Lumea este deja obișnuită cu faptul că se desfășoară un război tarifar de-a lungul rutei Washington-Beijing, care se apropie periodic în pragul unui război financiar cu drepturi depline, cu înghețarea reciprocă a activelor și alte măsuri pentru a provoca daune economice grave.

Totuși, două epidemii - coronavirusul și acuzațiile împotriva Chinei, însoțite de încercări de „agățare” în RPC a obligației de a compensa Statele Unite, Marea Britanie sau Germania pentru trilioane de dolari în daune economice, ne fac să ne întrebăm dacă lumea va fi martora unei confruntari violente.

Reuters a publicat un material exclusiv care precizează că principalul think tank al sistemului de securitate națională chinez a întocmit un raport analitic, a cărui esență este nevoia de a se pregăti pentru un adevărat război (nu „rece”, ci „fierbinte”) cu Statele Unite ale Americii.

Agenția britanică se referă la propriile surse din Beijing, care ar fi văzut acest document, dar a refuzat să transfere chiar și fragmente din acesta din motive de securitate proprie. Cu toate acestea, chiar și o scurtă abordare a unei agenții autoritare, a fost suficientă pentru a provoca un șoc în domeniul informațiilor occidentale: până la urmă, un adevărat război nu este cel mai optimist scenariu pe fundalul unei pandemii.

Este posibil ca existenta unui astfel de ghid de informații sa reprezinte doar imaginația bogată a agenției londoneze, dar există două aspecte care împiedică sa tragem o astfel de conluzie. În primul rând, istoria ne învață că imperiilor mari le plac adesea să abată atenția propriei populații de la crize, direcționând furia populară către dușmani externi, de dragul luptelor (probabil armate) la care națiunea se poate ralia chiar și în jurul unui lider relativ nepopular. În al doilea rând, dacă ignoram politețea excesivă, putem spune că principiul „nicio criză nu trebuie irosită în zadar” este destul de potrivita pentru a descrie stilul de gândire al strategilor din Washington. Și într-adevăr: China nu este Irak sau Iran, ci un adversar serios. Aceasta înseamnă că epidemia de coronavirus care, din fericire pentru Washington, a fost descoperită pentru prima dată în China, poate fi percepută de adepții liniei dure anti-chineze ca o oportunitate unică, care trebuie folosită în cel mai rapid și decisiv mod.

În aceste condiții, ținând cont de riscul ca Washingtonul să își „fluture pumnii” sub forma unor grupuri de portavioane este o abordare complet rațională din partea elitei de conducere chineze ale cărei atribuții oficiale directe includ oprirea riscurilor de securitate națională.

Dacă sursele Reuters au văzut într-adevăr un astfel de document și nu este o fabricare, atunci însăși faptul existenței sale nu este un semn de paranoia (căreia „securitatea” chineză trebuie învinovățită asupra mass-mediei occidentale), ci să fie o perspectivă pesimistă, ci mai degrabă realistă a elitei politice americane. Acesta din urmă poate crede că riscul unui conflict nuclear cu RPC este un preț acceptabil pentru a elimina principala amenințare la hegemonia americană.

Într-o reluare a Reuters, se subliniază că Beijingul percepe creșterea sentimentelor anti-chineze, care sunt “încălzite” cu abilitate de Statele Unite, ca unul dintre factorii principali care contribuie la riscul unui conflict „fierbinte”.

"Un raport transmis la începutul acestei luni de Ministerul Securității Statului conducerii de la Beijing, inclusiv președintelui Xi Jinping, a concluzionat că sentimentul anti-chinez global a atins cel mai înalt nivel în represiunea din Piața Tiananmen din 1989, au declarat surse (Reuters). Ca urmare, Beijing, după pandemie, se va confrunta cu un val de sentiment anti-chinez cu Statele Unite ca lider și ar trebui să fie pregătit, în cel mai rău caz, pentru o confruntare armată intre cele două puteri ale lumii. "

Ediția americană a Vice a avut o concluzie și mai simplă: “Beijingul crede că răspunsul la acțiunile Chinei din timpul epidemiei coronavirusului poate duce la un război pe scară largă cu Statele Unite."

Este puțin probabil ca SUA să trimită imediat grupuri de portavioane de șoc să atace China. Practica arată că, înaintea oricărui conflict violent, se realizează mai întâi un ritual mass-media complex, în cadrul căruia o anumită țară este declarată centrul răului universal, fie cu „martori” ai unei crime teribile împotriva umanității comise de un “regim autoritar”  sau, în cel mai rău caz, un fel de scandal în care au participat „cu mare probabilitate” reprezentanții statului, care se propune să fie bombardat corespunzător sau cel puțin „să fie strangulat cu sancțiuni”.

Există o mulțime de puncte potențiale pentru o escaladare militară cu China. Este vorba despre Hong Kong, Taiwan și numeroase insule disputate (cu depozite de hidrocarburi) în Marea Chinei de Sud. Dacă este necesar, diplomații americani ar putea adăuga chiar și o epidemie europeană de ciumă medievală pe lista presupuselor crime ale Imperiului Celest, declarând-o înaintarea unei pandemii moderne - media mondială a promovat, de asemenea, mai multe teze absurde în numele susținerii politicii externe americane.

Poate că susținătorii unei abordări mai sobre asupra realității înconjurătoare vor putea totuși să convingă „șoimii de la Washington” că un război pe deplin cu China este o idee foarte proastă, numai dacă este vorba despre o explozie nucleară și consecințele unui astfel de conflict vor fi cele mai severe.

Dar șansele ca cineva să poată opri pachetul de sanctiuni îndreptat împotriva Beijingului, nu par foarte mari. Dacă va începe un război total de sancțiuni între Statele Unite și China, atunci va fi afectat sistemul actual economic al planetei cu fluxurile financiare și lanțurile de producție globale. Rezultatele unui astfel de conflict diplomatic și economic pot fi prezise, iar unii experți americani fac deja acest lucru:

„în ciuda tuturor eforturilor frontului ideologic de la Beijing și Washington, adevărul neplăcut este că China și Statele Unite vor ieși din această criză în mod semnificativ slăbite. Nici noua Pax Sinica și nici Pax Americana actualizată nu vor crește. Mai degrabă, ambele puteri vor fi slăbite atât intern, cât și extern. Drept urmare, o derivă lentă dar constantă către anarhie internațională va continua, de la securitatea internațională, la comerț și măsuri de combatere a pandemiei. Astfel, natura haotică a răspunsului național și global la pandemie este un avertisment cu privire la ceea ce se poate întâmpla la o scară și mai mare“,  scrie revista Politica Externă, care analizeaza potentiale conflicte mondiale viitoare.

Este posibil ca în acest război să nu existe cu adevărat câștigători. Dar, în mod evident, hegemonia americană va suferi un recul in cazul unui astfel de conflict, daca vom asista la o amploare necontrolata a evenimentelor.

N.K.