Știu, este foarte cald. În București, cel puțin, sînt momente în care ai senzația că tot creierul ți se lichefiază și ți se scurge din cutia craniană prin urechi. Cu toate acestea, sîntem în luna lui Cuptor. E normal ca afară să fie foarte cald. Îmi amintesc că verile de la bunicii mei, din Cîmpia Bărăganului, erau la fel de călduroase. Dacă mă uit pe starea vremii din 2017 sau chiar din 2013, temperaturile erau la fel de ridicate. Turiștii spanioli mi se plîng de călduri excesive nu de anul acesta, ci de 12 ani, de cînd îi ghidez prin România. Cine vrea să-mi spună că temperaturile astea sînt anormale și sînt cauzate de încălzirea globală ar trebui să se documenteze puțin. Am considerat mereu că planeta își reglează singură temperatura și poate mă lămurește și pe mine cineva de ce s-a produs o încălzire globală în urmă cu cîteva milioane de ani la finalul epocii glaciare, de exemplu. O fi fost de la metanul din pîrțurile dinozaurilor? Întreb fiindcă altă sursă de încălzire globală, așa cum ne este ea prezentată acum, nu văd să fi existat.  
Nu știm ce s-a întîmplat atunci, însă acum e clar că niște băieți „jmecheri” ne consideră o turmă de oi care poate fi păcălită, îndobitocită și dresată să accepte toate minciunile lor. Nici nu e greu să faci asta, din moment ce ți-ai pregătit terenul de ani de zile. George Pruteanu spunea, în urmă cu ceva ani, următoarele: „cultura de masă s-a degradat înfiorător, fiind infestată de grosolănie, sexualitate de mahala, incitare la ură, umor grobian, șmecherie, agramatism, ignoranță. Televiziunile oferă 0.01% cultură. Se urmărește, parcă, îndobitocirea acestui neam”.  
Marele filolog a intuit ceea ce și Pavel Coruț a semnalat încă din anii 1990, cînd a lansat cărțile din seria „Octogonul”, în care spunea clar, prin gura personajelor sale, că asta va urma. Atunci toți îl luau la mișto, acum doar foarte puțini își mai amintesc de el, fiindcă marea majoritate au căzut sub vraja televizorului și nu mai gîndesc cu capetele proprii.
De ani de zile ni se tot spune că încălzirea globală afectează planeta și că o să murim cu toții fierți sub razele soarelui dogoritor. O parte a oamenilor de știință, aproape toți politicienii și toți miliardarii lumii spun același lucru. Oare chiar atît de mult le pasă de noi încît grija excesivă pentru viețile noastre îi determină să ducă lupta asta pentru mediu? V-ați întrebat vreodată de ce îi doare atît de mult de planetă, de ecosistemele și de animalele ei, dar nu au nici o problemă cînd un copil nenăscut este omorît prin avort chipurile pentru că orice femeie poate dispune de propriul trup după bunul plac? De ce nu se agită la fel de tare cînd se toacă pădurile României în avantajul industriilor străine sau cînd copiii Africii plătesc cu viețile lor ca să scoată din pămînt diamantele pe care mai marii planetei le vor face cadou unor femeiuști de moralitate îndoielnică doar fiindcă le oferă niște trecătoare momente de plăcere și senzația că sînt masculi alfa? Nu se agită fiindcă sînt niște ipocriți, niște mincinoși și niște oameni fără Dumnezeu.
În urmă cu 10 ani, ziariștii de la Daily Mail scriau un articol despre faptul că unor oameni de știință li s-a impus să nu dezvăluie faptul că temperatura planetei nu crescuse deloc în ultimii 15 ani (adică între 1998 și 2013). Citez: „Un raport al Națiunilor Unite a arătat că temperatura lumii nu a crescut în ultimii 15 ani. Politicienii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul final, temîndu-se că descoperirile îi vor încuraja pe cei care neagă schimbările climatice provocate de om”. De ce le era teamă că vor fi încurajați cei care neagă „schimbările climatice provocate de om”, adică minciuna? Fiindcă nu ar mai fi putut să-și pună în aplicare planurile criminale de îndobitocire și sărăcire a omenirii și a planetei în favoarea lor, prin legea numită Green Deal. Citez mai departe: „Oamenii de știință care lucrează la cel mai autorizat studiu privind schimbările climatice au fost îndemnați să tăinuiască faptul că temperatura lumii nu a crescut în ultimii 15 ani. Publicat săptămîna viitoare, este de așteptat să releve faptul că 1998 a fost cel mai călduros an înregistrat, iar temperaturile lumii nu l-au depășit încă, lucru pe care oamenii de știință s-au chinuit pînă acum să-l explice. Raportul este rezultatul muncii de șase ani a Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU, care este văzut ca autoritatea mondială în ceea ce privește amploarea schimbărilor climatice și cauzele acestora – pe care guvernele, inclusiv Marea Britanie, își bazează politicile ecologice. Germania a cerut să fie șterse referirile la încetinirea încălzirii, spunînd că a privi un interval de timp de doar 10 sau 15 ani este ceva «înșelător» și ar trebui să se concentreze pe decenii sau secole. Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU și-a schimbat tonul după ce a emis timp de ani de zile avertismente severe despre schimbările climatice.
Belgia s-a opus utilizării anului 1998 ca an de pornire pentru statistici, deoarece a fost excepțional de cald și face graficul să pară plat, și a sugerat să se folosească 1999 sau 2000 pentru a oferi o curbă ascendentă. Delegația Statelor Unite chiar a intervenit, îndemnînd autorii raportului să explice lipsa încălzirii folosind «ipoteza principală» în rîndul oamenilor de știin­ță conform căreia încălzirea lentă se datorează absorbției mai mari de căldură de către ocean, care a devenit mai fierbinte. Ultimul raport de evaluare IPCC a fost publicat în 2007 și a făcut obiectul unei controverse uriașe după ce a trebuit să corecteze afirmația jenantă conform căreia zăpada de pe Himalaya s-ar topi pînă în 2035.
Cel mai recent raport, care are 2.000 de pagini, va fi prezentat reprezentanților tuturor celor 195 de guverne săptămîna viitoare, la o întîlnire care va avea loc la Stockholm, în cadrul căreia vor discuta modificările pe care doresc să le facă. Dar de cînd a fost trimis guvernelor în iunie, acestea au ridicat sute de obiecții cu privire la rezumatul de 20 de pagini care va fi prezentat factorilor de decizie, care rezumă constatările oamenilor de știință. Se așteaptă ca raportul să afirme că rata încălzirii globale între 1998 și 2012 a fost de aproximativ jumătate din rata medie din 1951 și a atribuit acest lucru variațiilor naturale, cum ar fi ciclurile oceanice El Nino și La Nina și efectele de răcire a vulcanilor.
O copie a unui raport al Națiunilor Unite, analizată de sute de oameni de știință, arată că politicienii din Belgia, Germania, Ungaria și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul final. Dar oamenii de știință sînt presați să explice de ce încălzirea nu a depășit nivelurile din 1998, deși deceniul 2000 - 2010 a fost cel mai fierbinte înregistrat”.
Firește că lucrurile s-au mușamalizat și, zilele astea, a trecut în Parlamentul European un Proiect de lege despre restabilirea naturii acolo unde aceasta a fost deranjată de intervenția omului, fiindcă, așa cum spuneam, băieții aștia corigenți de la Bruxelles nu au altă treabă decît să distrugă umanitatea. Atît. Sînt niște inadaptați fără preocupări, singuri pe lume, care și-au luat misiunea de a ne salva pe toți visîndu-se probabil aclamați de mulțimile recunoscătoare. Un fel de Karl Marx al timpurilor noastre. Bineînțeles că legea trebuie acum să fie discutată interinstituțional, apoi proiectul va reveni în Parlament. Votul a fost foarte strîns, legea trecînd cu doar 12 voturi. Ziarul Politico scrie despre acest vot că „a evidențiat, de asemenea, fragilitatea majorității în favoarea agendei ecologice și prefigurează lupte mai strînse legate de climă în viitor. Pe măsură ce Europa se îndreaptă spre dreapta, cu partidele populiste ale fermierilor care amenință că vor lua voturi conservatorilor tradiționali în locuri precum Țările de Jos, există semne că marjele în favoarea legilor de amploare Green Deal se subțiază”.
Trec peste faptul că  partidele fermierilor sînt declarate în batjocură populiste și spun că dorința cetățenilor europeni de a-i da deoparte pe corigenții care ne conduc pe drumuri greșite de cel puțin 10 ani este una legitimă și din ce în ce mai des afirmată. Motiv pentru care ar trebui ca la alegerile europene de anul viitor să votăm partidele românești care se vor duce în grupul conservator din care face parte și domnul Cristian Terhes, în opinia mea singurul europarlamentar român care chiar și-a meritat postul și salariul; ceilalți, pe care românii i-au trimis acolo fără să aibă habar ce fac, au votat de partea verzilor și a celorlalți mincinoși pasionați de prosteala numită Green Deal. Dacă vreți să vă lămuriți, căutați, vă rog, cele patru editoriale publicate în luna august 2022 și veți vedea în detaliu la ce mă refer cînd vorbesc despre partidele parlamentare europene.
Ca să vedeți cît de rupți de realitate sînt cei care au susținut și promovat legea, iată una din prevederile ce au fost eliminate din proiectul inițial, așa cum apare în același ziar Politico: „Parlamentarii și militanții au subliniat că victoria alianței de stînga a avut un cost ridicat: eliminarea propunerii care dorește ca țările să pună în aplicare măsuri pentru a readuce cel puțin 20% din ecosistemele marine și terestre ale UE la o stare naturală bună pînă în 2030”. Cum vor face asta? Foarte ușor. Te vor obliga să scoți pămînt din circuitul agricol, adică să produci mîncare mai puțină și, evident, mai scumpă. Dacă românii au asanat mlaștinile, începînd cu anii 1950, ca să aducă teren în circuitul agricol, capetele seci de la Bruxelles vor să le refacem. Nu credeți? Să vă citez atunci din comentariile celor din Partidul Popular vizavi de această lege ca să vă dați seama singuri. „Obiectivul legii este de a readuce natura la starea ei din 1950. Ea provoacă guvernele locale și regionale să facă imposibilul: să întoarcă 70 de ani de schimbări ale naturii în aproximativ 25 de ani. Aceste obiective depășesc cu mult angajamentele noastre internaționale pe care le-am asumat și își ating obiectivul prin reducerea zonelor productive de teren, pădure sau mare, fără a ține cont de consecințele sociale și economice”.
Noi, românii, am modificat natura bine de tot construind baraje hidroelectrice sau canale de navigație. Ce vor face? Ne vor obliga să drîmăm barajul de la Porțile de Fier? Ne vor obliga să astupăm canalul Dunăre - Marea Neagră? Poate ne vor obliga să distrugem tot ce s-a clădit în ultimii ani  ca să le satisfacem lor elucubrațiile? Ah, și știți ce e interesant? Că Timmermans, unul dintre susținătorii fervenți ai acestei legi, este olandez, iar olandezii, care au modificat grozav natura cu canalele lor de irigații, au făcut asta pînă în 1950, deci scapă de aplicarea legii și vor avea profituri. Frumos, nu-i așa?
Interesant este că, dacă se va vota acest act normativ, ar trebui să creăm legi care să ofere o modalitate realistă și eficientă de a ne atinge obiectivele privind clima și biodiversitatea; ar trebui să restabilim natura în 20% din zonele care „au nevoie de restaurare” pînă în 2030 și să le reparăm complet pînă în 2050. Problema este că nu știm ce zone ar fi afectate, iar Comisia refuză să ne spună. Ceea ce știm este că definiția este atît de largă încît aplicarea legală ar putea afecta aproape tot teritoriul european. În prezent, legea va avea consecințe masive asupra procedurilor de planificare și autorizare pentru autoritățile locale, regionale și naționale din toate statele membre.
Parlamentarii europeni din PPE, care au votat contra, își manifestă îngrijorarea astfel: „Consecințele negative ale definițiilor foarte largi din lege, combinate cu obiective fixe, vor fi multe. Restabilirea a 20% din natură la standardele anilor 1950 ar însemna că Flandra ar pierde mai mult de un sfert din terenul agricol. În Helsinki ar putea însemna dărîmarea clădirilor pentru a permite naturii să se dezvolte, chiar dacă Finlanda este aproape complet acoperită de păduri. În Franța, Portugalia și Spania ar însemna lăsarea lemnului uscat în pădure, crescînd astfel riscul de incendii forestiere. În Țările de Jos va limita autorizarea pentru proiecte de energie regenerabilă și locuințe chiar mai mult decît au făcut-o deja legile europene și naționale anterioare.
Legea refacerii naturii are intenții bune, dar ar fi un dezastru pentru comunitățile rurale, fermieri, pescari și autoritățile publice care trebuie să facă față consecințelor legale. De aceea sîntem convinși că trebuie să votăm pentru respingerea propunerii Comisiei. Ne ghidăm după știință, dar și după realitățile sociale și economice care afectează viața a sute de milioane de oameni din Europa. Ar trebui luate în serios; Comisia ar trebui să o ia de la capăt cu Legea refacerii naturii”.
The Guardian scrie astfel: „Cu o zi înainte de vot, fermierii au ajuns cu tractoarele la Parlamentul European și le-au spus europarlamentarilor să voteze împotriva Proiectului de lege”, lucru ce mi se pare absolut firesc în condițiile în care invazia rusă a Ucrainei a amenințat securitatea alimentară globală. Fermierii noștri ar trebui să producă cît mai mult posibil pentru a ne ajuta să absorbim consecințele negative ale războiului. În unele țări europene, prețurile alimentelor au crescut cu peste 20%. În aceste circumstanțe, este pur și simplu iresponsabil ca băieții aștia să reducă în vreun fel producția de alimente. În Legea refacerii naturii, Comisia propune reducerea suprafețelor productive de teren, pădure și mare cu 10%, recunoscînd că acest lucru va reduce producția de alimente.
În concluzie, bazîndu-se pe minciuna încălzirii globale au construit acest plan iresponsabil numit Green Deal, pe care acum îl implementează puțin cîte puțin aducîndu-ne pe toți la foamete și la sapă de lemn, fiindcă ei se visează – așa cum scriam – salvatorii planetei și se ghidează după știință, ceea ce-mi întărește părerea că sînt niște indivizi fără Dumnezeu.
La anul, cînd vor fi alegeri europarlamentare, ar trebui să-i alegem pe aceia care vor putea întări votul partidelor conservatoare din Parlamentul European ca să putem pune frînă unor decizii ce ne vor afecta și pe noi într-un final, fiindcă sîntem parte a Uniunii Europene, iar hotărîrile care se iau la Bruxelles ni se aplică și nouă.  Europarlamentarii români sînt acolo ca să cîștige bani și să ridice mîna la orice li se poruncește de către cei din grupurile corigenților care conduc Uniunea, adică PPE, Social-Democrați și Renew Europe, nu ca să ne apere nouă interesele. Ar cam fi cazul să-i aducem acasă, dacă tot nu fac ceea ce trebuie acolo. Dacă ceilalți cetățeni europeni au decis că trebuie să voteze contra lor, noi de ce să facem altfel? Citiți, documentați-vă și apoi acționați în cunoștință de cauză, ca să nu vă mirați mai tîrziu că se întîmplă lucruri care nu vă convin.
NICU MARIUS MARIN, antreprenor HORECA