Rezultatul alegerilor prezidențiale din România a fost un adevărat șoc pentru cei care au sperat într-o schimbare reală, una care să pună capăt dominației globalismului și să aducă din nou în prim-plan valorile naționale.
Nicușor Dan, candidatul perceput drept un exponent al agendei globaliste, a reușit să învingă un candidat care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume – George Simion.
Pentru suporterii lui Simion, această înfrângere este mai mult decât un simplu eșec electoral. Este o dovadă că structurile de putere internaționale au reușit, încă o dată, prin ce mijloace nu știu, să impună un lider care să continue politica de subordonare a României în fața intereselor străine.
Nicușor Dan, un candidat cu un discurs calculat, dar lipsit de pasiune, a reușit să capitalizeze voturi pe fondul temerilor răspândite de mass-media, care l-au portretizat pe Simion drept un populist periculos, un „Trump al României”, putinist care vrea să ne ducă spre Rusia și toate celelalte pe care le cunoașteți.
Adevărul este că George Simion nu a fost decât un patriot autentic, un om care a vorbit direct cu oamenii, fără să se ascundă în spatele unor fraze goale. A fost omul care a încercat să readucă în discuție teme esențiale –
suveranitatea națională, tradițiile, iden­titatea românească. Dar exact aceste teme au fost instrumentalizate împotriva sa de presă și de clasa politică dispusă să joace după cum dictează alții.
În timpul campaniei electorale, Simion a reușit să adune mase de oameni care și-au pus speranțele într-un lider care să nu facă compromisuri. A vorbit despre suveranitatea energetică, despre protejarea granițelor și despre pericolul deznaționalizării.
A vorbit despre contractele obscure ale marilor corporații, despre reconstrucția economiei și a criticat politicienii care au permis vânzarea resurselor naturale către străini. Însă aceste mesaje, deși puternice,
au fost etichetate rapid drept naționalism extremist
și au fost demontate de un aparat de propagandă bine pus la punct.
Pe de altă parte, Nicușor Dan a promis lucruri pe care eu le consider doar o nouă încercare de a transforma România într-o piață de desfacere pentru interesele globale, ca să nu mai vorbim despre agitarea pericolului ca România să fie distrusă economic sau să ajungă în lesa Rusiei dacă George Simion ar ajunge președinte.
În loc să vedem un lider care să apere interesele românilor, am primit un alt președinte care se va concentra pe implementarea directivelor externe și pe promovarea unei agende progresiste, străine de valorile noastre.
E pentru prima data când diaspora nu a mai reușit să impună președintele. Pentru mine e un semn că noile generații s-au rupt de ceea ce înseamnă România tradițională. E un semn că tinerii s-au occidentalizat într-un moment în care Occidentul nu mai reprezintă ceea ce era acum 30 de ani.
Societatea românească a devenit superficială și a început să gândească cu capul televiziunilor și al propagandei, pentru că nu are cunoștințele necesare să i se opună. De ce? Fiindcă așa sunt vremurile acum. Ei își doresc, așa cum spunea un tânăr la un miting in Timișoara, citez: „banane, blugi și excursii în străinătate”. Asta e tot ceea ce contează pentru ei acum.
Nu mai vor să aibă o țară care să producă, să exporte, să fie pe picioarele ei. Le e lene să facă toate astea. Vor fi fericiți probabil dacă la un moment dat li se va da o sumă de bani lunară fără să facă nimic, ca să-și cumpere banane, blugi și să călătorească în străinătate, fiindcă nu știu că au ce vedea și în țara lor. Nu știu, fiindcă li se pare plictisitor să citească, să învețe și să gândească cu capul propriu, iar când li se va spune că cineva le periclitează stilul de viață, se vor uni împotriva lui și-l vor doborî. Astea sunt generațiile care acum conduc România și vor veni din urmă altele la fel.
Cred că peste zece ani vom ajunge la nivelul Occidentului pe care l-am criticat de atîtea ori, și se va alege praful de tot ceea ce străbunii au construit până acum, ba în condițiile astea poate fi în pericol chiar integritatea teritorială a țării pe care nu va mai avea cine s-o apere. Dar, hei, poate sunt eu paranoic și exagerat și nu va fi așa.
Oricum eu rămân aici să scriu în continuare, să arăt toate lucrurile care nu-mi plac și mai ales să spun celor care mă vor citi, cum ar trebui ele să stea de fapt. Sunt dezamăgit de acest rezultat, dar îl voi accepta fiindcă așa e democratic să fac. Eu nu voi anula alegerile că nu-mi place de Nicușor Dan și nici nu voi amenința cu război civil așa cum scriau niște Tineri Frumoși și Liberi deunăzi pe x.com.
Eu o să-mi văd de muncă în continuare și-mi voi pune speranța ca și pînă acum în Dumnezeu pentru că, nu-i așa, „Si Deus Pro Nobis, Quis Contra Nos?”.
IOAN TEODOR