Nebunia (I)
  • 25-10-2021
  • 0 Comentarii
  • 177
  • 0

Anul 2019 se terminase bine. Începea 2020 și toată lumea privea cu speranță înainte, findcă fiecare aveam planuri de vacanță, de afaceri, de familie. A trecut Anul Nou, s-au stins chefurile și la sfîrșitul lunii februarie, început de martie, au început să apară știrile despre Coronavirus. La noi au fost 3 persoane confirmate ca bolnave, dintre care 2 s-au vindecat. Pe 1 martie, 49 de persoane erau în carantină și 7.893 de persoane izolate la domiciliu. Peste doar 3 zile, bilanțul din Italia a înspăimîntat continentul: 2.502 confirmați ca bolnavi de Covid din care 80 de morți și 276 vindecați.
M-au șocat imaginile, și nu știam ce se întîmplă. Auzisem de un virus venit din China fiindcă se vorbea despre el de prin noiembrie anul trecut, dar nu credeam că va ajunge așa de repede în Europa și mai ales că va face asemenea ravagii. La noi lucrurile încă erau bune, dar, de ziua femeii, se interzic manifestațiile publice mai mari de 1.000 de persoane și a doua zi apar restricțiile de trafic dinspre statele europene afectate de COVID.
Ei bine, de aici începe nebunia. În următoarele 5 zile, pînă pe 13 martie, la Timișoara apare o simptomatologie diferită de ce existase pînă atunci la noi, pe 11 martie se suspendă cursurile școlare pentru 11 zile, iar peste 2 zile avem 75 de cazuri confirmate și se intră în scenariul 3 cu restricțiile de trafic intern, care interzic deplasarea grupurilor mai mari de 15 persoane, lovind exact în autocarele cu turiști.
În momentul ăla, cei din Horeca începem să ne gîndim că anul 2020 o să fie bulversat rău de tot, dar că totul își va reveni pînă-n vară. De unde să știm ce avea să urmeze? O veste bună, totuși, pe fluxurile de știri: apare medicamentul Remdesivir, și se anunță efectuarea primelor teste la un vaccin pe care atunci cu toții, în unanimitate, îl vedeam drept soluția cea mai sigură de a ne relua viețile. Dr. Anthony Fauci de la Institutul Național de Sănătate din SUA a declarat: ,,Chiar dacă cercetările merg bine, un vaccin nu ar fi disponibil pentru o utilizare pe scară largă timp de 12 pînă la 18 luni, în cazul SARS, a durat 20 de luni de la secvențierea genelor pînă la dezvoltarea vaccinului”.
Ne-am gîndit cu toții că mai avem de așteptat și a început altă nebunie, aceea a aprovizionării ca pe vreme de război. În cîteva zile drojdia s-a evaporat de pe rafturile magazinelor, fiindcă toți românii doreau să-și coacă pîinea acasă. Din această cauză prețul mașinilor de făcut pîine a crescut amețitor și cu toate astea, se vindeau ca…pîinea caldă. Drojdia ajunsese ce erau țigările Kent acum 30 de ani, pe social media apăreau fotografii cu cămările pocnind de produse, iar seara, pe străzile pustii treceau cu girofarul pornit mașinile de poliție, pentru a spori impresia de stare de asediu în care ne aflam cu toții.
Între timp, s-a făcut luna mai, și cazurile confirmate au ajuns (pe data de 17), la un număr total de 16.871 persoane, din care 9.890 au fost declarate vindecate și 1.094 de persoane decedate. Turismul se prăbușește cu zgomot împreună cu hotelurile și restaurantele, care încep să se închidă și să trimită oamenii în șomaj, sau definitiv acasă. Agențiile de turism încep returnarea avansurilor primite pentru excursiile ce urmau să se desfășoare, iar asta le dezechilibrează extrem de rău, lucru neînțeles de către cei angajați în alte sectoare de activitate care-și încasau, fără probleme, salariile.
Guvernul a promis că va căuta surse de ajutor pentru companiile din industria HORECA, fiindcă băncile și ANAF-ul doreau să-și încaseze ratele la credite și impozitele, iar legea nu prevedea așa o situație pandemică. Tot ce a reușit statul român să facă a fost acordarea unei perioade de suspendare cu 9 luni de zile a plății ratelor către bănci pentru firmele și angajații HORECA și din alte domenii de activitate lovite de pandemie, sperînd că pînă atunci ne vom reveni din criză.
Între timp, prin Austria, Germania, Marea Britanie, în conturile firmelor intrau sume suficiente de bani pentru a le ține pe linia de plutire. La noi, abia în primăvara aceasta au intrat niște bani din fonduri europene pentru plata datoriilor la ANAF si la bănci ale acestor companii, rămînînd încă în așteptare ajutorul promis de peste un an și jumătate. Poate vă întrebați cum supraviețuim? Cei care aducem turiști străini în România, extrem de greu.
Pe lîngă cazurile ce creșteau zilnic, pe lîngă televiziunile care nu vorbeau decît despre pandemie pe un ton agitat care stîrnea panică, veneau totuși vești bune despre vaccinul salvator. Astfel, pe 14 aprilie, compania Moderna dezvoltase una din cele 5 cele mai avansate formule de vaccin, alături de companii din China, iar pe 22 aprilie, Germania aprobă primele teste clinice pe oameni pentru un vaccin produs de compania
BioN Tech, în colaborare cu Pfizer, iar peste alte 8 zile, Astra Zeneca anunța și ea că a început testele pe oameni. Potrivit OMS, la acea dată erau 89 de vaccinuri în curs de dezvoltare. Specialiștii susțineau că va dura între 12 și 18 luni pentru ca un vaccin să fie considerat sigur pentru a fi distribuit și administrat populației. Adică prin 30 aprilie sau 30 octombrie 2021. Cum bine știm, lucrurile s-au petrecut mult mai repede decît au preconizat ei, astfel că la ora actuală aproape jumătate din populația globului e deja vaccinată.
Pe 14 mai, citesc că Agenția Europeană a Medi­camentului (EMA) ține isonul specialiștilor de la OMS, spunînd că nu crede că vom avea un vaccin pînă în septembrie, ci abia la începutul anului 2021, deși Agenţia Europeană a Medicamentului, care se află în legătură cu 33 de dezvoltatori, depune toate eforturile pentru a accelera procesul de aprobare, a declarat directorul responsabil de vaccinuri din cadrul EMA, Marco Cavaleri, relata atunci Agenția de Presă Reuters, citată de Agerpres. Tot el a mai spus: ,,Pentru vaccinuri, deoarece dezvoltarea trebuie să înceapă de la zero... am putea privi dintr-o perspectivă optimistă - într-un an de acum înainte, deci la începutul anului 2021”. Oficialul EMA a exclus posibilitatea omiterii celei de-a treia faze de testare, despre care a spus că este necesară pentru a fi convinşi că vaccinul este sigur şi eficient. Agenţia Europeană a Medicamentului are totodată în vedere 115 tratamente diferite pentru COVID-19, boală care a provocat aproape 300.000 de decese la nivel global, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Marco Cavaleri a afirmat că unele dintre aceste tratamente ar putea fi aprobate în Europa încă din vara anului 2020, însă nu a specificat despre ce tratamente este vorba.
Coda con tutti, acestor poziții se raliază și ministrul Sănătății din România, Nelu Tătaru, care, deși este adeptul schemei vaccinării obligatorii care este valabilă acum, pentru că o consideră absolut necesară în construirea unei stări de sănătate a nației, are altă părere despre vaccinarea obligatorie anti-COVID. Spune că vaccinarea ar trebui să fie recomandată, nu obligatorie, cum se întîmplă în cazul vaccinului antigripal. Mai pe larg, ministrul spunea următoarele: „Am trecut printr-un prim moment al pandemiei, poate vom trece și prin al doilea. Sîntem o rată dintre noi care se imunizează. Imunizarea noastră se poate face în două feluri: trecînd prin boală sau vaccinîndu-ne. Deocamdată, vaccinul nu-l avem. Un posibil vaccin toată lumea îl dă ca posibil în a doua jumătate a anului viitor. Dacă privim acest lucru, posibilitatea ca, odată apărut acest vaccin anti-COVID la un an și jumătate după, nu știu dacă vom mai fi atît de acerbi încît să-l credem obligatoriu”.
„Ca și vaccinul antigripal, ca și vaccinul anti-COVID, le recomand, adaugă acesta. Sînt acele seturi de vaccinuri care se fac pe program, la nivel național, pe care le luăm din copilărie, pentru acelea aș face vaccinare obligatorie. Ne gîndim că este un vaccin nou, că este o patologie nouă. A introduce obligativitatea, fără a avea o perioadă de testare, o perioadă de evaluare pe 2-3 sezoane, e un lucru dificil. Este o recomandare să se facă, dar nu putem introduce obligativitatea după un an, doi de boală”, a explicat Tătaru. Ministrul spune, însă, că susține legea privind vaccinarea obligatorie. „Acolo sînt perfect de acord. Dacă ne uităm în urmă, unde tot ce a însemnat vaccin a început să capete și un curent antivaccinist - nu sînt de acord. Tot ce a însemnat vaccinarea obligatorie pentru bolile pe care le știm, sînt total de acord”, a spus Tătaru. Între timp, și-a mai schimbat poziția despre obligativitatea vaccinării anti COVID.
Așadar, în luna mai, avem o lume panicată de știrile ce curgeau la televiziuni și prin ziare despre pandemie, economia mondială e oprită din mers, pentru că transporturile se îngreunează teribil, oamenii se distanțează social, iar specialiștii la care toți privim cu încredere nezdruncinată ne spun că vaccinul salvator va veni abia prin a doua jumătate a lui 2021.
Cu toate astea, statele puternice ale lumii fac eforturi financiare importante pentru a grăbi procesul de fabricare al vaccinului astfel că, la 7 iulie, Bloomberg anunță că Novavax Inc., una dintre companiile care lucrează la un vaccin împotriva COVID-19, va primi 1,6 miliarde de dolari prin programul Operațiunea Warp Speed a SUA. Fondurile vor permite companiei să facă teste avansate pe oameni și să stabilească o unitate de producție, pentru a putea furniza 100 de milioane de doze pînă la sfîrșitul anului 2020, a anunțat compania într-un comunicat de presă. Acțiunile companiei au crescut cu 33% în tranzacțiile de dinainte de deschiderea bursei, după acest anunț.
(va urma)
MARIUS MARIN

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite