Noul rol al Turciei în Afganistan
  • 05-07-2021
  • 0 Comentarii
  • 418
  • 0

Pe 21 iunie a.c., a devenit publică cucerirea orașului taliban Balkh din nordul Afganistanului de către militanți. Opozanții implacabili ai guvernului de la Kabul au reușit să blocheze o autostradă importantă din punct de vedere strategic, iar acum sînt aproape de capitala provinciei Mazar-i-Sharif, situată nu prea departe de granițele Uzbekistanului. Talibanii au capturat, de asemenea, mai multe așezări în provinciile Farah, Faryab, Takhar și Kunduz, care se învecinează cu Tadjikistanul, luînd ostatici. Anterior, aceștia au ocupat Baghlan și controlează autostrada prin pasul Salang, conectînd nordul și sudul țării.

Numai în ultima lună talibanii au capturat aproape 40 din 387 de județe, iar lupte se desfășoară în încă 116 județe. Unitățile guvernamentale afgane sînt desfășurate în grabă pentru a apăra Mazar-i-Sharif, dar înfrîngerea lor este iminentă. Din diferite provincii se primesc rapoarte despre dezertarea personalului militar al regimului Kabul în tabăra inamicului, adesea împreună cu echipament militar greu.

Timp de decenii, provincia Balkh a fost consi­derată fieful unuia dintre cei mai renumiți și influenți politicieni afgani, liderul militar al uzbekilor locali, Abd-ur-Rashid Dostum, care a trăit mult timp în Turcia și care are legături extinse atît în ​​această țară, cît și în Uzbekistan. O serie de rapoarte recente indică faptul că Pentagonul caută „sit-uri de asalt” pe teritoriul țărilor adiacente Afganistanului, respectiv crearea de baze militare în Uzbekistan și Tadjikistan.

Principalele succese militare ale talibanilor au coincis cu discuții intense despre „noul rol al Turciei” după încheierea operațiunii Enduring Freedom. Pînă la 11 septembrie, cîteva mii de soldați americani rămași și aproximativ 7.000 de militari aliați vor părăsi definitiv Afganistanul, punînd capăt unei prezențe militare de 20 de ani. Și există motive să credem că după aceea țara munților și deșerturilor, care nu are o coastă maritimă, se va cufunda, în sfîrșit, în haos.

La ultimul summit NATO, unde Afganistanul a fost unul dintre subiectele principale, a devenit cunoscut posibilul transfer al aeroportului inter­național Kabul în zona de influență a armatei turcești. Dezvoltînd această idee după întîlnirea cu Biden, președintele Erdogan a propus desfășurarea unei operațiuni adecvate cu participarea Pakistanului și Ungariei. Poate că disponibilitatea Budapestei de a-și trimite soldații în Afganistan sub aripa misiunii turcești este o încercare de a liniști partenerii NATO, care au criticat dur regimul Orban pentru neglijarea valorilor europene. Probabil că aceleași considerații, cel puțin parțial, sînt împărtășite și de liderul turc. Unele dintre acestea afectează în mod direct țările post-sovietice și nu numai Asia Centrală sau Caucaz (așa cum demonstrează recenta vizită a liderului turc cu surle și trîmbițe la Shusha).

Toți reprezentanții minorităților turcești din Afganistan (uzbeki, turmeni, aimaks, kîrgîzi, parțial uiguri și kazahi care au venit din Xinjiang) sînt considerați de Ankara drept „turci”, ale căror preferințe politice „în nordul Afganistanului se bazează nu numai pe etnie, ci și pe faptul că aproximativ 7,5 milioane de turci sînt talibani sau susținători ai talibanilor”. Nu uitați de hazași, în mod tradițional ostili șiiților talibani de origine turco-mongolă din provincia Bamiyan. Se crede că 27% din populația afgană (aproximativ 11 milioane din 40) este considerată ca făcînd parte din „triburile de origine turcă”. Provinciile Badakhshan, Takhar, Kunduz, Balkh, Jauzjan, Faryab, Badgis, Herat, Gor, Sari-pul și Samangan sînt considerate a fi teritorii ale populației compacte turcești.

Marele rol al „liderilor de origine turcă” locali (uzbeci și turmeni) în nordul Afganistanului este subliniat de faptul că zonele de așezare a triburilor turcice de la sfîrșitul anilor 1990 au intrat complet sub controlul talibanilor. O atenție deosebită este acordată perioadei 2001-2021 (ocupația americană a Afganistanului), marcată de „reorganizarea” talibanilor – din nou, cu ajutorul liderilor turci locali. Militanții Partidului Islamic din Turkistanul de Est sînt acum implicați în structura mișcării talibane. Se atrage atenția asupra concluziei că tradiționala „evaluare a talibanilor ca mișcare pur paștună și presupunerea că aceștia promovează ideea de dominație paștună, este departe de realitate din punctul de vedere al înțelegerii procesului actual din Afganistan”.

Presupunem că toate acestea sînt folosite în chip de negociere cu Washingtonul pentru a dovedi „de neînlocuit” Turcia în Afganistan. În timpul unei conferințe diplomatice organizată de Ak-Saray la Antalya, ministrul de Externe Mevlüt Çavuşoğlu a deplîns unele obstacole cu care se confruntă țara sa. Și, deși ministrul de Externe afgan, Mohammad Hanif Atmar, care a fost prezent la conferința de la Antalya, a susținut ideea Ankarei de a asigura securitatea aeroporturilor, Kabul respinge un posibil rol al Pakistanului în această chestiune. Judecînd după comentariile recente ale consilierului pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan, sînt discutate aspectele tehnice ale problemei. Pe lîngă finanțarea misiunii, Ankara caută sprijin logistic, inclusiv desfășurarea de drone și echipamente militare de la aliații NATO.

Noul rol al Turciei în Afganistan nu se referă doar la presupusul control asupra principalului port aerian al țării, care este o sursă importantă de trafic internațional de droguri. Nu este o coincidență faptul că partenerii occidentali au ales Istanbulul ca loc de desfășurare pentru conferința ce a avut ca temă chestiunea Afganistanului. Avînd cunoștințe despre Washington, dar fără să elimine propriile lor obiective pe termen lung, emisarii turci sînt acum în contact activ cu reprezentanții turcilor din Afganistan și din republicile din Asia Centrală.

Între timp, unele grupuri talibane l-au avertizat pe Erdogan să părăsească țara împreună cu aliații săi din NATO și să nu facă o „mare greșeală”. Cu toate acestea, J. Sullivan spune că amenințările talibanilor nu ar trebui să descurajeze Turcia de la viitoarea sa misiune nobilă de pe aeroportul din capitala afgană: „Nu credem că ceea ce au declarat public talibanii va descuraja eforturile actuale de a stabili această prezență de securitate, care va permite misiunilor diplomatice internaționale să opereze”.

Deși este puțin probabil ca Ankara să joace un rol major în rezolvarea crizei afgane (concurența este foarte acerbă), totuși, crearea unei infrastructuri turcești de influență în Afganistan va avea consecințe pe termen lung pentru fostele republici sovietice situate la nord de Amu Darya și Pyanj. Și pe teritoriul Federației Ruse există zone pe care ideologii „Marelui Turan” ar putea să le declare într-o zi „casă turcească”.

N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite