● Olanda „nu are nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen”, iar „cînd sînt gata, se pot alătura”, susține premierul olandez Mark Rutte, care listează însă problemele pe care le mai au cele două țări. Reamintim că joi Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. ● Investiţiile în dezvoltarea reţelei de gaze în mediul rural ar fi o mare greşeală strategică a României, pentru că ar adînci dependenţa de importuri, iar oamenii nu-şi pot permite schimbarea tuturor echipamentelor din casă, a declarat, marţi, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. „Oamenii trebuie lăsați să se descurce”, mai spune el. „Sîntem mult prea săraci să facem două tranziţii energetice, să ne permitem două tranziţii energetice. Cea mai mare greşeală pe care o putem face acum este să investim sute de milioane de euro într-o tranziţie în mediul rural care va genera peste cîţiva ani o altă tranziţie. (...) În plus, investiţiile nu se termină la poarta omului. Oamenii trebuie să-şi schimbe aragazul, sistemul de încălzire, boilerul de apă, iar investiţiile astea trebuie asumate de localităţile respective, care nu au aceşti bani. De aceea spun că nu sîntem atît de bogaţi în mediul rural încît să facem două tranziţii. Încurajarea consumului de gaz în sectorul rezidenţial în centrale individuale este o mare, mare greşeală strategică pe care o putem face”, a subliniat Răzvan Nicolescu.
● Kirill Stremousov, unul dintre cei mai cunoscuți oficiali ruși instalați în regiunea Herson, afirmă într-un mesaj video delirant că Bucureştiul şi de altfel întreaga lume este pămînt rusesc. „Văd munţi şi văi. Văd rîuri şi cîmpuri. Acestea sînt întinderile Rusiei, aceasta este patria mea mamă. Văd Praga şi Varşovia, Budapesta şi Bucureştiul. Aceasta este naţia rusească. Cîte locuri îndrăgite sînt aici!”, exclamă Stremousov. „Văd pagode în Sri Lanka, văd Coreea şi China. Oriunde conduc un tanc este tot pămîntul mei iubit! Văd rîul Amazon, văd şi crocodili! Este pămînt rusesc, este patria mea mamă! În apropiere sînt piramidele, curg apele bogate ale Nilului, spălînd un mal rusesc. Ruşii mei, sînt mîndru de voi!”, continuă oficialul instalat de ruşi în teritoriile ocupate din regiunea Herson aflată în sudul Ucrainei. „Văd Washingtonul într-o vale, văd Dallasul şi Texasul! Cît de plăcut este să bei cvas (n.r. o băutură fermentată făcută din secară sau pîine de secară) gustos aici în Rusia! Soarele răsare asupra oraşului Sydney, un ornitorinc înoată într-un iaz! Imnul începe să răsune într-un difuzor! Îmi voi începe ziua cu imnul rusesc!”, a afirmat euforic acesta.
● Schimbările climatice ar putea provoca „o deversare virală” din Arctica, unde virusuri conservate pînă acum în gheaţă ar putea intra în contact cu gazdele noi din alte medii, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP. Cercetătorii canadieni au încercat să afle dacă schimbările climatice ar putea favoriza un astfel de scenariu în mediul arctic al Lacului Hazen. Situat în nordul extrem al Canadei, acesta este cel mai mare lac aflat dincolo de Cercul Arctic. Oamenii de ştiinţă din Canada au prelevat probe din albia unui rîu care alimentează Lacul Hazen. „Asta ne-a permis să identificăm virusurile care se află într-un mediu dat şi gazdele potenţiale care se află acolo”, a explicat Stephane Aris-Brosou, coordonatorul studiului. Posi­bilitatea unei deversări virale este „complet impre­vizibilă, la fel şi consecinţele sale, ce ar putea varia de la un caracter benign pînă la o adevărată pandemie”, a adăugat cercetătoarea cana­diană Audrée Lemieux, notează Agerpres. ● Ţările baltice au cerut vineri înfiinţarea unui tribunal special pentru a judeca „crimele de agresiune“ comise de Rusia împotriva Ucrainei, reluînd astfel o cerere a Kievului, în a doua zi a summitului Consiliului European, care reuneşte liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, la Bruxelles, relatează AFP. „Trebuie neapărat să discutăm despre răspunsul legal la crimele de agresiune care au fost comise şi despre înfiinţarea unui tribunal special pentru a-i urmări pe cei care se fac vinovaţi în justiţie“, a declarat premierul eston Kaja Kallas. ● „Un partid condus de inteligența artificială vrea să ajungă în guvernul danez”. Sună a frază dintr-un film SF, nu? Ei bine, sînt şanse ca acest scenariu să devină realitate în viitorul apropiat. Partidul Sintetic este cît se poate de real și intenționează să lanseze un candidat AI la alegerile generale din Danemarca, din noiembrie. În fruntea partidului se află un chatbot pe nume Leader Lars. „Cred în egalitate între toți oamenii, indiferent de rasă, sex sau credință”, i-a spus botul unui intervievator uman, pretinzînd că este de stînga. „Cred că toată lumea ar trebui să aibă aceleași oportunități și că nimeni nu ar trebui să fie discriminat”, a mai spus Leader Lars, potrivit dataconomy.com. Acesta va reprezenta valorile celor 20 la sută care nu votează la alegeri, de obicei. Spre deosebire de mulți alți politicieni umani, Lars
chiar pare să-i asculte pe oameni. „Pe măsură ce oamenii din Danemarca și, de asemenea, de pe tot globul interacționează cu un AI, ei trimit noi perspective și noi informații textuale, iar noi le colectăm într-un set de date”, a spus creatorul proiectului. ● Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a avut duminică convorbiri cu omologii NATO, în care au discutat despre Ucraina, a declarat Ministerul rus al Apărării, potrivit Politico. „A fost discutată situația din Ucraina, care are o tendință constantă spre escaladare ulterioară, necontrolată”, a spus ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu. Mai tîrziu, duminică, ministerul a declarat că Șoigu a avut apeluri telefonice și cu omologul său turc, Hulusi Akar, și cu secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace. În cele trei apeluri, Șoigu a transmis „îngrijorări cu privire la posibilele provocări ale Ucrainei cu utilizarea unei «bombe murdare»“, scrie sursa citată. O „bombă murdară” este o bombă care combină explozivi conven­ționali, cum ar fi dinamita, cu materiale radioactive. Ministerul britanic al Apărării a susțiut că Wallace „a respins” afirmațiile conform cărora țările occidentale au încercat să ajute Ucraina să escaladeze conflictul și „a avertizat că astfel de acuzații nu ar trebui folosite ca pretext pentru o escaladare mai mare”. Nici o declarație cu privire la apel nu a fost făcută imediat disponibilă de către ministerele Apărării din Franța și Turcia. ● Preşedintele american Joe Biden va primi, săptămîna aceasta, vaccinul anti-COVID-19 adaptat pentru varianta Omicron şi i-a îndemnat pe americani să se vaccineze cu doza booster actualizată, a declarat duminică asistentul purtătorului de cuvînt al Casei Albe, Kevin Munoz, citat de Reuters. Pînă săptămîna trecută, doar 20 de milioane de persoane din Statele Unite primiseră un vaccin anti-COVID-19 actualizat. Purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, spune că nu este suficient. „Avem nevoie ca toată lumea să se prezinte şi să obţină vaccinul actualizat cît mai curînd posibil”, a declarat ea. ● Chiar și cei mai bogați sînt îngrijorați în privința economiei. Elon Musk și Jeff Bezos, doi dintre cei mai bogați oameni de pe întreaga planetă (și care, în general, nu sînt de acord cu prea multe lucruri), semnalează o recesiune iminentă, scrie CNN. La începutul acestei săptămîni, Bezos a comentat că este timpul să „închidem trapele”, într-un tweet care includea un videoclip în care directorul general al Goldman Sachs spunea că există șanse mari pentru o recesiune la orizont. Musk, la rîndul său, a fost ceva mai optimist, dar a recunoscut că cererea este „puțin mai greu” de obținut și a precizat că Europa și China se confruntă cu „un fel de recesiune”. ● Încoronarea oficială a Regelui Charles al III-lea va avea loc abia pe 6 mai 2023, dar noul monarh a moştenit deja un imperiu imobiliar de valoare uriaşă. Concret, proprie­tăţile imobiliare ale Coroanei Britanice însumează 25 miliarde de dolari, scrie Forbes. Aceste proprietăţi includ Palatul Buckingham, sediul oficial al monarhiei britanice, clădire cu valoare estimată de 4,9 miliarde de dolari, dar şi Highgrove House, o reşedinţă din Gloucestershire pe care Regele Charles a cumpărat-o în 1980 cu 865.000 de lire sterline. În prezent, aceasta valorează 39 milioane de dolari. Una dintre cele două proprietăţi este în Valea Zălanului, achiziţionată prin Ecologic Transilvania SRL, o subsidiară a Fondului Caritabil Galez deţinut de prinţul de Wales. La această proprietate, estimată la 1,1 milioane de dolari, vizi­tatorii pot face ore de echitaţie, se pot bucura de băi în ciubăr sau într-o piscină cu apă minerală, sau se pot plimba cu sania trasă de cai iarna. A doua proprietate se află la două ore cu maşina de Valea Zălanului, în Viscri. Şi aceasta valorează tot 1,1 milioane de dolari. Dincolo de aceste proprietăţi, Regele Charles al III-lea are, conform sursei citate, şi o legătură de sînge cu Transilvania. Acesta ar fi o rudă îndepărtată a lui Vlad Ţepeş, fost domnitor. ● Ipoteză bombă lansată de ziaristul Ion Cristoiu. România, bază de lansare a atacului NATO împotriva Rusiei sub pretextul că ajută Ucraina să-și recapete teritoriile pierdute, afirmă jurnalistul într-o analiză publicată pe site-ul său sub titlul: ,,NATO trimite tot mai multe trupe și armament în România, pentru că de aici va fi atacată Rusia?”. Întrebat de unii telespectatori de ce n-ar fi atacată Rusia de pe teritoriul polonez sau al țărilor baltice și de ce de pe teritoriul României, Ion Cristoiu a răspuns: ,,Pentru că va fi vorba de o alăturare a trupelor NATO la trupele ucrainene care vor să recucerească Donbasul și Crimeea. Se va spune că NATO nu atacă Rusia, pentru că teritoriile respective nu sînt rusești”, o variantă, afirmă jurnalistul, ,,socotită și ca un mijloc de a încheia Războiul prin înfrîngerea Rusiei”. În opinia sa, această ipoteză e susținută și de un film realizat pe 21 octombrie 2022, de postul Tv CBC, sub titlul ,,The US Armyʼs 101sf Airbone is practicing for war with Russia just miles from Ukraineʼs border”, materialul fiind realizat de o echipă de reporteri de la o simulare de război cu Federația Rusă a Diviziei 101 aeropurtată, venită în România. Potrivit lui Ion Cristoiu, reportajul are elemente mai mult decît semnificative: ,,1. Exercițiul a fost unul de luptă și nu de antrenament, cu muniție de război, și a fost un fel de repetiție pentru un asalt aerian asupra trupelor rusești din Ucraina și nu o repetiție a apărării României în caz de atac din partea Rusiei; 2. Unitatea americană e de atac și nu de apărare”. ● Ministerul Afacerilor Externe transmite că regretă decizia Preşedinţiei gaboneze a Consiliului de Securitate al ONU de a nu permite reprezentanţilor României şi Lituaniei să ia cuvîntul în cadrul reuniunii din data de 21 octombrie, pe tema aspectelor umanitare din Ucraina. Potrivit unor precizări de presă transmise duminică de MAE, decizia este cu atît mai regretabilă cu cît Misiunea Permanentă a României pe lîngă Naţiunile Unite fusese informată anterior că este înscrisă pe lista de vorbitori. „Intervenţia României în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU ar fi contribuit la o mai bună informare a membrilor Consiliului pe teme umanitare, precum gestionarea situaţiei celor peste 2,6 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România de la începutul războiului şi privind sprijinul acordat exportului de cereale din Ucraina prin care se ameliorează accesul la alimente şi se atenuează criza alimentară provocată de Rusia la nivel global”, au transmis reprezentanţii MAE. Con­form aceleiaşi surse, au fost efectuate deja demersuri pe lîngă Preşedinţia gaboneză şi pe lîngă alţi membri
ai Consiliului, pentru a exprima dezamăgirea faţă de revizuirea deciziei. ● Euro­parlamentarul PSD Dan Nica a transmis o scrisoare, vineri, 21 octombrie a.c., preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, prin care critică decizia acesteia de a nu sancţiona „insulta” la adresa României din partea unui eurodeputat în cadrul dezbaterii privind aderarea la spaţiul Schengen. Acesta a subliniat că toţi deputaţii europeni ar trebui să respecte Codul de conduită, iar în caz contrar ar trebui luate măsuri, inclusiv sancţiuni în conformitate cu articolul 176 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European. „Cu toate acestea, în ciuda prevederilor din Regulamentul de procedură şi a solicitării Grupului S&D de a lua măsuri, decizia preşedintei Metsola a fost doar să atragă atenţia europarlamentarului asupra comporta­mentului său nepotrivit, fără a fi aplicate sancţiuni ulterioare. Comentariile lipsite de respect şi limbajul defăimător împotriva oricărei ţări, în special împotriva unui stat membru al Uniunii Europene nu îşi au locul în Parlamentul European sau în altă instituţie democratică”, a transmis Nica.