Motto: „Boala Europei constă în aceea că nu crede în nimic, pretinzînd că știe totul.” – Albert Camus

Nestimați guvernanți, fiți realiști, aceasta nu e o zi de sărbătoare, ci una de reflecție și de meditație. Într-o carte de-a mea, de aforisme – apărută, ce-i drept, pe vremea altei guvernări – mă întrebam ce este un elefant, iar răspunsul era: ,,Un elefant este un șoarece desenat de guvern!”. Nu sunt pentru statul paternalist, dar nici dizolvarea funcțiilor vitale ale Statului nu e o soluție. Europa ne-a mai făcut un duș rece, de parcă n-aveam noi, și așa, destulă apă. În vremea asta, niște paraziți de o agresivitate sinistră deturnează atenția populației de la prioritățile reale și fabrică ținte false, plătind polițe și încercînd să-și elimine adversarii politici. Care sînt aceste priorități reale? În domeniul social e vorba de nevoia imperioasă de a crește nivelul de trai al populației, care s-a prăbușit sub pragul suportabilității. Practic, avem de-a face cu o ruptură între popor și toate guvernele care s-au succedat la Putere. Românii văd cum li se năruie, rînd pe rînd, toate instanțele la care să apeleze, nu-i bagă nimeni în seamă. Iar în domeniul politic trebuie eradicată corupția. Fără milă. În iulie 2002, i-am declarat cunoscutului reporter Ian Fisher, de la ,,New York Times”, că România a devenit un Irak al corupției. Între timp, situația s-a agravat. După cum s-a văzut, eu n-am dat nume de partide și de oameni politici și n-am acuzat pe nimeni pentru rateul de ieri; anticipat, de altfel. Atunci cînd țara va intra în Uniunea Europeană, se va nărui și tot eșafodajul de clișee mincinoase construit împotriva noastră, de diversioniștii de profesie și de fabricanții unor sondaje de opinie nerușinate, și nimeni n-o să mai poată pretinde că PRM ar fi extremist, fără a aduce și dovezi concrete. Ei, bine, atunci se va ridica embargoul împotriva noastră și vom veni la Putere. Așa că îi sfătuiesc pe hoții care se bucură că la 1 ianuarie 2007 România va intra în Casa Comună a Europei, că acela va fi, de fapt, sfîrșitul carierei lor de gangsteri, avînd în ve­dere că nu vor rămîne pe dinafară și vor intra, și ei, într-un imobil, și anume în acest ,,Sing Sing” românesc, care se cheamă Pușcăria Mafioților!

Fac apel la realizarea unei adevărate solidarități naționale atît pentru îndeplinirea obligațiilor formulate de Uniunea Europeană, ca să putem beneficia de un Raport de țară pozitiv, în octombrie 2006 – cît și pentru a nu ne face de rîs, odată intrați în Europa. Străinii nu te respectă decît dacă îi învingi. Haideți să-i învingem cu armele lor: prin muncă, seriozitate, proiecte și strategii clare pentru începutul Mileniului III, atît de dificil, dar și atît de fascinant. N-o facem pentru noi, ci pentru înaintașii și pentru urmașii noștri. Avem datoria morală să transpunem în viață formula celebră a lui Take Ionescu, rostită în Parlament, în anul 1915: Politica Instinctului Național. Cu Dumnezeu înainte!

Sfîrșit

CORNELIU VADIM TUDOR

(17 mai 2006, discurs rostit în plenul Camerelor Reunite ale Parlamentului)