Celebrul tren de lux, care, o dată pe an, parcurge ruta Paris – Istanbul, s-a aflat din nou în România, în intervalul 28 august - 4 septembrie, ultima oară, Orient Express traversînd țara noastră în anul 2019.
De 139 de ani, trenul istoric circulă pe traseul Paris – Budapesta – Sinaia – Bucureşti – Istanbul. Pe teritoriul României, gările Sinaia și București Nord sînt principalele obiective feroviare, în care pasagerii coboară din luxoasa garnitură, pentru vizitarea unor obiective istorice de pe teritoriul țării noastre. Trenul, compus din vagoane selecte, confortabile, şi cu un design deosebit, continuă să fascineze o lume întreagă, şi să „ducă pe roţi” lux, poveste, romantism, aventură, şi, de ce nu, afacere!
În 1934, prolifica scriitoare de romane polițiste Agatha Christie lansa pe piaţă romanul ,,Crima din Orient Express”. Astfel, legendarul tren datorează fascinaţia şi misterul legate de numele său, în mare parte, Agathei şi filmelor care s-au făcut respectînd imaginaţia debordantă a scriitoarei. Şi, ca un fapt inedit, luxosul vagon în care cîndva actorul Peter Ustinov l-a întruchipat pe Hercule Poirot (celebrul detectiv belgian din ,,Crima din Orient Express”) există, şi se numeşte „Côte d’Azur”.
Ideea ,,Express d’Orient” era pusă în practică în 1883, de către un magnat al căilor ferate, George Nagelmackers, proprietar al ,,Companie Internationale des Vagon Lits”. Durata primei călătorii Paris - Constantinopol a fost de 83 de ore și 30 de minute
Cu voiaje de două ori pe săptămînă, trenul de lux unea Parisul de Constantinopole prin Nancy – Strasbourg – München – Viena – Budapesta – Szeged – Jimbolia – Timisoara – Caransebeş – Vîrciorova – Craiova – Piatra Olt – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu pe o distanţă de 2.627 km. În acele vremuri, de la Bucureşti, trenul se oprea la Giurgiu. Acolo pasagerii traversau Dunărea cu bacul, pentru a se îmbarca ulterior la Rusciuc, într-un tren austriac. Apoi, la Varna luau ferry-boat-ul, cu destinaţia finală Constantinopole. La prima cursă, trenul de mare lux a fost remorcat de la Pitești la București de locomotiva românească „Neajlov”, iar de la București la Giurgiu de „Vedea”. Pasagerii au fost invitați de regele Carol I la o serată organizată la Castelul Peleș din Sinaia, care tocmai fusese terminat.
Pentru a-l identifica mai bine cu caracterul internaţional al călătoriei, Nagelmackers va schimba, după primul război mondial, denumirea „Express d’Orient”, în „Orient Express”.
Într-o Europă sărăcită de războaie, trenul îşi va reduce drastic cursele, devenind cu timpul o banală cursă internaţională de la Paris la Budapesta. La finele anilor ’60 era pus în circulaţie, fără succes, aşa-numitul ,,Nostalgie Orient Express”. Ultimul voiaj a avut loc pe 19 mai 1977. Ca urmare, compania a scos la vănzare aceste vagoane încă funcţionale, dar intr-o stare deplorabilă, în luna octombrie a aceluiaşi an, în cadrul unei licitaţii organizată la Monte Carlo. O legendă era scoasă la vînzare pe cîţiva arginţi… De abia din 1998, faimoasa garnitură şi-a reluat traseul Paris-Istanbul, cu oprire la Bucureşti si în Sinaia.
Un brand, dar ºi o afacere
,,Venice Simplon Orient Express” se cheamă azi celebrul tren de lux.
Cristal veneţian, tapiserii orientale, porţelanuri chinezeşti şi piese de mobilier din cedru sau lemn de trandafir, totul a fost restaurat pentru ca Orient Express-ul să arate ca odinioară. S-a declanşat o adevărată vănătoare, fiind adunate de la planurile originale ale trenului sau fotografii de epocă, pînă la panouri din lemn aparţinînd lotului din 1883, care au fost găsite în depozitul uneia dintre firmele constructoare care încă mai există la Londra.
Personalul Orient Express este 24 de ore din 24 la dispoziţia călătorilor. În fiecare zi, flori proaspete împodobesc saloanele trenului, reflectînd grija pentru banii călătorilor, care au plătit în funcţie de tipul cabinelor pentru care se optează, între 8.000 şi chiar peste 17.500 de lire pentru o călătorie de șase zile, cu opriri mai lungi la Budapesta, București și Sinaia. În fond, este vorba despre istoria unei afaceri, profitabile fără discuţie, dar totuşi istorie… ,,Crima din Orient Express” e doar un titlu de carte, dar trenul-legendă îşi continuă călătoria.
R.M.