Neamurile proaste care de 32 de ani fură cu șapte mîini din România îl visează acum pe Mircea Geoană în rolul de urmaș al neamțului gîngav la tronul de guvernator al coloniei România. Acesta va fi numit în 2023, și nu în 2024, cum crede prostimea. Cei care mă citiți regulat, știți că am un cufăr cu vechituri din care scot tot felul de snoave care vă explică trecutul pentru a înțelege viitorul. Azi am găsit în cufăr ceva despre Mircea, următorul „salvator” al românilor rupți în fund și cu veceu în curte.
În 1989, Mircea al nostru era inginer constructor la întreprinderea Energomontaj din București, iar în 1990, după lovitura de stat organizată de Iliescu la ordinul lui Gorbaciov, tînărul inginer este acceptat brusc taman în Ministerul Afacerilor Externe, unde, curînd, urma să ocupe funcția de Director al Direcției Afaceri Europene!
Băi români, cîți dintre voi ați ajuns directori la Externe direct din fabrică? Vreți și voi să faceți ca Mircică? Nu e greu, trebuie doar să fiți și voi copiii generalului Ioan Geoană, cel care a fost pînă în 1990 Șeful Apărării Civile, cel care a lansat diversiunea cu „teroriștii” din decembrie după ce îi blocase lui Ceaușescu accesul în tunelul de evacuare din subsolul Comitetului Central în 22 decembrie 1989. Ioan este și cel care în anii ‘70 negociase cu Edgar Bronfman, Președintele Congresului Mondial Evreiesc, la ordinul lui Ceaușescu, prețul plecării evreilor români din țară.
Revenind la Mircea, în 1990 MAE era deja condus de Adrian Năstase, protejatul lui  Iliescu, deci inginerul nostru deja pășea în viață cu dreptul, recomandat fiind de groparul neamului românesc (Iliescu) viitorului vînzător al industriei românești (Năstase). În 1994, Teodor Meleșcanu, ajuns și el ministru de Externe, îl unge pe Mircea al nostru mare dregător în funcția de Director General pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa. „Teo” Meleșcanu fusese ofițer acoperit al DIE, om cu ștate vechi de serviciu în străinătate, de unde și susținerea sa imediat după lovitura de stat. Tot „Teo” al nostru, mare prieten cu Iliescu, îl face pe Mircea ditamai purtător de cuvînt al MAE între 1993 și 1995. Trecuseră doar trei ani de cînd purtătorul de cuvînt al diplomației românești strîngea șuruburi și aprindea becul la fabrică. Continuîndu-și ascensiunea fulminantă, Mircea este numit de Iliescu în 1996, la numai 37 de ani, ditamai ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Trecuseră doar șase ani de cînd Mircea era un pîrlit de inginer într-o fabrică anonimă din București.
Așa a intrat Mircea în politică și cei de mai sus sînt cei care l-au pus cu forța în fruntea bucatelor furate de la voi.
Acum, aceiași ticăloși vor să vi-l bage iar pe gît, și pentru asta vor miza pe memoria voastră scurtă, pe noua generație ignorantă și pe abilitatea Serviciilor de a vă face din cuvinte.
Pentru asta, în perioada următoare vi se vor spune multe basme frumoase despre el din perioada anilor 2000. Acestea vă vor fi servite curînd conștiincios de către Servicii prin pana ziariștilor și vocea comen­tatorilor lor fideli din România. Vor fi povești frumoase, dar toate vor acoperi adevărul urît din trecut. Orice basme frumoase veți afla despre Mircea Geoană în lunile care urmează, vreau să nu uitați nici o clipă că acesta a fost ridicat, promovat și protejat de către Iliescu, Năstase, Meleșcanu și toată haita lor de dușmani ai României.
Votîndu-l pe Geoană, de fapt, îl votați iar pe Iliescu, îl aduceți iar la putere pe Năstase și dați un mare șut în gură naționalismului curat și ideii naționale pentru care luptăm toți cei care mai credem în steaua românimii. Să nu ziceți că nu v-am spus.

Europa continuă să ia gaz de la ruși


Gazul rusesc ajunge bine mersi în Europa în timp ce prostimea crede în basmele despre embargo și așteaptă cuminte să vină frigul.
Cînd a început conflictul din Ucraina v-am spus că sancțiunile impuse Rusiei sînt praf în ochii săracilor și că la fel a fost mereu în istorie. Resursele naturale au ajuns mereu unde a trebuit și cînd a trebuit, indiferent de contextul politic servit maselor ignorante. La fel este și astăzi, așa cum demonstrează o analiză publicată pe site-ul financiar Zero Hedge, din care reiese că gazul lichefiat rusesc este cumpărat masiv de către chinezi și apoi revîndut la prețuri uriașe europenilor.
Astfel, compania chinezească JOVO a anunțat vînzarea unui cargou cu gaz lichefiat unui cumpărător european. În același fel, grupul chinezesc de companii Sinopec, cel mai mare deținător de rafinării de petrol din China, a anunțat că a vîndut gaz lichefiat pe piața europeană, unele surse menționînd 45 de cargouri cu gaz lichefiat. Mai pe înțelesul tuturor, China cumpără gaz lichefiat din Rusia, îl transferă pe propriile cargouri și astfel acesta devine gaz chinezesc, după care îl vinde la liber Europei pentru că, nu-i așa, UE nu mai cumpără de la ruși, ci de la chinezi.
În timp ce ziariștii prostituați vă arată cum rușii închid conductele de gaz înspre Europa, iar liderii politici aplaudă „curajul” și „hotărîrea” cu care UE luptă împotriva lui Putin, în realitate Rusia continuă să alimenteze bine mersi Europa cu gaz pe mare, dar la prețuri de două sau de trei ori mai mari. Sărăcimea își pune steagul galben-albastru la profil și strigă „Slava”, după care se scobește în buzunare să adune banii pentru factura la energie.
Cel mai hilar este că, deși Europa ar putea să cumpere gaz rusesc la preț normal, preferă să vă mintă că sancționează regimul lui Putin, cînd, în realitate, bagă mult mai mulți bani în buzunarele lui Xi și ale lui Putin pentru că amîndoi vînd Europei gaz mai scump decît s-ar cuveni. Rezultatul? China ajută Rusia să ocolească sancțiunile și amîndouă țările fac o tonă de bani, Europa știe că gazul este rusesc, dar nu-i pasă și are deja rezervele de gaz necesare pentru la iarnă, ca și pînă acum, iar plata gazului este făcută de cei cu stegulețe la profil și de noi ceilalți, care sîntem prea proști pentru a înțelege mersul lumii, natura umană și jungla deghizată în democrație.
Și, uite așa, cei educați înțeleg că Europa e la fel de prietenă și cu Xi, și cu Putin, și cu Biden, că „războiul” din Ucraina face parte din planul lor comun de sărăcire a populației pentru retragerea din circulație a uriașei mase monetare introdusă timp de doi ani în timpul falsei crize sanitare și al cărei scop dublu a fost reducerea populației și anularea drepturilor omului.
Simplu, nu-i așa?
Următorul spectacol de circ pentru pălmași va fi retragerea banilor în numerar de pe piață și înlocuirea lor cu… nimic, în formă de „monede virtuale”, și ei vor accepta jaful acesta pentru că niște ziariști le vor spune că e tot pentru binele lor…
De aceea vă tot scriu de nu mai am mină-n pix să vă educați, pentru că altfel sînteți condamnați să fiți cobaii celor care sînt educați, dar care nu au interesul vostru la inimă.

Ignoranța, vechea meteahnă a omenirii


Înaintea Secolului al XVIII-lea, cînd cercetarea geologică începea să sugereze că Pămîntul are o vechime de multe milioane de ani, singurele surse credibile de informație erau Biblia, ceva astronomie și istoria Orientului Mijlociu și a Egiptului. „La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pămîntul...”; „Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte...”; „Şi Dumnezeu a zis: «Iată că v-am dat orice iarbă care face sămînţă şi care este pe faţa întregului pămînt şi orice pom care are în el rod cu sămînţă: aceasta să fie hrana voastră»”.
De aici și-a început cercetarea episcopul irlandez din Armagh, James Ussher în jurul anului 1658, cînd a vrut să afle vîrsta Pămîntului. Acesta a alăturat premiselor biblice de mai sus vîrsta uriașă a patriarhilor din Biblie, apoi a adăugat o  combinație de cîteva cicluri astronomice la modă în acea vreme și pasaje din istoria Orientului Mijlociu și a Egiptului pentru a anunța lumea academică a Secolului al XVII-lea că Pămîntul s-a născut... într-o zi de sîmbătă, în data de 22 octombrie, cu exact 4004 ani înainte de nașterea lui Isus Christos.
Episcopul a explicat construcția logică a raționamentului său, iar omenirea l-a crezut. Acesta scria că, la început, ziua a fost egală cu noaptea, deci facerea lumii trebuie să se fi petrecut la Echinocțiu. Tot pe cale deductivă, episcopul nostru a mai concluzionat și că, pentru a putea să le dea mîncare lui Adam și Evei, Dumnezeu i-a făcut pe aceștia în vremea cînd recoltele erau coapte deja în Grădina Edenului. Această datare exactă a facerii lumii s-a consacrat și a fost înscrisă pe manșeta multor Biblii tipărite între începutul Secolului al XVIII-lea și jumătatea Secolului al XIX-lea.
Oricît de hilar vă pare astăzi acest exercițiu științific al vremii, trebuie să știți că episcopul nostru nu a fost primul care a încercat să afle vîrsta Pămîntului. Cu cîțiva ani înaintea sa, chiar Vice Cancelarul Universității Cambridge din Anglia, John Lightfoot, estimase că cerul și Pămîntul fuseseră create de Dumnezeu în septembrie 3929, înainte de Nașterea lui Isus. Pe lîngă el, și alți oameni educați, precum Martin Luther și chiar Johannes Kepler, celebrul matematician care a descoperit legile mecanicii cerești, cu toții au plasat facerea Pămîntului cam cu 4.000 de ani înainte de Isus.
La vremea aceea, episcopul Ussher, Martin Luther și Johannes Kepler erau oameni cunoscuți în comunitățile lor pentru că știau multă carte și cei mulți, analfabeți și săraci priveau înspre ei cu admirație și încredere.
Tragedia omenirii era că și experții vremii, și prostimea erau la fel de ignoranți fără să o știe.
Credeți că experții de azi nu mai sînt ignoranți? Credeți că prostimea de azi nu este la fel de ignorantă? „Dacă nu ne educăm, sîntem în pericol de a-i lua în serios pe cei educați...” (G.K. Chesterton).
Pagină realizată de Bogdan Vasile