Germania și-a luat oficial rămas bun de la Angela Merkel – locul cancelarului federal al Germaniei a fost luat de Olaf Scholz, un politician cu experiență și susținător al ideilor de progres social. Pentru prima dată după mult timp, un socialist, liderul Partidului Social Democrat din Germania (SPD), se află la cîrma principalei economii a Uniunii Europene, și lumea așteaptă de la el tot ceea ce este caracteristic stîngii: politică internă liberală, protecția minorităților și lupta împotriva schimbărilor climatice. Locuitorii țării se confruntă cu schimbări, dar o schimbare bruscă a cursului extern nu merită așteptată –  noul guvern german este mulțumit atît de cooperarea cu Statele Unite, cît și de o relație prelungită cu partenerul său estic, Rusia. Unde va conduce Scholz Europa, cum va face față pandemiei provocată de COVID-19, va legaliza marijuana și de ce iubește atît de mult turbinele eoliene?
La revedere, Angela Merkel
Torțe, paltoane gri și hamuri. Formația soldaților germani evocă asocieri nepotrivite, deoarece tradițiile militare solemne în statul german au fost stabilite cu mult înainte ca naziștii să vină la putere. De asemenea, era de așteptat ca nemții să se despartă de Angela Merkel după 16 ani de mandat: în curtea Statului Major al Bundeswehr din Berlin, la începutul lunii decembrie, nemții și-au luat ,,la revedere” de la Merkel printr-o ceremonie solemnă – onorurile militare supreme prin care armata germană (Bundeswehr) se desparte de cancelară. Trupa militară a cîntat o melodie aleasă de Merkel – „You Forgot Your Color Film”, a rockerului punk din RDG Nina Hagen. Dacă melodia este într-adevăr doar o reamintire a tinereții din Germania de Est a fostului cancelar sau există un mesaj pentru succesorul său în cuvintele sale pline de bucurie – poate că nici Olaf Scholz nu știe. De asemenea, nu este sigur dacă Merkel aproape că a izbucnit în lacrimi cînd a părăsit ceremonia – poate a fost o consecință a serii reci de decembrie.
Dar un lucru este clar: epoca lui Merkel s-a încheiat și vin timpuri noi pentru Germania.
Cine sînteți, domnule Scholz?
Chipul lui Olaf Scholz este familiar nu numai germanilor, ci și partenerilor lor comerciali: în calitate de ministru de Finanțe al Republicii Federale Germania, a vizitat multe țări ale lumii, stabilind legături inclusiv cu Rusia. Înainte de aceasta, a fost ministru al Muncii, a condus Hamburg, unul dintre principalele orașe comerciale germane, iar cînd partidul său a avut suficiente voturi, a devenit vice-cancelar al țării.
Deși Merkel a fost cea care a crescut în RDG comunistă și a fost un aliat loial al social-democratului Gerhard Schroeder, Scholz s-a dovedit a fi în multe privințe un politician mai „roșu”: și-a început cariera printre tinerii socialiști ai anilor 1980. Nu este un secret pentru nimeni că opiniile viitorului șef de stat de atunci erau complet marxiste, iar astfel de tineri, desigur, i-au afectat traiectoria politică ulterioară. Cancelarul crescut de marxişti a scris un program vizibil de stînga şi a adunat un cabinet de miniştri corespunzător. Scholz a cîștigat o majoritate decisivă în Parlament, cu participarea Verzilor de stînga liberali și a liberalilor din Partidul Liber Democrat (FDP). Coaliția rezultată se numește „semafor”, pe baza culorilor celor trei partide – roșu, galben și verde. După cum a subliniat politologul și președintele Societății Bismarck din Moscova, Mihail Golovanov, într-un interviu pentru o publicație rusească, noul guvern ar trebui să se aștepte la măsuri radicale de stînga liberale și progresiste –  în special, la liberalizarea politicilor de migrație și de gen. „Guvernul Scholz forțează schimbări ireversibile, în urma cărora este posibil să vedem o altă țară”, a spus expertul.
Vremuri dominate de Covid
Germania, ca și restul lumii, este zguduită de criza coronavirusului, pe care Merkel a numit-o „cel mai greu test de după cel de-al II-lea Război Mondial”. Noul guvern, se pare, ia COVID-19 și mai în serios: Scholz intenționează să oblige fiecare german să se vaccineze. Înainte de aceasta, nu se punea problema unei obligații legale: oficialii au subliniat în repetate rînduri că vaccinarea este responsabilitatea fiecărui cetățean. Cu toate acestea, la scurt timp după ce pericolele tulpinii Delta au devenit cunoscute, Austria vecină a decis să aplice amenzi mari pentru cei care nu vor să se vaccineze fără un motiv întemeiat. Noul cancelar intenționează să urmeze exemplul Vienei pînă în martie 2022, iar procesele legislative relevante au început deja.
Mii de austrieci ies în stradă pentru a protesta împotriva vaccinării obligatorii. Acest lucru nu se va întîmpla în Germania, a spus Golovanov, adăugînd că Scholz are autoritatea de a impune orice restricții. „Datorită mentalității societății germane – încrederii mari în autorități și gîndirii critice slabe – guvernul Scholz are șansa de a lua măsuri dure nepopulare, fără consecințe politice fatale”, subliniază Golovanov. Restul măsurilor politicii anti-coronavirus promit să fie la fel de dure: cînd medicii din întreaga lume au început să vorbească despre tulpina Omicron a COVID-19, Curtea Supremă a hotărît că blocajele, închiderea școlilor și interzicerea contactului între indivizi nu au contrazis legea fundamentală a țării din cauza situației extreme. Este curios că reprezentanții FDP, partidul liberal aliat al lui Scholz, au încercat să argumenteze aceste măsuri. Contrar ideilor lor despre structura federală a țării, Berlinul a decis să înăsprească politica și să introducă măsuri restrictive în toată Germania, indiferent de opinia autorităților statelor federale. Dimpotrivă, Verzii au susținut această decizie.
Partidul Verzilor, condus de Annalena Berbock, joacă un rol important în coaliția de guvernămînt: la ultimele alegeri a reușit să obțină locul trei la numărul de locuri în Bundestag, iar acum SPD-ul mai moderat trebuie să țină seama de asta. Cu toate acestea, se pare că nu există atît de multe diferențe între „roșu” și „verde”, opiniile lor despre progres fiind practic aceleași.
Noul guvern urmează să investească în politică socială și să aibă grijă de cele mai sărace pături ale populației: salariul minim va fi stabilit în jur de 12 euro pe oră (acum este de 9,6 euro); guvernanții vor să depășească criza locuințelor cu demararea unor construcții: 400 de mii de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert sînt locuințe sociale. Electoratul care i-a votat pe Verzi – tineri din marile orașe – susțin planurile lui Scholz. În special, noul guvern plănuiește să legalizeze comerțul cu marijuana: să distribuie licențe pentru aceasta, să controleze calitatea și comercianții fiscali. În plus, coaliția plănuiește să reducă vîrsta minimă de vot de la 18 la 16 ani. Cu toate acestea, s-ar putea să nu existe suficientă susținere pentru a permite minorilor să voteze – astfel de modificări legislative
necesită sprijinul a două treimi din Parlament. Programul se referă și la sprijinirea minorităților etnice: Scholz
vrea să ușureze viața imigranților și să le permită să solicite cetățenia după cinci ani în țară, în loc de cei opt actuali. Adevărat, există o problemă: socialiștii nu au suficienți bani pentru a-și duce la îndeplinire planurile ambițioase. În noiembrie, a fost raportat faptul că Scholz plănuiește să implice marile întreprinderi naționale în reformele sale și să strîngă încă 50 de miliarde de euro pentru bugetul de stat. Marketerii din FDP nu susțin această abordare, solicită concentrarea pe investițiile private și astfel consolidarea clasei de mijloc, dar partenerii lor nu sînt interesați de aceasta. După cum notează Golovanov, cabinetul de miniștri al lui Scholz este compus din politicieni asememenea lui, provenind din cercurile cîndva de extremă stîngă. De regulă, ei sînt umanitari, nu tehnocrați.
Climat internațional
Problema centrală pentru noua elită a statului german rămîne agenda climatică – răspunsul global la schimbările climatice. Scholz subliniază că prioritățile sale sînt reprezentate de menținerea „suveranității Europei”. În practică, aceasta înseamnă că guvernele naționale vor trebui să țină seama de interesele clubului climatic și de opiniile sale complet globaliste.
Urmînd ideea laureatului Nobel american William Nordhaus, noul cancelar german vrea de la alte state ceea ce vrea de la Germania – o tranziție la energia regenerabilă și lupta împotriva emisiilor de CO2. Coaliția roșu-galben-verde visează să elibereze Germania de utilizarea combustibilului pe bază de cărbune pînă în 2030, deși inițial tranziția era planificată să se facă 15 ani mai tîrziu –
pînă în 2045. O măsură destul de radicală îi va ajuta în acest sens: 2% din suprafața țării se propune a fi utilizată pentru amplasarea generatoarelor eoliene. În același timp, este planificată absorbția a 80% din energia provenită din surse regenerabile, aproximativ 15 milioane de mașini cu motoare electrice ar trebui să circule deja pe drumurile din Germania (acum sînt doar aproximativ 350 de mii).
Opoziția conservatoare din UE vede acest lucru ca pe o amenințare la adresa suveranității naționale: potrivit ministrului maghiar pentru familie, tineret și relații internaționale Katalin Novak, noul guvern german își impune viziunea asupra lumii și setul său de idei despre alte națiuni europene mult mai activ, fără a se limita la lupta pentru puritatea naturii. Potrivit acesteia, acest lucru trebuie contracarat: fiecare țară din bloc are dreptul de a decide cum să dispună de resursele sale.
Potrivit lui Golovanov, eurocentrismul lui Scholz va rămîne la nivelul declarațiilor – este necesară retorica pro-europeană din cauza faptului că procesele de integrare a UE au avut de suferit din cauza COVID-19. El a amintit că interesele SUA în aproape orice configurație joacă un rol cheie pentru guvernul german, inclusiv atunci cînd este condus de susținătorii justiției și progresului. Acest lucru s-a întîmplat deja cu bombardarea NATO asupra Iugoslaviei: în timpul raidurilor aeriene conduse de Statele Unite, Germania a fost condusă de o coaliție roș-verde. „Pacifismul nu l-a împiedicat pe ministrul de Externe de atunci, Joschka Fischer – de altfel, și reprezentant al Partidului Verzilor – să devină unul dintre principalii inițiatori ai campaniei de demonizare a sîrbilor și justificare ideologică a agresiunii”, a amintit expertul.
Parteneriat incomod
În timpul campaniei electorale, noul cancelar a subliniat că este necesar dialogul cu Rusia și a anunțat planuri de resetare a parteneriatului cu vecinul estic. În mandatul de ministru, el a fost personal implicat în negocierile privind Nord Stream 2 cu Statele Unite și a spus în repetate rînduri că o confruntare cu Rusia este inutilă și popoarele europene nu au nevoie de ea. În practică, însă, Scholz se dovedește a fi un susținător al aceleiași poziții unificate a Occidentului ca și predecesorul său.
Unitatea Germaniei cu partenerii NATO se bazează nu pe o retorică amicală, ci pe bazele militare de pe teritoriul german și pe o strînsă cooperare economică. Cît de mult afectează acest lucru atitudinea față de Rusia, este deja vizibil. Recent, Scholz a avertizat Rusia asupra „presiunii militare” exercitată în direcția Ucrainei, a cerut ca tranzitul de gaze pe teritoriul ucrainean să fie păstrat în ciuda noii ramuri a gazoductului și l-a criticat dur pe aliatul rus Alexandru Lukașenko: l-a numit dictator pe președintele Belarusului și a promis noi sancțiuni din cauza crizei migrației. El a criticat, de asemenea, politica internă a autorităților ruse: a vorbit despre natura autocratică a guvernului, a criticat antipatia acestuia față de minoritățile sexuale, frica de democrația liberală și o societate deschisă. El a comparat guvernul rus cu antipozii săi ideologici – partidul național-populist „Alternativa pentru Germania”, care nu a fost inclus în coaliția de guvernămînt.
Cu toate acestea, retorica agresivă nu implică o confruntare reală. În ciuda opiniilor sale de stînga, Scholz nu va lupta cu piața liberă din Germania, iar indignarea față de presupusa anexare ilegală a Crimeei la Federația Rusă nu va interfera cu materiile prime și alte acorduri de care Moscova și Berlinul au nevoie. Ar fi în zadar să sperăm că, odată cu plecarea lui Merkel, o veche cunoștință a preşedintelui rus, relaţiile dintre cele două ţări se vor încălzi. Cu toate acestea, nu trebuie să ne așteptăm la o deteriorare bruscă: Germania va continua să acționeze în  favoarea propriilor interese.
Pagină realizată de N.K.