Asta exclamă extrem de multe națiuni de pe glob, care s-au intersectat cu ambițiile SUA de a le modela politic și social după placul lor. Aceste țări au existat dintotdeauna și e firesc să fie așa pentru că nimănui nu-i place să i se impună principii și comportamente străine de fibra sa națională. Pînă acum cîțiva ani, aceste țări nu erau organizate, pentru a putea concretiza lipsa lor de simpatie și iubire față de America într-o mișcare care să se opună deschis „Unchiului Sam”. Iată că în prezent această mișcare există, se numește BRICS și sînt șanse reale ca ea să se transforme în BRICS +, fiindcă Arabia Saudită, împreună cu alte state, dorește deja să se alăture. Alianța condusă de China, membrul cel mai important din punct de vedere economic, face pași importanți în a propune lumii modelul său multipolar de dezvoltare a planetei, mai puțin conflictual și mai bun decît cel actual. Pentru asta, însă, America trebuie dată la o parte.
Asemăn America din prezent unui dictator căruia i s-a tot spus cum îl iubesc supușii, iar cînd se vede pus în fața unei revoluții se arată șocat. Cam așa și cu americanii de acum care au fost furioși și nemulțumiți să constate că nu toată lumea și-a stricat relațiile cu Rusia doar fiindcă ei au niște interese în Ucraina.
Moderndiplomacy.com scrie următoarele despre
această situație: „Conduse de Washington, demo­crațiile din Europa și America de Nord s-au adunat în spatele Ucrainei încă de la invazia rusă din februarie. Actorii de stat occidentali s-au unit în jurul narațiunii că războiul din Ucraina este o bătălie între democrația liberală și libertate versus tiranie și imperialism. Cu toate acestea, cu această
narațiune nu au reușit să rezoneze membrii non-occidentali ai comunității internaționale și mulți actori statali au fost extrem de ezitanți în a se alătura Occidentului pentru a sancționa Rusia sau pentru a ajuta Ucraina“.
„În martie anul trecut, în timpul unui discurs rostit în capitala Poloniei, președintele american Joe Biden a declarat că democrațiile lumii au fost «revitalizate cu un scop pentru unitate» prin răspunsul la invazia Ucrainei. Vicepreședintele Kamala Harris a manifestat sentimente similare în februarie anul acesta, spunînd că «Răspunsul nostru la invazia rusă este o demonstrație a angajamentului nostru colectiv de a respecta regulile și normele internaționale». Pentru publicul non-occidental, astfel de înfloriri retorice nu au prins în mare măsură. Într-adevăr, președintele francez Emmanuel Macron a deplîns în mod public reticența unor guverne africane de a adopta o poziție fermă față de război, acuzîndu-le de «ipocrizie» în această chestiune în iulie anul trecut. Cu toate acestea, este o ipocrizie de care Occidentul a fost acuzat atunci cînd vine vorba de a discuta și de a ține prelegeri restului lumii despre ce atitudine ar trebui să adopte în conflict. De exemplu, S. Jaishankar, ministrul de externe al Indiei, s-a plîns că Europa crede că «problemele continentului sînt problemele lumii, dar că problemele lumii nu sînt problemele Europei»”.
Filmul în care joacă americanii e doar în capul lor, fiindcă în viața reală lucrurile stau cu totul altfel, țările și popoarele lor avînd propriile lor probleme și interese care, ce să vezi, nu converg cu cele americane așa cum scrie site-ul citat mai sus: „Dincolo de chestiunile de apreciere morală și de mesajele politice, statele non-occidentale au motive mai calculate pentru a alege să nu ia o poziție dură față de Rusia. Este de la sine înțeles că, pentru state precum China, care s-au înțeles cu SUA, este de preferat o victorie a Rusiei în Ucraina, avînd în vedere modul în care ar putea remodela mai rapid ordinea globală într-o direcție multipolară. Între timp, pentru statele nealiniate care au avut grijă să-și mențină neutralitatea, ceea ce li se pare a fi un război îndepărtat în Europa nu poate rupe legăturile cu Moscova. Chiar dacă un declin lent al Rusiei pare inevitabil, Moscova rămîne un partener indispensabil pentru multe țări din Orientul Mijlociu, Africa, Asia și America Latină”.
Statele sus numite nu doar că s-au aliat în cunoscuta alianță, dar au făcut și fac pași concreți pentru îndepărtarea dominației americane. Unul dintre acești pași a fost cel de a începe dedolarizarea economiilor din Asia prin folosirea pentru schimburile comerciale a monedelor naționale în loc de dolar. Continuarea va veni pe 22 august anul acesta, cînd, conform moderndiplomacy.com, „va fi dezvăluită cea mai semnificativă dezvoltare din domeniul finanțelor internaționale din 1971. Aceasta implică lansarea unei noi monede majore care ar putea slăbi rolul dolarului în plățile globale și, în cele din urmă, ar putea înlocui dolarul american ca principală monedă de plată și monedă de rezervă. S-ar putea întîmpla în doar cîțiva ani, prezice James G. Rickards, un editor la Strategic Intelligence, un avocat, economist și bancher de investiții american cu 40 de ani de experiență de lucru pe piețele de capital de pe Wall Street. Procesul prin care se va întîmpla acest lucru este fără precedent, iar lumea nu este pregătită pentru acest val de șoc geopolitic. Acest joc va afecta comerțul mondial, investițiile străine directe și portofoliile de investitori în moduri dramatice și neprevăzute.
Cea mai importantă dezvoltare din sistemul BRICS se referă la extinderea apartenenței BRICS. Acest lucru a condus la adoptarea informală a numelui BRICS + pentru organizația extinsă. În prezent există opt națiuni care au solicitat oficial aderarea și alte 17 și-au exprimat interesul de a adera. Cei opt solicitanți formali sînt: Algeria, Argentina, Bahrain, Egipt, Indonezia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Cele 17 țări care și-au exprimat interesul sînt: Afganistan, Bangladesh, Belarus, Kazahstan, Mexic, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Senegal, Sudan, Siria, Thailanda, Tunisia, Turcia, Uruguay, Venezuela și Zimbabwe. Scopul ar putea fi altul decît creșterea numărului de angajați la viitoarele întîlniri BRICS. Dacă Arabia Saudită și Rusia sînt ambele membre, avem doi dintre cei mai mari trei producători de energie din lume sub un singur cort (SUA este celălalt membru al celor trei mari giganți energetici). Dacă Rusia, China, Brazilia și India sînt toate membre, aveți patru dintre cele mai mari șapte țări din lume măsurate prin suprafața terestră care dețin 30% din suprafața terestră a Pămîntului și resursele naturale aferente. Aproape 50% din producția mondială de grîu și orez, precum și 15% din rezervele mondiale de aur se află în BRICS. China, India, Brazilia și Rusia sînt patru dintre cele nouă țări cu cea mai mare populație de pe planetă, cu o populație însumată de 3,2 miliarde de oameni sau 40% din populația Pămîntului. China, India, Brazilia, Rusia și Arabia Saudită au un PIB însumat de 29 de trilioane de dolari sau 28% din PIB-ul global nominal. Dacă se folosește paritatea puterii de cumpărare pentru a măsura PIB-ul, atunci ponderea BRICS este de peste 54%. Rusia și China au două dintre cele mai mari trei arsenale nucleare din lume (celălalt lider este Statele Unite). După fiecare criteriu – populație, suprafață, producția de energie, PIB, producția de alimente și arme nucleare – BRICS nu este doar o societate multilaterală de dezbateri, ci reprezintă o alternativă substanțială și credibilă la hegemonia occidentală.
Cînd noua monedă va fi lansată în august, moneda nu va cădea pe un cîmp gol, ci va intra într-o rețea sofisticată de capital și comunicații. Această rețea își va spori foarte mult șansele de succes. BRICS dezvoltă, de asemenea, un sistem de telecomunicații submarine cu fibră optică care să-și conecteze membrii, dezvoltat sub numele BRICS Cable. O parte din motivația pentru BRICS Cable este de a împiedica spionajul de către Agenția Națională de Securitate din SUA asupra traficului de mesaje transportat prin rețelele de cablu existente”.
După cum vedeți, acești domni s-au pus foarte serios pe treabă și cred că civilizația occidentală va cădea sub loviturile acestor noi barbari, așa cum mai spus. Alternativa lor la hegemonia Americii e una binevenită, pentru că ai unde te duce dacă nu mai vrei să fii cu SUA sau dacă vrei să obții ceva de la americani prin negociere. E situația din care românii au tras mereu foloase, negociind între marile puteri. Problema e că deocamdată nu avem niște conducători capabili de a face asta.
Pentru ca politica externă occidentală să fie mai afectivă, liderii din America de Nord și Europa trebuie să identifice ce apeluri la acțiune vor rezona cu restul lumii. Retorica despre democrație și libertate este puțin probabil să atingă o coardă sensibilă în anumite părți ale lumii, dar acest lucru nu înseamnă că Occidentul ar trebui să-și abandoneze valorile, însă factorii de decizie politică ar trebui să încerce să găsească alte căi. Normele și valorile internaționale precum suveranitatea națională, pacea și respectul pentru granițele stabilite au mai multe șanse să rezoneze cu un public mai larg. Dacă SUA și aliații săi urmăresc să influențeze o proporție mai mare din lumea nealiniată pentru a pune presiune asupra Rusiei, ar putea încerca să facă acest lucru oferind stimulente economice. Deși ordinea mondială multilaterală în curs de dezvoltare a slăbit oarecum influența Occidentului, precum și puterea sa, economiile americane și europene rămîn foarte atractive pentru țările în curs de dezvoltare. Statele care continuă să facă comerț cu Rusia ar putea fi sancționate, iar Occidentul ar trebui să fie extrem de precaut în acest sens. Există deja semne că sancțiunile ample impuse Rusiei i-au enervat pe unii aliați ai SUA, precum Arabia Saudită, și sînt în curs de desfășurare eforturi pentru a se rupe de moneda americană, concretizate prin moneda BRICS ce va apărea curînd.
Același site citat mai sus scrie în încheiere că: „Moneda va fi legată de un coș de mărfuri pentru a fi utilizate în comerțul dintre membri. Inițial, coșul de mărfuri BRICS + ar include petrol, grîu, cupru și alte bunuri esențiale comercializate la nivel global în cantități specificate. Pe baza caracterului impracticabil al coșurilor de mărfuri ca depozite uniforme de valoare, se pare că noua monedă
BRICS + va fi legată de o greutate a aurului. Acest lucru contribuie la punctele forte ale statelor membre BRICS – Rusia și China, care sînt cei mai mari producători de aur din lume și ocupă locul șase, respectiv al șaptelea dintre cele 100 de națiuni cu rezerve de aur. Acestea și evoluțiile asociate sînt adesea prezentate drept «sfîrșitul dolarului ca monedă de rezervă». Întreaga întorsătură a evenimentelor – introducerea unei noi monede garantate cu aur, adoptarea rapidă ca monedă de plată și utilizarea treptată ca monedă de rezervă – va începe pe 22 august 2023, după ani de dezvoltare. Rezultatul va fi o răsturnare a sistemului monetar internațional care va veni în cîteva săptămîni, conchide James Rickards”.
Cum spuneam, pare că americanii și aliații lor nu sînt conștienți de ce li se pregătește. Cînd se vor trezi scoși din joc va fi prea tîrziu.

NICU MARIUS MARIN,
antreprenor HORECA