
- 04-02-2025
- 0 Comentarii
- 51
- 0
În lipsa unor reacții solide ale autorităților în ceea ce privește
motivul anulării alegerilor prezidențiale, iată că presa internațională
(a nu se confunda cu presa dâmbovițeană) începe să scoată la iveală
adevărul pe care Iohannis, Ciolacu și restul uzurpatorilor îl vor
îngropat definitiv. Mai jos am să redau un articol scris de Alexander
Zaitchik, un jurnalist american independent care a colaborat cu
publicații precum The Nation, The New Republic, The Intercept, Rolling
Stone, The Guardian, Foreign Policy, The Baffler, International Herald
Tribune, Wired, San Francisco Chronicle și The Believer, printre multe
altele. Am ținut să-i menționez o parte din portofoliul domnului
Zaitchik întocmai pentru a sublinia importanța de a ține cont de păreri
avizate, profesioniste și cu adevărat independente. Și, cine știe, poate
așa reușesc să și încurajez jurnalismul adevărat la noi în țară.
Speranța moare ultima!
România, primul stat UE care anulează alegerile: un precedent periculos pentru democrație
Pe
24 noiembrie, la granița de sud-est a Uniunii Europene și NATO, românii
au dat un vot surprinzător unui candidat populist de dreapta, Călin
Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Considerat inițial
un outsider fără șanse reale, Georgescu avea doar câteva procente în
sondaje cu câteva săptămâni înainte de scrutin. Totuși, într-o
ascensiune spectaculoasă, a reușit să obțină primul loc cu 23% din
voturi. Rezultatul a șocat partidele tradiționale din România, care s-au
trezit eliminate din competiție, în timp ce Georgescu urma să intre în
turul al doilea împotriva unui alt candidat anti-sistem, Elena Lasconi,
de la USR.
Apoi, pe 4 decembrie, cu doar patru zile înainte de
turul decisiv, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a publicat un
set de documente puternic cenzurate, provenite de la serviciile de
informații externe ale României. Aceste documente susțineau că Georgescu
ar fi beneficiat de o campanie agresivă pe rețelele sociale,
orchestrată de Kremlin, care ar fi încălcat legislația electorală. „Au
fost obținute date”, se menționa în comunicatul oficial al guvernului,
„care dezvăluie o campanie de promovare agresivă, ce a exploatat
algoritmii unor platforme de social media pentru a crește popularitatea
lui Călin Georgescu într-un ritm accelerat”. În doar câteva ore,
Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat „îngrijorarea” față de aceste
acuzații. Două zile mai târziu, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a
României a decis, în unanimitate, să anuleze rezultatele alegerilor din
24 noiembrie. „Întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui
României este anulat”, a anunțat Curtea, invocând presupusele „nereguli”
de pe rețelele sociale. Abia pe 16 ianuarie, la șase săptămâni după
această decizie, guvernul a anunțat că un nou scrutin va avea loc pe 4
mai.
Astfel, România a devenit primul stat membru al Uniunii
Europene care anulează alegeri fără a pune sub semnul întrebării
voturile exprimate sau procesul de numărare a acestora. Problema
invocată a fost activitatea de pe rețelele sociale – în special pe
TikTok – care a contribuit la creșterea rapidă a popularității lui
Georgescu și la promovarea mesajului său eurosceptic și naționalist în
ultimele zile ale campaniei electorale. Anularea unor alegeri din acest
motiv reprezintă un moment critic în lupta pentru controlul informației
în era digitală și subliniază fragilitatea angajamentului Occidentului
față de democrație.
O farsă politică: cine a finanțat campania „interzisă” de TikTok?
În
ciuda acuzațiilor că Rusia s-a implicat în alegeri, anchetele
ulterioare au scos la iveală o realitate absurdă: unul dintre cele mai
mari partide din România – PNL – a finanțat campania de TikTok despre
care guvernul susținea că a fost orchestrată de Kremlin. Mai mult,
întreaga „narațiune” despre o intervenție rusească în alegeri a fost
promovată de un ONG finanțat de Occident, care colabora cu o companie de
tehnologie din Ucraina, având legături cu NATO și Comisia Europeană.
„Decizia Curții Constituționale ne-a împărțit în două tabere”, a scris
pe Facebook Elena Lasconi, contracandidata lui Georgescu în turul al
doilea anulat. „Unii care au oftat de ușurare și spun că aceasta a fost
singura soluție pentru a proteja democrația, și noi, ceilalți, care
avertizăm că asistăm la un act brutal, contrar democrației, cu efecte
majore pe termen lung”.
Această decizie creează un precedent
periculos nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană.
Dacă alegerile pot fi anulate pe baza activității de pe rețelele
sociale, fără nicio dovadă concretă de fraudă electorală, atunci orice
scrutin poate fi pus la îndoială, dacă rezultatul nu este pe placul
establishmentului. România devine, astfel, un test pentru ceea ce ar
putea deveni o nouă normă în Europa: folosirea „securității naționale”
ca pretext pentru subminarea votului popular.
Documentele desecretizate confirmă
farsa anulării alegerilor din România
Documentele
desecretizate pe 4 decembrie susțin că alegerile au fost „compromise”
de actori rău intenționați care s-au angajat într-o „activitate masivă
de promovare” încălcând politicile TikTok și legislația românească.
Potrivit guvernului, printre acești actori s-au numărat armate de boți,
până la partide politice românești pro-Georgescu, precum Partidul POT,
dar și comunități online cunoscute pentru amplificarea propagandei
rusești. Deși Rusia este cunoscută pentru încercările sale de a
influența politica regională și a investit resurse într-un „mod de
operare complex”, așa cum afirmă Guvernul României, documentele nu
conțin nicio dovadă concretă că acest mecanism a fost activ. În schimb,
ele descriu o campanie media spontană pentru Georgescu, care a luat
amploare pe rețelele sociale, în special în secțiunile de comentarii ale
unor influenceri români de pe TikTok. Mai mult de 100 dintre aceștia,
fie că și-au dorit sau nu, au devenit parte a unei „amplificări
artificiale” a mesajelor pro-Georgescu. Un alt „indiciu suspect”,
potrivit guvernului, a fost faptul că, pe Telegram, utilizatorii
discutau despre cele mai eficiente formulări și emoji-uri pentru a fi
folosite în comentarii. Aceste discuții aveau loc în grupuri etichetate
drept „pro-ruse, de extremă dreapta, anti-sistem, pacifiste și
naționaliste”.
O campanie de hashtaguri care a învins partidele tradiționale
Un
element central al acuzațiilor guvernului au fost hashtagurile care au
început să apară pe TikTok în săptămânile dinaintea alegerilor din 24
noiembrie. Printre acestea se numărau #echilibrusiverticalitate
(„stabilitate și integritate”), #unliderpotrivitpentrumine („liderul
potrivit pentru mine”) și #prezidentiale2024 („alegeri prezidențiale
2024”). Aceste hashtaguri însoțeau videoclipuri în care influenceri
români discutau despre alegeri în termeni generali, punând întrebări
despre ce tip de lider ar trebui să îl înlocuiască pe Klaus Iohannis.
Niciunul
dintre aceste videoclipuri nu menționa explicit un candidat anume. Cu
toate acestea, în secțiunile de comentarii, numele lui Georgescu apărea
de departe cel mai des. Pe măsură ce hashtagurile au devenit tot mai
eficiente în promovarea lui Georgescu – care nu cheltuise aproape nimic
pe publicitate plătită – acesta a început să urce în sondaje. În doar
câteva săptămâni, a crescut de la câteva procente la peste 10% și apoi
și mai sus, în zilele dinaintea scrutinului. În săptămâna alegerilor,
campania digitală era deja imposibil de ignorat. Pe 22 noiembrie, un
streamer român de pe Twitch, Silviu Faiăr, a semnalat creșterea
accelerată a acestor hashtaguri și a menționat că mulți dintre
influencerii implicați nu aveau legături cu Rusia, ci cu o agenție
locală de promovare numită FameUp. Două zile mai târziu, când
rezultatele alegerilor au șocat întreaga țară, campania de pe rețelele
sociale a devenit brusc subiect de investigație.
De unde a apărut acuzația
„ingerinței rusești”
Printre
entitățile care au încercat să mențină Rusia în centrul discuției
despre alegeri s-a numărat și Context, un ONG finanțat de SUA prin
intermediul National Endowment for Democracy. Pe 29 noiembrie, ONG-ul a
publicat un raport bazat pe o analiză realizată cu un software al unei
firme tehnologice din Ucraina, clientă NATO și Comisiei Europene. Cu
alte cuvinte, la doar cinci zile după alegeri, un ONG finanțat de SUA
s-a bazat pe o analiză finanțată de NATO pentru a „expune” o presupusă
interferență externă, chiar înainte ca guvernul să își publice propriul
raport.
Pe 4 decembrie, guvernul României a desecretizat
documente care, în esență, nu făceau decât să repete analiza
streamerului Faiăr de pe Twitch. Singura informație nouă adăugată era
suma plătită de FameUp către influenceri: aproximativ 80 de dolari la
fiecare 20.000 de urmăritori pe TikTok, Facebook și Instagram. Însă,
spre deosebire de Faiăr, care nu făcuse nicio presupunere despre cine
era în spatele campaniei, guvernul României a pus toată
responsabilitatea pe Rusia – fără a furniza nicio dovadă concretă. Cel
mai absurd aspect al acuzațiilor guvernului a fost concluzia că
presupusa „campanie a Kremlinului” a fost atât de subtilă încât
influencerii plătiți nu erau conștienți că promovează un anumit
candidat. Practic, guvernul susținea că Georgescu a fost sprijinit „fără
știrea” celor care au realizat conținutul.
Un joc politic cu aprobarea Occidentului
Pe
6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat alegerile, iar reacția din
Occident a fost una de aplaudare, nu de îngrijorare. Radio Free Europe a
transmis că România a devenit cea mai recentă „victimă a războiului
hibrid agresiv purtat de Kremlin”. Patru senatori americani au emis o
declarație în care condamnau „manipularea lui Vladimir Putin prin
intermediul TikTok-ului, controlat de Partidul Comunist Chinez, pentru a
submina procesul democratic al României”.
Comisia Europeană a
tratat evenimentul cu o indiferență notabilă, spunând doar că
Bruxelles-ul „lasă această chestiune în mâinile românilor”. De asemenea,
„îngrijorarea” inițială a Washingtonului s-a transformat rapid într-o
poziție neutră. „Observăm decizia Curții Constituționale din România”, a
transmis Departamentul de Stat al SUA, reafirmând „încrederea în
instituțiile democratice ale României”.
În România, însă,
anularea alegerilor a stârnit o controversă uriașă, iar în spatele
deciziei au ieșit la iveală detalii surprinzătoare.
Adevăratul finanțator al campaniei TikTok: nu Rusia, ci PNL
O
investigație oficială privind finanțarea campaniei TikTok a implicat nu
doar serviciile de informații, ci întregul aparat guvernamental. ANAF,
agenția fiscală a României, a fost desemnată să urmărească „banii
Moscovei.” Însă, pe 12 decembrie, o investigație a publicației Snoop a
dezvăluit că finanțarea campaniei pe TikTok nu a venit de la Kremlin, ci
de la Partidul Național Liberal (PNL) – partidul care a dominat
guvernarea României în ultimele decenii.
Firma de comunicare
Kensington, angajată de PNL, a plătit 500.000 de lei (aproximativ
100.000 de dolari) către FameUp pentru a genera interes în jurul
alegerilor. De aici au apărut două întrebări majore: De ce PNL ar vrea
să genereze entuziasm pentru alegeri fără să își promoveze candidatul?
Și de ce a continuat campania chiar și atunci când a devenit clar că
Georgescu este principalul beneficiar?
Atât jurnaliștii de
investigație, cât și un oficial ANAF care a devenit avertizor de
integritate au ajuns la aceeași concluzie: PNL a folosit bani publici
pentru a promova un alt candidat. Astfel, „pericolul rusesc” a fost doar
o perdea de fum pentru o manipulare politică de proporții, care a
culminat cu prima anulare a unor alegeri electorale din istoria UE.
PNL
nu este singurul partid tradițional suspectat că l-a ajutat pe Călin
Georgescu să ajungă în turul doi ca parte a unei strategii electorale
bine calculate – o tactică asemănătoare cu sprijinul oferit de echipa
lui Hillary Clinton lui Donald Trump în alegerile primare republicane
din 2016. La începutul lunii decembrie, mai mulți primari de comune au
raportat că au primit apeluri regulate din partea liderilor PSD,
partidul aflat la guvernare, care le cereau să-l sprijine discret pe
George Simion, liderul AUR, iar în ziua alegerilor să îi mobilizeze pe
oameni pentru Georgescu. Această tactică nu este nouă: în 2000, PSD a
fost prins ajutând campania lui Vadim Tudor, un candidat de extremă
dreapta, să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Să dai
voturi candidatului cel mai ușor de învins a rămas o strategie clasică”,
a declarat politologul Cristian Preda într-un interviu acordat presei
române pe 19 ianuarie. În cazul acestor alegeri, „PNL a vrut să
controleze împărțirea puterii. În schimb, a sfârșit prin a alimenta un
val naționalist – o forță pe care nu o mai pot controla. Dincolo de
lipsa de onestitate, situația a devenit absurdă. Intri în politică
pentru a-ți sprijini propria tabără, nu pentru a o ajuta pe a altora”.
Investigația
publicată de Snoop a amplificat presiunea publică pentru ca guvernul să
ofere mai multe detalii decât cele conținute în documentele
desecretizate inițial. Ca răspuns, președintele Klaus Iohannis a emis o
declarație scurtă, anunțând că nu vor fi publicate informații
suplimentare. Această lipsă de transparență a adâncit și mai mult
neîncrederea alegătorilor față de establishmentul politic, oferind în
același timp credibilitate vocilor independente care au criticat
anularea alegerilor. „Anularea alegerilor este o decizie extrem de
gravă, iar noi trebuie să fim siguri că a fost una corectă”, a declarat
primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, pe 5 ianuarie. „Pentru moment, nu
avem această certitudine”.
Războiul informațional dintre NATO și Rusia și rolul României
De
aproape un deceniu, acuzațiile privind influența Rusiei în alegeri au
fost folosite în cadrul unui război informațional sofisticat, pe măsură
ce tensiunile NATO-Rusia au crescut. Acest conflict geopolitic este
deosebit de acut în Europa de Est, iar România a devenit o piesă
centrală pe această tablă de șah.
România găzduiește un nod major
al sistemului de apărare antirachetă Aegis al NATO, iar o bază aeriană
de lângă Constanța, de pe litoralul Mării Negre, este în curs de
extindere. La finalizare, aceasta va deveni cea mai mare bază militară a
SUA din Europa, depășind Ramstein, Germania. Este imposibil ca aceste
realități să fie coincidențe. România a devenit prima țară a Uniunii
Europene care a anulat alegeri sub pretextul „ingerinței rusești”. În
documentele desecretizate care au dus la anularea scrutinului, guvernul a
justificat intervenția astfel: „Din perspectiva Rusiei, România
reprezintă o amenințare la adresa securității sale prin găzduirea
capacităților militare NATO și americane”.
Deși Călin Georgescu
nu se opune apartenenței României la NATO, el a criticat faptul că
România găzduiește baze militare străine.
Evident, Statele Unite
au propriile interese în regiune și și-au construit propriile rețele de
influență sub pretextul „contracarării dezinformării rusești”. Aceste
rețele au fost finanțate agresiv în ultimii ani. În 2017, Congresul SUA a
creat Fondul pentru Combaterea Influenței Rusești, în valoare de 1,5
miliarde de dolari, destinat sprijinirii „instituțiilor democratice și
combaterii influenței și agresiunii Rusiei”. Banii sunt folosiți pentru a
finanța presa independentă, jurnalismul de investigație și grupurile
civice, cu scopul de a colabora cu rețelele sociale pentru „a proteja
integritatea informației pe internet”.
După invazia Rusiei în
Ucraina, acest flux de finanțare s-a intensificat prin intermediul
USAID, sub programele Strengthening the Foundations of Freedom
Development Framework (fostul Countering Malign Kremlin Influence
Development Framework). În România, numeroase ONG-uri de presă
occidentale au beneficiat de aceste fonduri. Un exemplu clar este
Context, ONG-ul care a fost activ în momentul în care Călin Georgescu a
amenințat echilibrul NATO-Rusia. De câțiva ani, Context participă la un
proiect internațional numit „Firehose of Falsehood”, dedicat
investigării ecosistemului „pro-Kremlin”, conspiraționist și de extremă
dreapta din Europa Centrală și de Est. Acest ONG este aproape integral
finanțat de National Endowment for Democracy (NED), o organizație
finanțată la rândul ei de Departamentul de Stat al SUA. Mai mult,
directoarea Context, Mihaela Armașelu, a lucrat 20 de ani în biroul de
presă al Ambasadei SUA din București. De asemenea, Context este membru
al Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o rețea
globală de jurnalism de investigație susținută masiv de guvernul
american.
De la „ingerință rusă” la „Operațiunea Georgescu”
Pe
29 noiembrie, la doar cinci zile după primul tur al alegerilor, Context
a publicat o „analiză exclusivă” despre rețelele sociale ale campaniei
lui Georgescu, intitulată: „EXCLUSIV: Operațiunea Georgescu pe X,
Telegram și Facebook”. Raportul a fost realizat în colaborare cu firma
ucraineană de tehnologie Osavul, care identifică „narativele
Kremlinului” pentru guvernele britanic, canadian, ucrainean și estonian,
Comisia Europeană și NATO. Raportul susține că software-ul AI al Osavul
a detectat „posibilă coordonare” între o serie de conturi cu
„simpatizii pro-ruși și anti-occidentali” care „promovează constant
mesajele lui Călin Georgescu”. Raportul include și o acuzație cel puțin
îngrijorătoare: Românii care l-au votat pe Georgescu sunt „dovada slabei
rezistențe a României” la dezinformare.
Alegerile din mai vor fi decisive
Nimeni
nu contestă că Georgescu a beneficiat de un val de revoltă anti-sistem.
Această stare de spirit a fost alimentată de corupția endemică a
partidelor mari și de scepticismul față de războiul din Ucraina și
extinderea NATO în România. Campania lui Georgescu a avut un slogan
simplu, dar eficient: „Nu există Est, nu există Vest, există doar
România”.
Astăzi, sondajele arată că Georgescu are 38% din
intențiile de vot – cu 15% mai mult decât la alegerile anulate. În
schimb, Elena Lasconi, contracandidata din primul tur, a scăzut la doar
6%.
Statele Unite și UE își mențin sprijinul pentru guvernul
României și justificarea anulării alegerilor. La o conferință de presă
de la Ambasada SUA în București, oficialul american James O’Brien a
declarat: „Vedem interferență străină în aceste alegeri. Dacă aș fi
român, m-aș întreba cine plătește pentru ce și cine beneficiază de un
anumit rezultat”.
O întrebare justă. Dar una care trebuie pusă în ambele direcții – atât spre Est, cât și spre Vest.
George Simion, președintele AUR
-2.7 C