Dorința anturajului Angelei Merkel și chiar a cancelarului de a boicota candidatura bavarezului Markus Söder, care conduce atît CSU, cît și provincia Bavaria, ar putea provoca un eșec în alegeri pentru blocul CDU/ CSU. Se pare că cei din conducerea partidului sînt gata să își asume înfrîngerea pentru a-l împiedica pe Marcus Söder să devină noul cancelar al Germaniei.

Problema principală care a fost abordată în CDU/ CSU a fost cea legată de „moștenirea lui Merkel”, adică menținerea cursului său general: conservatorism moderat, piață moderat reglementată, politică socială moderată, susținere moderată a suveranității germane, parteneriat moderat cu Statele Unite ale Americii, relații cu Rusia – coopererare în economie, finalizarea construcția Nord Stream 2. În politica urmată de Merkel în timpul celor patru mandate au existat atît avantaje, cît și dezavantaje. Unii și-au dorit axarea pe relațiile cu SUA, în timp ce alții s-au plîns de lipsa îmbunătățirii situației materiale a germanilor, înghețată la nivelul de acum un deceniu. Unii au fost nemulțumiți de restricțiile cauzate de pandemie, alții (cei mai mulți) de situația migranților. Popularitatea social-democraților, care s-au transformat din partidul de stînga, în partenerul creștin-democraților, a scăzut dramatic.

În ansamblu, puterea lui Merkel a început să fie percepută ca fiind prea „moderată și precisă”. Drept urmare, în 2017, CDU/ CSU a cîștigat alegerile, dar cu un procent mult mai  mic. Ce se va întâmpla la alegerile din toamna anului 2021 nimeni nu știe încă. În afara CDU/ CSU, euroscepticii Alternativei pentru Germania s-au consolidat pe un flanc, iar euro-atlanticii din Partidul Verde, pe alt flanc. CDU/ CSU încearcă să echilibreze balanța. Pînă în aprilie 2021, sondajele de opinie au oferit creștin-democraților aproximativ 30% din sprijinul posibil al alegătorilor în alegerile din toamnă, iar verzilor  21%. Alte sondaje au împărțit voturile în mod egal: aproximativ 25% pentru fiecare.

Susținut de Angela Merkel, Armin Laschet, pe care unii jurnaliști îl numesc „un descendent al lui Carol cel Mare”, l-a învins pe Friedrich Merz, care s-a opus politicii lui Merkel la alegerile pentru conducerea partidului, care au avut loc în iarnă. Cu toate acestea, victoria s-a dovedit ambiguă: Laschet a fost nevoit să accepte o alianță cu cel cunoscut ca fiind „anti-Merkel”, Jens Spahn, care a fost implicat în legături comerciale cu partidul rival al Democraților Liberi. În aprilie, Laschet s-a confruntat cu popularitatea tot mai mare a lui Zöder, care a favorizat cooperarea pe scară largă cu Rusia. Laschet este, de asemenea, adept al cooperării cu Rusia, dar într-o versiune moderată: susține construcția Nord Stream, condamnă cu tărie „otrăvirea și arestarea” lui Navalnîi, cere „respectarea sancțiunilor” impuse Rusiei.

Toate sondajele au relevat faptul că alegătorii ar prefera să voteze CDU/ CSU dacă Zöder este la conducere, dar regulile interne ale partidului au impus-o pe Laschet. Procentele CDU/ CSU au scăzut imediat cu șapte puncte, în timp ce ale verzilor au sărit la aproape 30%. Partidul a nominalizat-o pe Annalena Berbock pentru postul de cancelar german, o femeie dornică să lupte împotriva atacurilor cibernetice, să protejeze clima și să rezolve conflictele dintre „societățile liberale și autoritare”. La vîrsta de 16 ani, Annalena a petrecut un an în Florida, apoi a studiat la London School of Economics și s-a format la Institutul Britanic de Drept Internațional și Comparat. Sprijinul ei crește pe fundalul unui contracandidat timid (Laschet), nu atît din cauza ideilor sale, cît și din cauza energiei sale. Conducerea CDU/ CSU a oferit Germaniei posibilitatea să aleagă între moderația enervantă a „erei Merkel” și asertivitatea energicului Berbock, ale cărui ratinguri sînt în creștere, în timp ce procentele lui Laschet scad.

Interesantele sînt consecințele pe care o posibilă înfrîngere a CDU la alegerile din septembrie le poate avea asupra țării. Verzii s-ar poziționa împotriva construcției Nord Stream 2; deoarece sînt, de asemenea, împotriva energiei tradiționale, ei vor pleda în mod inevitabil pentru o apropiere de SUA. Aceasta poate însemna o creștere a dependenței Germaniei de Statele Unite și o posibilă scădere a profitabilității industriei germane, în cazul în care prețul gazelor livrate de SUA va fi mai mare decît prețul cu care Germania cumpără acum gazul rusesc. 

N.K.