La sfîrșitul săptămînii trecute, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune Antena 3 CNN, a fost dat publicității anunțul începerii colaborării dintre Lidia Vadim Tudor și Partidul AUR, condus de domnul George Simion. O știre care probabil a luat prin surprindere pe multă lume fiindcă nu au existat niciodată indicii că ar putea exista o colaborare între fiica lui Corneliu Vadim Tudor și partidul care a constituit o surpriză a ultimelor alegeri prin procentele obținute.
Reprezentanții AUR au catalogat această colaborare ca fiind „continuarea moștenirii lui Corneliu Vadim Tudor de către AUR și George Simion”. Dintru început, în opinia mea nu poate fi vorba despre o continuare a moștenirii Tribunului de către AUR, cît mai degrabă de către Lidia Vadim Tudor, singura în măsură să facă acest lucru, avînd, desigur, sprijinul logistic al lui George Simion și al partidului domniei sale. AUR pleacă de la realitatea pe care o trăim cu toții și anume că „România se află într-o perioadă de derivă politică, iar această realitate este cauzată de pierderea busolei guvernării și neglijării intereselor reale ale poporului român. Observăm tot mai des că scenariile și previziunile făcute în trecut de Corneliu Vadim Tudor devin astăzi realități incontestabile, iar românii au nevoie de politicieni care să îi apere și să îi protejeze”. Sînt de acord, doar că modalitățile în care sus-numiții politicieni vor apăra aceste interese ale românilor trebuie să fie unele mai elegante, mai echilibrate și mai eficiente decît ceea ce am văzut pînă acum, pentru că altfel sorții lor de izbîndă vor fi reduși.
„Corneliu Vadim Tudor – spun cei de la AUR – a fost și va rămîne un nume de referință în conștiința națională, fiind recunoscut ca un patriot de seamă, om de cultură și lider incontestabil. A fost un iubitor dedicat al țării sale și un vizionar. A avut curajul să-și exprime părerea și să militeze neobosit pentru unirea tuturor românilor, avînd în centrul acțiunilor sale interesul național”.
Un mare adevăr, dublat de faptul că o personalitate de tipul Tribunului se naște rar, motiv pentru care cei care vor să-i ducă munca mai departe trebuie să-i semene și să se apropie cît mai tare de el prin cultură, inteligență și comportament, ceea ce este extrem de greu de realizat în momentul de față, dar nu imposibil, dacă vor învăța, se vor cizela și vor înțelege că doar echilibrul și seriozitatea discursului și a comportamentului sînt ingredientele necesare în momentul de față în România.
„Curajul și demnitatea lui Corneliu Vadim Tudor – continuă mesajul AUR – sînt calități rare în peisajul politic actual, iar fibra sa națională rămîne un exemplu pentru generațiile viitoare. Totuși, cînd speranța că valorile și principiile pe care le-a promovat și apărat cu înverșunare aproape că a dispărut, au apărut pe scena politică AUR și George Simion. AUR a preluat elementele definitorii ale crezului politic al lui Corneliu Vadim Tudor și a reușit să continue lupta pentru interesele naționale. George Simion, liderul AUR, a arătat același curaj în abordarea temelor importante pentru români, ceea ce l-a propulsat în calitate de lider puternic”. E foarte adevărat că AUR și domnul George Simion au preluat din elementele crezului politic al luptei pentru țară promovat de Vadim Tudor, doar că felul în care au înțeles să gestioneze aceste teme nu a fost mereu cel mai bun. Domnia sa a criticat multe din neregulile pe care clasa politică le-a făcut în ultimii ani, dar modalitatea aleasă nu a fost întotdeauna cea mai potrivită.
Lupta politică este una extrem de parșivă, cu reguli extrem de clare, de la care dacă abdici, ești penalizat imediat. Nu poți transmite totul live pe Facebook, nu te poți certa în Parlament cu colegii tăi în văzul unei țări întregi și al adversarilor tăi politici, fiindcă îți vei crea singur deservicii. Calitatea de parlamentar presupune o ținută și un comportament serios și ponderat, fără de care lupta politică este pierdută înainte de a fi începută. „Patriotismul și naționalismul au fost fundamentale în politica lui Corneliu Vadim Tudor, iar astăzi ele reprezintă crezul politic al AUR. George Simion și AUR au reușit să readucă în prim-plan patriotismul și să revigoreze conștiința națională”. Nu știu dacă au revigorat conștiința națională sau dacă aceasta avea nevoie de o revigorare, dar e drept că aceste două concepte fac parte din crezul politic al AUR, dar și din cel al Partidului Vadimist Român, proiect lansat de Lidia Vadim Tudor, cît și al altor partide suveraniste care au apărut în România în ultima vreme.
Vorbind despre naționalism, în opinia mea ar trebui adaptat un pic vremurilor pe care le trăim și Uniunii Europene din care facem parte și adus în prim plan naționalismul-liberal pe care Lidia Vadim Tudor l-a promovat în cadrul articolelor din Revista „România Mare” și în doctrina Partidului Vadimist Român. Ce este acest naționalism-liberal?  Naționalismul-liberal se bazează pe colaborarea statelor națiune, pe conservarea specificului național al fiecăruia, pe garantarea tuturor drepturilor și libertăților, pe libera concurență economică și pe egalitatea în drepturi a minorităților naționale, cu grupul etnic majoritar. Între toate aceste drepturi și libertăți, dreptul de proprietate are o importanță majoră, fiindcă el stă la baza dezvoltării economiei liberale și a fixării națiunii de teritoriul național. Cu alte cuvinte, acest naționalism civic nu va discrimina persoanele din alt grup etnic decît cel al națiunii, ci le va include în acesta, oferindu-le drepturi și șanse de afirmare egale, cu condiția ca ele să respecte instituțiile politice și principiile liberale pe care cetățenii acelei țări le susțin. Calitatea de membru al națiunii civice este deschisă oricărui cetățean, indiferent de cultură sau etnie, care împărtășește aceste valori.
Liberalismul, pe de altă parte, a fost promotorul capitalismului, a ajutat dezvoltarea micilor afaceri, a stimulat inițiativa privată și a ridicat economiile statelor, promovînd egalitatea în drepturi și libertatea. Liberalismul politic este doctrina care vizează reducerea puterilor statului la protecția drepturilor și libertăților individuale, opunîndu-se ideii de „stat providențial”. Indivizii sînt liberi să își urmărească propriile interese, atît timp cît nu afectează drepturile și libertățile celorlalți. Liberalismul economic este doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția statului în economie și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.
Pentru ca cele două ideologii, cea naționalistă și cea liberală să se unească, naționalismul a trebuit să sufere o ușoară transformare în așa-numitul naționalism civic. Naționalismul civic, cunoscut și sub numele de naționalism-liberal, este o formă de naționalism identificată de filozofii politici care cred într-o formă incluzivă de naționalism, ce aderă la valorile liberale tradiționale ale libertății, toleranței, egalității și drepturilor individuale.
Naționaliștii civici apără valoarea identității naționale, afirmînd că indivizii au nevoie de aceasta pentru a duce o viață autonomă și că politicile democratice au nevoie de identitate națională pentru a funcționa corect.   
În contextul politic și social actual, naționalismul-liberal se poate opune eficient tendințelor de unifor­mizare ale globalismului, care dorește să ne impună tuturor „noul normal” – cum i se spune capitalismului corporatist care vrea să conducă lumea – eliminînd micile companii și care vine la pachet cu o nouă morală, bazată pe vinovăția colectivă a albilor în fața rasei negre, pe „libertatea sexuală” și pe restrîngerea drastică a drepturilor și libertăților, concomitent cu sporirea semnificativă a puterii statului global, care-ți va spune ce trebuie să mănînci, cum trebuie să gîndești și mai ales, cînd trebuie să mori fiindcă nu mai ești productiv și, deci, util.
Aplicînd aceste principii ale naționalismului-liberal, teoretizat în ultimii 25 de ani de profesori în științe politice din cîteva țări ale lumii, cum sînt Gina Gustavsson, profesor al Universității din Uppsala, Suedia și membru asociat al Universității Oxford, David Miller profesor de teorie politică la Universitatea Oxford, Jesus Huerta de Soto, profesor de economie politică al Universității Regele Juan Carlos din Madrid și Yael Tamir, profesoară de științe politice la Universitatea din Ierusalim cu un doctorat în filosofie politică la Universitatea Oxford, cred că Lidia Vadim Tudor ar putea, cu sprijinul AUR, să deschidă o nouă linie politică națională și să ducă cu adevărat mai departe principiile politice ale celui care a fost ilustrul său tată.  Asocierea sa cu partidul domnului George Simion cred că ar trebui interpretată în acest fel și nu în cel al aderării sale la ideile și la acțiunile AUR.
În consecință, să vedem ce ne va aduce viitorul și să sperăm că totul va fi bine.
NICU MARIUS MARIN,  antreprenor HORECA