Orație de nuntã
  • 08-09-2021
  • 0 Comentarii
  • 272
  • 1

Motto: ,,Lăsați un picuț friptura,

               Tangoul și menuetul,

               Și preț de cîteva strofe,

               Ascultați acum poetul!

                  

Cînd e vara pe sfîrșite și se-ndepărtează-n șoapte

Chemînd toamna printre struguri sub un cer de funigei,

Stăm la mese, în hotarul dintre zi și dintre noapte

Și privim la mirii tineri, cu iubire pentru ei;

 

Pentru noi e-o vară aievea cu ce-a fost și va mai fi

Sub același soare iute, și cu sulițe de foc,

Oameni mari și serioși, parc-am fost cîndva copii,

Și-am fost tineri, cu emoții, cînd nunta a avut loc;

 

Astăzi, însă, ei sînt mirii, ei sînt regi ne-ncoronați

Ai acestui drag spectacol de datini și de lumini,

Ei, actorii care joacă într-o piesă, nemachiați,

Sînt doi tineri puri la suflet, înfrățiți cu heruvimi;

 

Fericiți au fost la casa părintească, fiecare,

Bucurîndu-se de stimă și iubire ca-n poveste,

Doi copii crescuți nu-n glastră, cu percepție  de floare,

Ci prin cultul muncii drepte, cum ne place – românește;

 

Educați la școala muncii și la școala propriu-zisă,

Legănați de Dor de Țară ca-ntr-un ciclu ancestral,

Au făcut din Legea vieții, învățată sau nescrisă,

Țelul tinereții sfinte, ridicate pe nou val;

 

În privirea lor curată, ca-n oglinda unui vis,

Poți citi din depărtare cartea cu povești de dor;

Dincolo de gîndul minții și culoarea din iris,

Cucerit vei fi, pe dată, de sinceritatea lor;

 

Cînd deruta printre tineri își impune legea ei

Prin comportament haotic, ce vrea sufletul schilod,

Și cînd tinerețea pură e vîndută pe doi lei

Și-aruncată sub copite, în crepuscul și în glod,

 

Cînd mirajul de vedetă îi atrage tot mai des

Pe-acei tineri fără minte, dar cu gîndul de măriri,

Închizîndu-și tinerețea într-un chip de ne-nțeles,

Căzînd pradă nemiloasă propriei închipuiri,

 

Iată că mai sînt pe lume tineri, și frumoși, și buni

Chiar dacă nu vor să apară aidoma unor sfinți,

N-au descoperit clepsidra cea vrăjită, cu minuni,

Dar și-au respectat cuvîntul moștenit de la părinți;

 

Îi avem aici, în față, puternici și sănătoși,

Doi copii dintr-o bucată, mîndri de isprava lor.

Iată-i mirii noștri-mbujorați, cu emoții, dar frumoși

Să-i privim, deci, cu mîndrie, doamnelor și domnilor!

 

Și să le urăm din suflet, cum era pe vechea vatră:

Să trăiască-n armonie, într-o viață fără nor,

Le dorim de la-nceput să aibă casă de piatră,

Iar în ,,zidul” ei să pună doar Iubire și mult Dor!

 

Fericiți că sînteți tineri, și destine v-ați unit,

Să vă amintiți întruna de această noapte sfîntă,

S-o aveți mereu în inimi – ca o vrajă, ca un mit –

O perpetuă lumină să vă fie această nuntă!

 

Și, cîndva, la bătrînețe, cînd nu de orice te miri,

Să citiți aceste versuri sub o boltă de castani,

Și-n oglinda mișcătoare, să vă credeți ca azi, miri,

Păstrînd tinerețea-n suflet și în cuget...

LA MULȚI ANI!


GEO CIOLCAN

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite