Este mai profitabil să cheltuiți bani nu pentru dezvoltarea de noi produse farmaceutice, ci în mită pentru promovarea produselor existente. Mita este distribuită în primul rînd oficialilor guvernamentali responsabili cu medicamentele, îngrijirea sănătății și piețele farmaceutice, celor care sînt angajați să controleze calitatea și prețurile produselor fabricate, să efectueze achiziții publice de medicamente, să elibereze permise pentru vînzarea de produse noi. Companiile farmaceutice pot funcționa la niveluri inferioare, oferind mită managerilor de spitale, proprietarilor de lanțuri de farmacii și medicilor.  Faimosul medic francez Louis Brouwer povestește despre acest lucru în cartea „Mafia farmaceutică și agroalimentară” (1999).

Top 3 în ceea ce privește volumul pieței farmaceutice include Statele Unite, China și Japonia, care reprezintă aproximativ 60% din vînzările globale. Astfel, companiile farmaceutice americane, chineze și japoneze se concentrează în primul rînd pe menținerea și consolidarea poziției lor pe piețele lor de origine. Cu toate acestea, Big Pharma se angajează să își promoveze produsele în întreaga lume.

Pentru cei care ar dori să studieze mai profund subiectul corupției care domină lumea Big Pharma, vă recomand să vă familiarizați cu lucrările medicului danez Peter Christian Gøtzsche. Dintre acestea, aș menționa lucrările din ultimii ani: ,,Deadly Psychiatry and Organized Denial”; ,, Survival in an Overmedicated World: Look Up the Evidence Yourself”; ,,Moartea unui denunțător și prăbușirea morală a lui Cochrane”. Titlul ultimei cărți se referă la Centrul Nordic Cochrane (NCC) de la Royal Copenhagen Hospital, care a reunit medici independenți dintr-o serie de țări scandinave și a emis decizii bazate pe dovezi cu privire la anumite medicamente și tratamente, adesea criticînd aspru Big Pharma. Peter C. Gøtzsche a fost considerat una dintre principalele autorități în știința medicală europeană. Mult timp a condus NCC. Cu toate acestea, în 2017, la o ședință a consiliului companiei, cu o majoritate de voturi, a fost expulzat din consiliu și din Centru. În 2018, într-o scrisoare deschisă, acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „ascensiunea unei culturi autoritare și impunerea unui model comercial” la Cochrane, care „amenință obiectivele științifice, morale și sociale ale organizației”.

Pfizer nu oferă mită doar în Statele Unite. În anii ’90, compania a mituit oficialii nigerieni să efectueze procese ilegale cu noile sale medicamente în țară. În conținutul dosarului penal împotriva Pfizer se arată faptul că banii destinați mitei au fost transportați într-o valiză de către un curier special care a zburat către Lagos cu o aeronavă KLM. Testele au fost efectuate pe copii, au existat victime și decese. Instanța a găsit compania vinovată, dar Pfizer a efectuat plăți de despăgubire către părinți minorilor. Și în luna ianuarie a acestui an, mass-media a raportat că Pfizer va livra zece milioane de doze de vaccin în Nigeria pînă la începutul lunii martie. Mai mult, s-a dovedit că Nigeria nu are instalații frigorifice pentru depozitarea unui volum atît de mare de vaccinuri (la temperatura necesară de minus 70).

În mai multe rînduri, Pfizer a fost inculpată în numeroase dosare inițiate de Comisia pentru valori mobiliare și valori imobiliare din SUA (SEC), fiind acuzată de dare de mită înmînată oficialilor din alte țări. În trecut, SEC a acuzat compania de luare de mită și încălcarea legilor anticorupție în străinătate, în principal în Rusia și Kazahstan. S-a dovedit că cele două filiale Pfizer au cheltuit mai mult de 2 milioane de dolari între 1997 și 2006 pe mită, sume raportate drept cheltuieli de marketing. În plus, în Rusia, angajații întreprinderilor care cumpărau medicamente Pfizer puteau conta pe un „bonus” de 5% din valoarea contractului. Unul dintre angajații de atunci ai Pfizer Rusia a încercat să emită o factură către departamentul de contabilitate al concernului pentru cheltuielile cu „primul-ministru adjunct al Sănătății”, afirmînd că acest lucru „va contribui la includerea medicamentelor companiei pe lista de medicamente subvenționate” achiziționate pe cheltuiala bugetului de stat al Federației Ruse. După cum s-a menționat într-una dintre investigațiile privind activitățile Pfizer în Rusia, an de an, farmaciștii americani infiltrează ruși fără scrupule pe acul financiar, sponsorizîndu-și călătoriile în străinătate și alte asemenea dorințe. Nu este de mirare că în 2013, de exemplu, Pfizer a intrat în topul celor mai influente trei companii farmaceutice străine din clasamentul industriei, fapt raportat cu mîndrie pe site-ul companiei. În cadrul aceluiași document se mai arată că, în august 2012, Pfizer a fost obligată la plata unei amenzi de 60 de milioane de dolari. Și după acea dată s-au înregistrat multe cazuri cînd medicamentele Pfizer de pe piața rusă, dintr-un motiv necunoscut, au înlocuit medicamentele fabricate în Rusia.

Studierea istoriei recente a Pfizer Corporation, plină de scandaluri și litigii, ridică întrebări: de ce funcționează în continuare compania care a ucis un număr mare de oameni și a mutilat și mai mulți? De ce autoritățile de reglementare americane se limitează doar la emiterea de amenzi? De ce această companie este una dintre primele din America și din lume care au primit permisiunea de a fabrica un vaccin împotriva COVID-19? Nu există răspunsuri certe, dar există o versiune convingătoare care explică ce se întîmplă: Pfizer a „neutralizat” oficialii și potențialii adversari cu mită generoasă.

Cîteva referiri la piața farmaceutică din Rusia. Ponderea sa în vînzările din industria farmaceutică globală este relativ mică (2-2,5%). Vînzările pe piața farmaceutică rusă în 2019 s-au ridicat la 28,5 miliarde de dolari. Big Pharma se luptă pentru piața rusă. Cu toate acestea, prețurile mai mici și calitatea mai bună a produselor rusești sînt aspect evidente. Acest lucru se întîmplă în ciuda faptului că în 2014 autoritățile ruse au proclamat un curs de înlocuire a importurilor în sectoare cheie ale economiei, inclusiv în industria farmaceutică. Înlocuirea importurilor cu analogi farmaceutici ruși progresează foarte modest. După cum s-a menționat în analiza „Piața farmaceutică rusă - ne va ajuta statul?”, pregătită de Agenția Națională de Evaluare, în 2020, 64% din piața farmaceutică rusă a fost importată. Din cele douăzeci de companii de top de pe piața rusă, doar trei sînt locale, restul sînt străine: Bayer, Sanofi, Novartis, Teva, Pfizer și altele. Piața rusă se dezvoltă nu numai prin importul produselor în Rusia, ci și prin organizarea producției pe plan local. Merck, F. Hoffmann-La Roche și Pfizer se remarcă în special.

Există suficiente scandaluri de corupție care implică companii farmaceutice străine și partenerii lor ruși. Așadar, în luna martie a acestui an, un anume Boris Spiegel, care conduce un grup de companii farmaceutice numit Biotek, a fost reținut sub suspiciunea că ar fi dat mită în valoare totală de peste 31 de milioane de ruble. Acest grup este implicat în producția și vînzarea de produse farmaceutice străine în Rusia. În 2020, în perioada acută a „pandemiei”, Biotech era singurul furnizor de medicamente pentru infecția cu coronavirus, inclusiv medicamente de origine străină. După cum a fost stabilit de anchetă, medicamentele au fost vîndute la prețuri umflate.

Corupția care prevalează pe piața farmaceutică rusă se încadrează bine în parametrii care caracterizează piața mondială. Organizația internațională negu­vernamen­tală Transparency Inter­national publică în mod regulat rapoarte despre corupția globală (Indicele percepției corupției). S-a constatat că unele companii farmaceutice cheltuiesc pe mită o medie de 7% din valoarea contractului. În cazul lipsei unor medicamente pe piața mondială, furnizorii de bunuri rare pot umfla prețurile produselor lor, iar ,,prada” este împărțită între vînzător și oficialii care reprezintă țara cumpărătoare.

Astăzi, OMS a anunțat vaccinarea globală a popu­lației lumii. Conform planurilor instituției, prima vaccinare completă va necesita cel puțin 15 miliarde de doze de vaccin. Prețul mediu pentru o injecție de vaccin Big Pharma este de 20-30 de dolari. În consecință, 300-450 de miliarde de dolari vor fi cheltuiți pentru achiziționarea de vaccinuri! Iar costul total al programului de vaccinare pentru populația lumii este estimat la jumătate de trilion de dolari și include, pe lîngă vaccinuri, costurile de livrare și depozitare a medicamentelor, costurile seringilor, echipamentelor individuale de protecție, șervețelelor dezinfectante, alte materiale auxiliare și diverse servicii conexe.

Dacă aplicăm rata relativă de recul (comision 7%), atunci ,,spectacolul” vaccinării ar trebui să fie însoțit de distribuirea de mită în întreaga lume, în valoare de 35 de miliarde de dolari. Principalii producători sînt Pfizer, Moderna, Johnson & Johnson, Novavax, German BioNTech, CureVac, AstraZeneca. Țările dezvoltate din punct de vedere economic s-au asigurat cu vaccinuri pentru 100% din populație, dar, în general, lipsa vaccinurilor rămîne o problemă în lume. Mai ales în țările cele mai sărace, unde s-ar părea că prețurile pentru vaccinuri ar trebui să fie mai mici decît în ​​cele bogate. Cu toate acestea, se întîmplă exact contrariul: prețurile sînt mai mari acolo și recompensele (calculate pentru fiecare doză de vaccin) pentru oficialii locali sînt, de asemenea, mai mari decît media.

D.A.