Lăutarul cel tînăr

Aflasem, de pe la nunţi, despre lăutarul cel tînăr, care, trecînd printre mese, era oprit, adesea, cerîndu-i-se să interpreteze vechile cîntece ale tatălui său. El, ascunzîndu-şi sub gene revolta, îşi încorda umerii, gata să spargă vioara. Cînd, în sfîrşit, a fost aclamat pentru propriile cîntece, lăutarul cel tînăr îmbătrînise.

Deosebire

Cînd omul a intrat în bîrlogul ursului, l-a privit îndelung şi a spus:

– Foarte ingenios făcut. Parcă-i

o casă.

Iar, cînd ursul a nimerit într-o casă de om, s-a tolănit în cerdac şi,

rozîndu-i stîlpii, a mormăit:

– Ăsta da, bîrlog!

Repere

Pe marea cîmpie a timpului, numai ici-colo se văd oameni care stau în picioare. Cei mai mulţi s-au

amestecat cu ierburile.

Deziluzie

N-aş spune că n-ar avea curaj. Dar, la ce să-i folosească?! Meseria lui e de dresor. Prezintă, la Circ, nişte numere, cu lei şi tigri.

Vasile Băran