Reprezentanților maghiarilor din România, și unora dintre maghiari – nu tuturora, ci doar unei minorități – le place din cînd în cînd să agite ideea antimaghiarismului românilor. Nu prea înțeleg de ce. Am scris de cîteva ori despre relațiile dintre maghiari și români, și mereu am făcut-o cu moderație, fiindcă nu-mi plac accentele stridente, care inflamează relațiile bilaterale. Consider că maghiarii din țara asta au toate drepturile pe care noi nu le-am avut în 8 secole de ocupație maghiară și apoi habsburgică, pentru a-și conserva identitatea națională; prin urmare, nu pricep de ce simt nevoia să provoace aiurea.  
Majoritatea maghiarilor își văd de treabă, sînt moderați și echilibrați. E vorba doar de niște excepții, oameni cărora le place provocarea. Chestiunea e că, după ce jignesc, provoacă și atacă, iar în momentul în care primesc o replică pe măsură, încep să strige că sîntem antimaghiari și că avem ceva cu ei! Tot noi?
Observ chestiunea asta pe social media, unde de fiecare dată cînd postez lucruri în care spun adevăruri istorice probate cu documente și, în general, cu izvoare istorice, am parte de reacții violente ale unora dintre maghiari. Mi-am dat seama că majoritatea celor care răspund astfel o fac din ignoranță și din îndoctrinare, mulți dintre ei necitind măcar ce scriu istoricii maghiari despre probleme gen primordialitatea românilor pe aceste pămînturi, continuitatea lor, teoria roesleriană și altele de acest fel. Oamenii pur și simplu repetă ceea ce au auzit de la alții, nu ceea ce au citit în mod serios ei înșiși.
Așa se face că revista maghiară Mandiner, care se identifică drept national-liberală și national-conser­vatoare, folosește cuvîntul „szabadelvű” pentru a-și descrie linia, care este o versiune specială maghiară a liberalismului care provine din Secolul al XIX-lea. „Nu sîntem independenți, dar ne uităm și la noi și la tabăra politică apropiată nouă cu ironie. Credem în variația de opinii, libertate, tradiție și istoria maghiară...” – se arată pe pagina de Facebook a publicației.
Revista în cauză i-a luat un interviu domnului Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național Antidiscriminare (NCCD în română) cu sediul la București, despre relația dintre Ungaria și România și situația maghiarilor transilvăneni.
Citez mai departe din articol. „Potrivit lui Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național Antidiscriminare din România, este bine că există dialog între cele două țări la nivelul prim-miniștrilor și miniștrilor de externe. «Au fost deja trei întîlniri în ultimii doi ani, ceea ce este un lucru foarte pozitiv. În același timp, în ceea ce privește politica externă, cele două țări urmează căi diferite, dar există numitori comuni, precum politica energetică, cooperarea economică, transporturile. În acestea, cele două țări cooperează bine, iar RMDSZ a jucat și el un rol în acest sens. În special președintele RMDSZ, Kelemen Hunor, care are o relație bună cu actualul prim-ministru român și evident și cu premierul Ungariei», spune grefierul maghiar în România pentru ziarul nostru. «Relația dintre cele două țări este întotdeauna cea mai bună cînd RMDSZ este la putere în România. Apoi joacă rolul de mediator».
Anul acesta, în România vor avea loc patru alegeri. După cum spune președintele CNCD: «Din acest punct de vedere, este un maraton electoral. Am candidat deja două, alegerile municipale și cele europene, iar alegerile parlamentare și cele pentru șef de stat urmează să vină. În campanii, situația internațională și regională, precum războiul din Ucraina, precum și instabilitatea din Orientul Mijlociu sînt prezente în mod proeminent. Asta îi privește pe oameni, o vedem în sondaje.
Ceea ce vedem este că frecvența nemulțumirii și utilizarea discursului instigator la ură a crescut. Este clar că sîntem într-o situație de criză multiplă, care a început deja cu Covid, apoi a venit criza energetică, criza financiară și apoi situația de război. Toate acestea influențează starea de spirit a publicului, inclusiv opțiunile electorale»”.
Referindu-se la alegerile din toamnă, el explică: „Este foarte important pentru noi ca RMDSZ să fie inclus, pentru ca maghiarii ardeleni să ne reprezinte în parlament. Este vital să devenim inevitabili pentru partidele române și, dacă este posibil, să ajungem la guvernare. Și nu contează pentru noi cine va fi președinte. Rezultatul alegerilor parlamentare și pentru șef de stat va influența toate relațiile româno-maghiare în 2025”.
Asztalos spune: „Pînă la sfîrșitul anului, mai multe interese comune vor lega cele două țări. Este important pentru România ca Ungaria să dețină președinția consecutivă a UE. Aderarea la Schengen este un interes național important în România, iar Budapesta a promis că va ajuta. Pentru noi, maghiarii transilvăneni, aderarea la Schengen este foarte importantă. În esență, ultima graniță ar fi acolo și în ceea ce privește unitatea națională. Nu ar exista granițe care să ne despartă. Dar este important și din punct de vedere al economiei ca România să realizeze aderarea deplină la Schengen”.
Pînă aici toate bune. Atîta timp cît România susține politica Ungariei la nivel european și va intra complet în Schengen ca să dispară granițele economice și ei să simtă că au recuperat Transilvania, de parcă nu ar exista în HarCov o mulțime de investiții ungurești care au desăvîrșit deja acest gen de unire, toate sînt bune și frumoase, sîntem utili și minunați.
În ceea ce privește relația dintre maghiarii ardeleni și români, Asztalos explică: „Din rapoartele primite de Consiliul Național Antidiscriminare, ei văd că în sport tind să apară expresii antimaghiare. Cînd vine vorba de politică, AUR este o extremă. Dar sînt într-o situație foarte grea, pentru că desigur că ar copia ideologia suveranistă, dar asta nu se poate, pentru asta ar trebui să se nască din nou, pentru că sînt puțin incompatibili. Deci își caută locul, sînt extremiști, naționaliști, dar în ultima vreme nu au folosit neapărat asta împotriva noastră. Dar ele există, deci sînt un pericol grav, un dușman pentru unguri.
Csaba Asztalos o vede că antimaghiarismul le este de folos”.
E, aici a reușit să dea cu bățul în baltă. Domnia sa acuză AUR de extremism și de antimaghiarism. Îl acuză doar, fără să vină cu probe fiindcă aceasta e o caracteristică a maghiarilor. Lipsa probelor și a prezentării adevărului complet și, desigur, că la nivelul populației ungurești care mai crede încă că românii mănîncă unguri la cină, acest lucru este extrem de credibil. Cu toate astea, spune că AUR nu a folosit extremismul naționalist contra lor, dar că va apela cu siguranță la el. Mă doare capul cînd citesc așa ceva. Domnia sa pur și simplu vorbește pentru maghiari, îi pune în garda, îi asmute contra AUR, deși la nivel doctrinar sînt din aceeași familie cu ei – national-liberală și conservatoare, prin urmare dacă acuză AUR de extremism înseamnă că se acuză și pe el fiindcă în aceeași familie politică nu pot exista extremiști răi și extremiști buni.
Deci, chestiunea maghiară, relațiile maghiare-române, se poate juca oricînd, spune șeful Consiliului Antidiscriminare. „În timpul unui an electoral, tensiunea crește mereu, crește discursul instigator la ură, mai ales în mass-media online. Și anul acesta vor mai fi două alegeri, dintre care cele mai importante sînt cele prezidențiale, întrucît puterile șefului statului sînt foarte importante în România”, conchide Csaba Asztalos.
Ăsta e clar un discurs contra AUR și, mai ales, a lui George Simion care candidează la președinția statului român și a cărui reușită în alegeri – sugerează Asztalos – ar putea duce la creșterea manifestărilor antimaghiare fiindcă, nu-i așa „puterile șefului statului sînt foarte importante în România”, ceea ce e o inexactitate pentru că, conform Constituției românești, puterile statului nu sînt deloc foarte mari în România, ba dimpotrivă. Ce maghiar vedeți dumneavoastră citind pe internet Constituția noastră ca să verifice spusele domnului Asztalos? Nici unul. Vor lua de bun ceea ce spune domnia sa.
Așadar, înțeleg de aici că dezinformează pentru că nu-și dorește ca președintele AUR să ajungă la vîrful statului, ceea ce pentru un conservator înseamnă un cuțit înfipt în spate unuia din aceeași familie politică. La toate lucrurile astea a existat o replica – așa cum scrie site-ul inpolitics.ro – din partea deputatului AUR, Dan Tanasă, care a spus, citez: „Sînt absolut siderat de declarațiile pe care șeful CNCD din România le face cu privire la un partid parlamentar și europarlamentar din țara noastră în presa maghiară. Șeful CNCD ar trebui să fie o persoană neutră, capabilă să analizeze toate cazurile de discriminare și să nu se pronunțe cu privire la viziunea politică a unui anumit partid. Dar cînd șeful instituției atribuie eticheta de extremist unui partid parlamentar, unui partid european, democratic, ce încredere mai pot românii să aibă în CNCD? Ceea ce este cu adevărat mai grav este nivelul de înțelegere de către domnul Asztalos a conceptului de naționalism. Pentru domnia sa, a fi naționalist înseamnă a fi extremist!
Cel care ne face pe noi, cei din AUR, extremiști este același individ care practică dubla măsură. Nu l-am auzit pe domnul Asztalos să aibă vreo reacție față de declarațiile lui Viktor Orban, față de derapajele pe care anumiți lideri ai UDMR le au. Dar cumva este de înțeles că domnia sa nu poate să muște mîna lui Viktor Orban, tocmai un fost membru al UDMR.
Nu este prima dată cînd domnul Asztalos își dă cu părerea despre subiecte pe care nu le înțelege. Să ne aducem aminte de cazul arbitrului român Sebastian Colțescu, despre care domnul Asztalos s-a antepronunțat și a spus că este rasist (găsit nevinovat de UEFA – n.n.).
Cît vom mai accepta astfel de derapaje? Eu spun că e vremea ca domnul Asztalos să plece din funcția de președinte al CNCD și să lase locul unei persoane care să înțeleagă menirea acestei instituții”.
Ceea ce știu sigur e că astfel de declarații incendiare au loc în special în preajma alegerilo cînd maghiarii fac tot posibilul ca să-și determine electoratul să-I voteze doar pe ei, nu cumva să nu intre în Parlament și atunci agită apele cu antimaghiarismul românilor, chestiune complet falsă și care-I agită și pe români ceea ce nu face bine nimănui.
Cum s-ar putea rezolva treaba asta? Extrem de ușor: un simplu program turistic care să-I trimită pe românii din Oltenia, Muntenia și Moldova în pensiunile maghiarilor din HarCov, cu un dublu scop: să se cunoască unii pe alții astfel încît maghiarii să vadă că românii nu au nimic cu ei, iar românii să-și dea seama că nu toți maghiarii îi sfidează și le vor răul; banii pe care românilor îi vor da maghiarilor pentru serviciile turistice le vor ridica acestora nivelul de trai și vreau să-l văd pe maghiarul acela care se va revolta contra românilor și-și va dori autonomie pierzînd astfel o bună sursă de venit și în cele din urmă prietenia unor oameni.
Pentru acest motiv îi îndemn pe români să se ducă în vacanțe în Harghita și Covasna și să citească cartea profesorului Sorin Mitu intitulată „Ungurii despre români” care le va lămuri comportamentul acestora față de noi și-i va ajuta să-i înțeleagă mai bine.

IOAN TEODOR