid de carbon și de a produce oxigen”, iar țara lucrează intensiv pentru a opri defrișările. Putin a mai vorbit despre planurile de combatere a încălzirii globale cu ajutorul pădurilor.
Numeroase state sînt orientate către sursele de energie regenerabilă și abandonarea combustibililor fosili. În ciuda progresului tehnologic și a abundenței de idei pentru reducerea emisiilor, pădurile vor rămîne un element cheie în rezolvarea problemei încălzirii globale. Sînt regulatori naturali și trebuie tratați cu grijă. Dacă pădurile vor dispărea, Planeta va rămîne fără o barieră naturală de protecție: numărul incendiilor și inundațiilor va crește, iar solurile fertile se vor transforma în deșerturi pîrjolite.
N.K.