Observaţii la interviul acordat Revistei ,,România Mare” de Lidia Vadim-Tudor

Urmăresc cu mare atenţie mişcarea de idei şi repoziţionările doctrinare din România. În acelaşi timp citesc regulat Revista ,,România Mare” încă de la primul număr. În acest context, am analizat atent interviul acordat de Lidia Vadim-Tudor în numărul 1484 din 22 martie 2019 al ,,Revistei România Mare”. Eram interesat de modul în care gîndeşte noua generaţie din curentul naţionalist român. Pentru că sînt preocupat în primul rînd de abordarea doctrinară, consider relevante în principal punctele de vedere care au forţă în societate, indiferent dacă au sau nu susţinerea formală a partidelor politice.

M-am bucurat să fie validată o evoluţie de lungă durată: corelaţia strînsă pe planul ideilor şi proiectelor dintre naţionalismul românesc şi liberalism. Lidia Vadim-Tudor formulează soluţii pentru România care coincid cu doctrina liberală, fiind în acelaşi timp în contradicţie cu doctrina şi cu practicile recente ale social-democraţiei din ţara noastră.

Reamintesc cîteva considerente istorice. Liberalismul a fost generat în România de naţionalismul luminat de la mijlocul secolului XIX. Liberalii, cel puţin cei din secolul XIX şi prima jumătate a secolului XX,  au reuşit efectiv să imprime progres economic şi social în România pornind tocmai de la sentimente profunde de iubire de ţară. Liberalii de astăzi invocă aceleaşi valori de care sperăm să ţină seama cînd vor ajunge la guvernare. Comunismul românesc, atunci cînd a dorit să se îndrepte spre valorile naţionale, s-a bazat pe liberalism: continuarea proiectelor de industrializare din perioada interbelică, valori liberale în istoria naţională, comerţ exterior cu ţările avînd economie de piaţă, colaborare cu instituţii financiare şi comerciale ale economiei libere.

Perioada actuală găseşte naţionalismul românesc într-un declin politic de identitate. În lipsa liderului care a consacrat patriotismul compatibil cu valorile europene şi euro-atlantice, Corneliu Vadim Tudor, nu a apărut personalitatea care să strîngă alături naţionaliştii români. Doctrina naţionalistă este însă viguros apărată prin Revista ,,România Mare”.

Ca liberal, m-am bucurat să citesc cîteva idei de forţă prezentate de Lidia Vadim-Tudor prin intermediul interviului menţionat. Sînt ideile naţionaliştilor tineri care vor putea reprezenta nucleul unui program viitor. Ca şi ilustrul ei tată, Lidia Vadim-Tudor se raportează pozitiv la valori şi idei puternice ale doctrinei liberale şi utilizează instrumentele liberalismului (antreprenoriat, în primul rînd) în viaţa de zi cu zi şi pentru promovare profesională.

În interviul mai sus amintit am găsit formularea „avem nevoie de un Cod Fiscal şi de o zonă de afaceri stabilă, predictibilă, a cărei legislaţie să nu o schimbe nimeni după cum îl taie capul”. Este adevărat! Naţionalismul tînăr are acelaşi punct de vedere cu doctrina liberală şi este în contradicţie totală cu practicile social-democraţiei din România ultimilor ani. Toţi adepţii gîndirii liberale, indiferent dacă sînt sau nu membri ai Partidului Naţi­onal Liberal, susţin exact acelaşi lucru. Instabilitatea economică a fost generată prin multiple pîrghii, dar în principal prin intermediul modificărilor frecvente ale Codului Fiscal, aşa cum spune şi Lidia Vadim-Tudor. „Revoluţiile” fiscale repetate ale PSD au eliminat cele mai elementare puncte de stabilitate iar mediul de afaceri românesc, fiind mai vulnerabil, a avut de suferit mai mult. Nu este exagerată şi nici o figură de stil sintagma „ nimeni să nu schimbe legislaţia după cum îl taie capul”. Chiar aşa au procedat liderii PSD în ultimul mandat. Au schimbat legile „după cum i-a tăiat capul”, respectiv fără nici un raţionament. O formulare aparent plastică dar care redă un adevăr profund arată aici concordanţa de idei dintre naţionaliştii şi liberalii români.

Legătura de cauzalitate: dezvoltare sector privat – locuri de muncă bine plătite pe care o găsim în interviul dat de Lidia Vadim-Tudor ţine şi ea de esenţa doctrinei liberale, fiind în contradicţie totală cu modelul de politică economică aplicat de social-democraţii români. Modelul românesc sub guvernarea PSD a utilizat ca singur motor de dezvoltare consumul. Au fost mărite salariile din sectorul bugetar prin neglijarea investiţiilor în infrastructură şi a producţiei naţionale. Aşa cum era de aşteptat, marea masă a cetăţenilor nu prea a simţit creşterea economică realizată prin acest mecanism. Tinerii din generaţia redactorului-şef al Revistei ,,România Mare” simt şi văd că nu sînt perspective cu acest model de creştere economică.

Încă din secolul XIX şi prima parte a secolului XX liberalii susţineau că economia are nevoie de infrastructură şi de legislaţie pentru a se dezvolta. În interviul dat, Lidia Vadim-Tudor reia această idee forţă a liberalismului contemporan. Într-adevăr, oamenii de afaceri (între­prinzătorii) cinstiţi nu au nevoie de nimic altceva care să îi stimuleze. Cele mai importante puncte slabe ale guvernării PSD sînt tocmai legislaţia instabilă şi cu erori majore, plus lipsa de progres în proiectele de infrastructură. Speranţa realizării dezvoltării echilibrate vine tot de la antreprenori, nu de la intervenţia statului. Găsim în interviu formularea „dacă avem legislaţie şi infrastructură, economia va pătrunde şi în zonele mai puţin favorizate şi le va dezvolta”. Aici Lidia Vadim-Tudor se apropie de curentul liberalismului radical (Şcoala liberalismului clasic, respectiv, mai nou, Şcoala liberală austriacă). În aceeaşi abordare liberală radicală continuă cu ideea că „bunăstarea poate fi adusă în România de antreprenorii români dacă sînt lăsaţi în pace”. Pentru a întări spiritul liberal contemporan, specific epocii globalizării, Lidia Vadim-Tudor are încredere şi în investiţiile străine ca factor de creştere a bunăstării în România.

Pentru a nu lăsa loc de interpretări, în interviu este formulată sub formă de concluzie soluţia de tip liberal de oprire a declinului ţării şi de asigurare a prosperităţii oamenilor de rînd pe căi economice. Cînd vom avea politici liberale prosperitatea va fi simţită şi de oamenii de rînd iar declinul României se va opri.

Liberalismul exprimat de Lidia Vadim-Tudor în interviu nu se opreşte la zona strict economică. Relaţia de cauzalitate economic-social-naţional păstrează acelaşi tipar ideologic: dacă generăm prosperitate prin măsuri liberale cei plecaţi în străinătate se vor întoarce. Cel mai mult m-a bucurat însă reluarea temei regretatului ei tată referitoare la furturile din România. Ştim că oprirea acestor furturi este un obiectiv central al liberalilor români prin întărirea rolului justiţiei.

Încerc să văd diferenţe dintre punctele de vedere formulate de Lidia Vadim-Tudor şi cele ale liberalilor tineri sau maturi. Eu nu am putut identifica nuanţe semnificative de diferenţiere între ce a spus Lidia Vadim-Tudor şi ce susţin liberalii români astăzi. Diferă numai canalul media de prezentare a ideilor. Poate că printre cititorii Revistei ,,România Mare” sînt, totuşi, şi alte opinii… Le voi citi cu interes!

https://www.revistaromaniamare.ro/-nationalismul-romanesc-este-in-declin-n3

Conf. univ. dr. Aurelian Virgil Băluţă, Universitatea Spiru Haret