Pe lumea asta, nimic nu e gratis și totul se plătește într-o formă sau alta. E un adevăr pe care, cu siguranță, îl știți fiecare. Binele nu se face cu forța, și nici dragostea. Nu vă mai spun și altele, fiindcă risc să vă plictisesc cu aceste exemple de înțelepciune a unui neam de trei ori milenar. Al nostru. Cum să le explici occidentalilor că pur și simplu în 3000 de ani de istorie ne-am lovit de felurite situații, am fost furați și păcăliți cu zeci de scheme, astfel încît nu prea mai merge să ne duci de nas ca pe proștii din Europa de Vest, care s-au constituit ca națiuni abia de pe la anul 800 încoace?
Mi-a atras atenția, în ultimele zile, un articol despre intenția unui mare filantrop european de a constitui în zona Munților Făgăraș un parc național românesc de dimensiunile celebrului Yellowstone american. Am găsit articolul inițial în ziarul spaniol El Pais, și apoi preluat de presa noastră: Știri pe Surse, Capital, Radio GoldFM, Realitatea TV sau Economedia.net. Toți jurnaliștii se bucură pentru inițiativa filantropului european. Excepție face Jurnalul.ro, care ne arată și cealaltă parte a poveștii, vorbindu-ne despre o adevărată „rezistență din munți” la încercările de a prelua pădurile particulare ale oamenilor.
O să citez și am să comentez în special pe marginea articolului inițial din El Pais, ca să ne ținem de sursă. Așadar: „«Trebuie să fie un proiect de conservare ambițios», a spus Hansjörg Wyss, unul dintre cei mai mari filantropi de mediu din lume, lui Christoph și Barbara Promberger, promotori ai Fundației Conservation Carpathia, ca o condiție pentru finanțarea achiziției de terenuri în România, țară care astăzi deține 65% din pădurile virgine ale Europei. Scopul este de a crea un «Yellowstone european», așa cum l-a descris cel mai mare promotor al inițiativei, după ce a survolat cu un elicopter întinderea enormă a Munților Făgăraș, situați pe latura sudică a lanțului Carpați. Pînă acum, fundația a cumpărat deja 27.027 de hectare în această regiune încă sălbatică, dar scopul este de a crea o zonă protejată gigantică de 200.000 de hectare, o zonă aproximativ echivalentă cu Parcul Național North Cascades din Washington”.
Probabil deja vă întrebați cine e miliardarul ăsta filantrop care aruncă milioane de dolari românilor din satele făgărășene pentru a le cumpăra pămîntul pe care să-l conserve. Doar acest mic detaliu ar trebui să vă arate un detaliu important: omul e un progresist care crede în Green Deal și, desigur, în toate anormalitățile care vin la pachet cu acest program. Într-adevăr, elvețianul este un om de afaceri și donator al cauzelor politice liberale și ecologice din Statele Unite. El este fondatorul și fostul președinte al Synthes Holding AG, un producător de dispozitive medicale. Fundația sa – Wyss – are active de peste 2 miliarde de dolari. În 1998, a creat Fundația Wyss. Obiectivul fundației a fost să stabilească și să sponsorizeze parteneriate informale între organizațiile neguvernamentale și guvernul Statelor Unite, pentru a plasa suprafețe mari de pămînt sub protecție permanentă în vestul american. Organizația sponsorizează Programul Wyss Scholars pentru educația tinerilor care vor să se specializeze în protecția și conservarea mediului. Pe românește, un institut de îndoctrinare a tinerelor generații. Un fel de Ștefan Gheorghiu de pe timpuri. În 2023, Wyss avea o avere netă de 4,7 miliarde de dolari, potrivit Forbes. După ce a donat sute de milioane de dolari pentru cauze de mediu, mai recent și-a mărit donațiile către grupuri care promovează cauze progresive. În prezent, este coproprietarul clubului de fotbal Chelsea din Premier League.
Probabil vă întrebați de ce a plătit sute de milioane de dolari pentru cauze de mediu? Fiindcă în anul 2018, Wyss a donat 1 miliard de dolari Campaniei Wyss pentru Natură, cu scopul de a conserva 30% din pămîntul și oceanele lumii pînă în 2030. Înțelegeți, desigur, că, în acest fel, domnia sa conservă, adică păstrează nealterate 30% din pămîntul și oceanele lumii, pentru că a cumpărat acele suprafețe care astfel au devenit proprietatea lui. Cu alte cuvinte, omul dorește ca pînă în 2030 să fie proprietarul a 30% din suprafața planetei noastre. Așa cum alții își cumpără 2-3 hectare de teren, el, fiindcă e angrosist, cumpără la nivel de planetă. Desigur, nu toată suprafața în aceeași zonă, astfel încît să se poată deplasa pe proprietatea lui oriunde pe Pămînt. Nu mai spun că pe aceste suprafețe din planeta noastră poate face ce dorește: să construiască localități, centre de studiu, lagăre de muncă, depozite de deșeuri.
Ia să vedem acum ce a mai făcut domnul ăsta pînă să ajungă să ne salveze nouă natura. Păi a ajuns președintele unei companii care fabrică dispozitive medicale (șuruburi și plăci interne) pentru oase rupte. Asta prin 1977. În 2009, directorii de top de la Synthes au fost acuzați de procurorii americani din Pennsylvania de Est pentru utilizarea unui ciment osos netestat pe bază de fosfat de calciu pe pacienți umani, fără autorizație din partea Food and Drug Administration. Utilizarea cimentului osos a dus la moartea a trei persoane. Wyss nu a fost inculpat, dar patru directori de top ai Synthes au fost condamnați la închisoare.
Filantropul lui pește prăjit a făcut donații majore pentru cauze de mediu și științifice, precum și pentru organizații progresiste, inclusiv Centrul pentru Priorități pentru Buget și Politici, Conduceri de sănătate și Centrul de responsabilitate constituțională. Exact ce ați bănuit de la început: omul e progresist, adică din punctul meu de vedere un comunist deghizat.
În 2019, Wyss a promis că va dona 20 de milioane de franci elvețieni Muzeului de Artă din Berna, dar cu o condiție: ca Hodlerstrasse, terenul pe care se află muzeul, să nu aibă mașini. Cum e asta? Pomană condiționată de un anumit comportament? Dumneavoastră cînd dați de pomană pe stradă îl obligați pe cerșetor să facă sau să nu facă ceva? Începînd cu 2015, Wyss și Fundația Wyss au donat mai mult de 350 de milioane de dolari pentru protecția mediului, inclusiv pentru conservarea pădurilor naționale și a altor terenuri publice din vestul Statelor Unite. În octombrie 2018, Wyss a publicat un articol în „The New York Times” în care afirmă că a contribuit cu 1 miliard de dolari la protecția mediului.
Ca să încheiem prezentarea filantropului, o să mai spun doar că în 2021, împreună cu Stewart W. Bainum Jr., Wyss a făcut o ofertă pentru a cumpăra „Tribune Publishing”, care publică inclusiv „The Chicago Tribune” și „The Baltimore Sun”. „The New York Times” a raportat că „activismul pe mulți bani al domnului Wyss și al domnului Bainum evidențiază îngrijorarea că proprietarii bogați ar putea încerca să influențeze știrile pentru a-și avansa agendele politice”, iar pe 14 aprilie 2021, l-au identificat drept ofertant de top. Pe 17 aprilie 2021, Wyss a renunțat la potențiala afacere, în timp ce Bainum Jr. a continuat să caute investitori alternativi în oferta sa de a cumpăra „Tribune Publishing”.
Ei bine, acest minunat salvator al planetei și al naturii a ajuns în țara noastră plină de țărani proști care au trăit în comunism și nu vor să-și înstrăineze proprietatea. Așa cred ei. Nu, băi băieți, nu comunismul e cauza, ci felul nostru de a fi, care nu ne permite de mii de ani să cedăm nici o palmă de pămînt de bunăvoie.
Citez din articolul publicat în El Pais: „Această zonă a Transilvaniei găzduiește unul dintre cele mai importante ecosisteme sălbatice din Europa. Lupii și urșii bruni — dintre aceștia din urmă sînt peste 5.000 în țară — rîșii și castorii se plimbă în voie pe versanții împăduriți ai Munților Făgăraș, cei mai înalți din sudul Carpaților. În urmă cu cîțiva ani, 80 de zimbri au fost reintroduși în ariile de pădure la două secole de la dispariția lor din aceste teritorii, printr-un program derulat de Fundația Conservarea Carpathiei. Totul a început la mijlocul anilor 2000, cînd Prombergerii au observat tăierile ilegale care încă se desfășurau în pădurile românești, impulsionate de retrocedarea pădurilor foștilor proprietari din epoca precomunistă. Defrișările ilegale s-au răspîndit chiar și în parcuri protejate de stat, cum ar fi Piatra Craiului – adică Stînca Regelui – una dintre cele mai populare din țară datorită varietății imense de floră și faună. Se estimează că în România există aproximativ 5.000 de urși sălbatici.
«Doar dacă cineva cumpără aceste păduri și le privatizează, le putem salva, cel puțin pînă cînd statul își dă seama de importanța conservării lor», a declarat în glumă directorul unui parc național, spune Barbara Promberger. În acel moment, biologul austriac și soțul ei Cristoph, un pădurar german, și-au propus să găsească filantropi și conservatori care să strîngă fonduri pentru a cumpăra suprafețe mari de pădure pentru a opri defrișările și, în același timp, pentru a promova ecoturismul în sprijinul comunităților locale. Acest parc național trebuie să servească la protejarea naturii, dar și la dezvoltarea economică a zonelor implicate, spune Barbara, care locuiește de 30 de ani într-un mic sat din regiunea Brașov. Ca model de conservare, ei s-au inspirat din proiectul Tompkins lansat în anii 1990 pentru refacerea habitatelor din sudul Chile și Argentina, precum și din Parcul Național al Pădurii Bavareze”.
Ce frumoasă inițiativă, nu-i așa? Pe mine m-a emoționat pînă la lacrimi. Iată însă că cei de la Jurnalul.ro au altă părere. Citez: „După ce au reușit să cumpere mai multe suprafețe de pădure privată, membrii fundației au început să facă presiuni asupra composesoratelor (asocieri de proprietari de păduri) și a primăriilor, pentru a ceda terenurile. Împotriva lor s-a înființat o coaliție a zeci de primării și composesorate care se opun creării parcului național. Principalul argument al rezistenței din munți este depopularea Transilvaniei, a unei părți din Muntenia și din Oltenia, după ce animalele sălbatice vor invada localitățile – ceea ce deja se întîmplă, cu zeci de victime, anual”.
Cum adică? Marele filantrop, prin Fundația Conservarea Carpathiei, folosește metode staliniste și dictatoriale pentru a cumpăra pămînturile românilor chiar și contra voinței lor? Ba mai mult, după ce le cumpără, nu mai face nimic pentru dezvoltarea zonei așa cum spunea (era să scriu mințea) doamna Barbara. Fostul primar din Șinca Veche spune acelorași jurnaliști de la Jurnalul.ro că „nu s-au înțeles în privința finanțării pentru proiecte și a vrut să depună documentele pentru a obține bani din fonduri europene, dar în acel moment au apărut primele conflicte cu fundația, pentru că primarul a cerut înapoi terenul cedat de săteni cu scopul ca de acolo să înceapă implementarea, iar membrii fundației au vrut să-l revîndă la un preț de 10 ori mai mare decît cel de cumpărare”. Același fost primar din Șinca Veche dezvăluie pentru Jurnalul.ro
metodele perfide ale oamenilor filantropului elve­țian de a deposeda românii de pămînturile lor: „O altă metodă de a convinge românii să vîndă terenurile este prin aplicarea unor chestionare din întrebările cărora se extrag, de fapt, informații despre organizarea administrativ-teritorială și alte date despre proprietăți și relațiile între proprietari sau între factorii de decizie. Altă metodă este organizarea unor tabere pentru copiii localnicilor, cărora li se dau și sume mici de bani pentru a participa la diverse activități de schimbare a mentalității, astfel încît – spun oamenii din zona Brașovului – să poată fi ulterior convinși copiii să le vîndă terenurile pe care părinții și bunicii lor au refuzat să le cedeze”. Înțelegeți că ăștia sînt mai periculoși și mai nenorociți decît staliniștii? Ăia măcar te trimiteau în Siberia sau îți propteau Nagan-ul în ceafă și terminau cu tine, dar ăștia îți pervertesc copiii, ceea ce e de o mie de ori mai periculos.
„Ei vor să ne spună că trebuie să stăm în lumea a treia ca să protejăm natura, dar trauma există numai la urs și la lup, nu există la oamenii care sînt terorizați, uneori sfîșiați și omorîți de animalele sălbatice, nici animalele domestice care sînt mîncate de cele sălbatice nu au traume. Noi am format o asociație din 35 de primării din Țara Făgărașului, pe Sibiu și Brașov, iar eu sînt președintele asociației. Am făcut foarte multe demersuri pentru a le opri acțiunile de înființare a parcului național. Ei au încercat inclusiv să obțină o ordonanță de urgență prin care deciziile de consiliu local să devină consultative și nu obligatorii, ca să treacă peste puterea pe care o are votul nostru”, mai spune primarul pentru Jurnalul.ro.
Spaniolii de la El Pais probabil nu au habar de toate lucrurile astea fiindcă ei scriu voioși despre cum „cele 27.027 de hectare pe care le-au dobîndit pînă în prezent au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine al României pentru a le proteja pe vecie. De asemenea, fundația a reîmpădurit aproape 2.000 de hectare și a replantat peste patru milioane de arbori tineri precum fagul, molidul și arțarul. Astăzi, România are peste șase milioane de hectare de pădure, dintre care o proporție semnificativă este lipsită de așezări umane. Dar exploatarea forestieră ilegală a făcut deja ravagii pe vaste suprafețe. Din acest motiv, gardienii organizației patrulează aproximativ 75.000 de hectare pentru a opri tăierile ilegale și în pădurile învecinate. Proiectul își propune să implice locuitorii satelor, situate la poalele Munților Făgăraș, prin asigurarea de locuri de muncă și atragerea treptat a mai multor vizitatori în zonă, precum și dezvoltarea de programe educaționale și sociale”.
Mă opresc puțin fiindcă mă mănîncă degetele și nu pot să nu mă întreb și să nu vă întreb: ați auzit dumneavoastră de plantarea a 2.000 de hectare în Carpații Meridionali, pe zona dintre Valea Oltului și Piatra Craiului? Ați auzit dvs. de lupte între gardienii organizației (era să scriu gardienii galaxiei) și hoții de lemne? Ați văzut mașinile de teren sau elicopterele, ori cel puțin dronele cu care aceștia supraveghează cele 75.000 de hectare de teren întru oprirea tăierilor ilegale? Nu? Nici eu. De ce nu s-au dus să cumpere teren în Harghita și Covasna, unde tăierile ilegale au chelit zeci de munți de nu-i mai recunosc de la un an la altul? Probabil fiindcă acolo s-ar băga peste oameni de-ai lor și le-ar deranja interesele?
„Cu toate acestea, scriu spaniolii de la El Pais, crearea Parcului Național Făgăraș necesită acordul autorităților locale afectate. Aici Fundația Conservarea Carpathia întîmpină dificul­tăți. «Sîntem într-o țară post-comunistă, așa că oamenii se feresc să-și piardă din nou proprietatea în fața statului», explică Barbara, care subliniază că faptul că parcurile naționale au fost înființate fără infrastructură a făcut ca localnicii să «rămînă cu restricții și fără beneficii economice, ceea ce a sporit respingerea generală. Putem cumpăra doar din proprietate privată, dar nu de la primării sau asociații de proprietari, așa că strategia noastră este să achiziționăm ceea ce putem și să donăm statului, doar dacă va crea un parc național», spune biologul”. După cum vedeți, și aici pun condiții de genul: noi vă luăm pămîntul vostru și vi-l dăm înapoi doar dacă faceți pe el ce vrem noi. Să mori tu?
Pe de altă parte, mai sînt localități care rezistă, scrie El Pais «Credem că se datorează lobby-urilor forestiere. De cînd au fost amenințate, aceste grupuri care tăiau ilegal pădurile au început să creeze știri false despre noi, cum ar fi că vom arunca șerpi dintr-un avion, vom interzice accesul în păduri sau vom tăia copacii», spune Victoria Donos, directorul de comunicare și relații cu comunitatea locală al fundației. «Nu înțeleg că există cineva care vrea să facă bine fără niciun interes», adaugă activistul, care precizează că va fi un parc fără restricții, cu zonă protejată, și altul pentru dezvoltare economică”.
Cum să credem că cineva ne vrea binele fără nici un interes cînd știm clar că așa ceva nu există? Voi aveți senzația că sîntem proștii voștri? Nu doar că iau terenul cu forța, dar „fundația și-a creat propria asociație de vînători și a dobîndit drepturi de vînătoare pe 80.000 de hectare pentru a proteja fauna sălbatică, deoarece braconajul dăuna în special turmelor de capre și căprioare. «Există o opoziție semnificativă din partea vînătorilor; ei ne percep ca pe un pericol pentru că susținem o cotă stabilită în temeiul rațiunilor științifice pentru a evita punerea în pericol a faunei sălbatice și a existenței unei specii», spune Donos”.
Citez mai departe: „Luptătorii din mișcarea de rezistență spun că membrii fundației au venit să ofere 300.000 de euro fiecărui proprietar de pădure, în fiecare an de acum încolo, ca să nu mai exploateze lemnul, dar nu au spus cum îi vor plăti pe cei mîncați de urs și de lup sau care vor fi obligați să-și părăsească proprietățile invadate de animale sălbatice. Oamenii mai spun că nici turism nu pot face, pentru că toți întreabă dacă sînt urși în zonă, iar situația se înrăutățește de la an la an, pentru că în continuare nu se vînează și populația de urși se dublează anual. Însă filantropii de la fundație au declarat pentru presa internațională că vor să înmulțească și populația de lupi, nu doar pe cea de urși. Membrii rezistenței spun că la toate întîlnirile la care au participat la Guvern, fundația a avut susținători din mai multe ambasade, iar legislația s-a schimbat în favoarea celor care insistă să le cumpere terenurile”. Asta se întîmplă pentru că ne conduc niște politicieni care trădează interesele naționale pentru cele proprii sau de grup.  
Pe scurt, un nene se visează proprietarul unei treimi din planeta noastră, iar munții românești urmează să facă parte din curtea lui. Ca să nu se întîmple asta ne trebuie un guvern care să le dea „a treia cizmă”, cum se spune, filantropilor, să se ducă pe pustii de unde au venit și să ne lase în pace cu inițiativele lor așa zis dezinteresate, fiindcă pămînt și apă ne-au mai cerut și alții, iar rezultatul a fost că s-au făcut cu toții o apă și-un pămînt. Așa ne arată istoria, cel puțin.
IOAN TEODOR