Ițele rămîn încurcate
  • 21-11-2022
  • 0 Comentarii
  • 232
  • 2

Întîlnirea liderilor celor mai industrializate
20 de state ale lumii, cunoscută sub denumirea de G-20, s-a desfășurat în perioada 15-16 noiembrie în Bali, fiind precedată de mai multe evenimente. Primul dintre ele a fost întîlnirea dintre șeful spionilor americani din CIA și cel al spionilor ruși din FSB, pe un teritoriu neutru, la Istanbul. Conform declarațiilor oficiale ale purtătorilor de cuvînt, cei doi oficiali nu s-au întîlnit pentru a purta negocieri de pace, ci în alt scop, după cum titrează și ziarul american Wall Street Journal: „William Burns a sosit luni la Ankara pentru a discuta despre amenințările Rusiei cu folosirea de arme nucleare, iar detenția de la Moscova a cetățenilor americani era, de asemenea, de așteptat“. Așadar, Burns s-a întîlnit cu omologul său, Serghei Naryshkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, și cu alți oficiali. „El transmite un mesaj cu privire la consecințele utilizării armelor nucleare de către Rusia și la riscurile escaladării către stabilitatea strategică”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Consiliului Național de Securitate într-un comunicat. Burns și omologul său ar fi trebuit să discute, de asemenea, cazurile cetățenilor americani deținuți, inclusiv Brittney Griner și Paul Whelan.
Administrația Biden, inclusiv președintele Joe Biden, a început să semnaleze interesul de a pune capăt conflictului din Ucraina prin discuții, iar consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a semnalat deschiderea Kievului în soluționarea conflictului prin mijloace pașnice. Sullivan a purtat, de asemenea, discuții confidențiale cu consilieri de top ai președintelui rus Vladimir Putin, într-un efort de a reduce riscul unui atac mai larg asupra Ucrainei și de a avertiza Moscova asupra utilizării armelor nucleare sau a altor arme de distrugere în masă, au declarat oficialii americani și aliați. Aceștia au subliniat că depinde de Ucraina să decidă următorii pași. Dar vizita lui Burns la Ankara nu a vizat  purtarea unor discuții despre Ucraina, a spus purtătorul de cuvînt.
Din punctul meu de vedere, această întîlnire este un semnal că ceva se petrece, așa cum a fost și recomandarea lui Jack Sullivan sau declarația generalului american Mark Milley, șeful statului major comun al armatei SUA conform căreia ar fi găsit o oportunitate de a începe negocierile chiar dacă Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că discuția despre o înțelegere negociată este prematură, deoarece orice încetare a focului care ar putea deschide calea pentru discuții va fi exploatată de Rusia. „Acceptarea ultimatumurilor rusești nu va aduce pace”, a spus Kuleba în cadrul reuniunii Consiliului de Afaceri Externe al Uniunii Europene de luni,
14 noiembrie. „Dimpotrivă. Rusia dorește o pauză pentru a-și reface forțele și a lansa un atac și mai brutal de îndată ce va putea face acest lucru”.
Al doilea eveniment care a precedat Summitul G20 a fost întîlnirea dintre liderul american Joe Biden și președintele Chinei, Xi Jinping. Discuțiile dintre cei doi președinți, titrează The Wall Street Journal, „s-au întins pe parcursul a trei ore, acoperind probleme spinoase, precum diferențele dintre Taiwan, războiul Rusiei în Ucraina și modalități de a se asigura că rivalitatea dintre SUA și China nu declanșează un conflict deschis. Xi a vorbit despre Taiwan, oferind o istorie detaliată a insulei auto-conduse, pe care Beijingul o vede ca parte a teritoriului său, potrivit oficialilor chinezi. Dar Biden și consilierii săi au plecat cu impresia că China nu are planuri iminente de a invada Taiwan, deși președintele Xi nu a spus acest lucru în mod explicit, a declarat unul dintre oficialii americani. Pentru echipa lui Biden, se pare că liderul chinez caută stabilitate și predictibilitate într-un moment incert pentru China”.
Din punctul meu de vedere, cei doi oficiali s-au întîlnit ca să-și regleze pozițiile și să stabilească regulile concurențiale, pentru a nu se ajunge la confruntări violente care ar putea degenera. În această fază a relației, au spus oficialii chinezi și americani, citați de aceeași publicație, „Beijingul și Washingtonul trebuie să stabilească cum să coexiste – și să evite, sau cel puțin să amîne, o conflagrație. Timp de decenii, președinții americani au urmat o politică de angajament cu Beijingul, concentrată pe dezvoltarea legăturilor economice și culturale. (...) China și SUA au lucrat odată împreună sub grila globalizării, dar acum cele două puteri se ciocnesc din ce în ce mai mult pe probleme de politică, comerț și tehnologie. Mulți parlamentari și analiști de la Washington sînt convinși că China reprezintă o amenințare gravă la adresa intereselor SUA. Între timp, Xi și locotenenții săi afirmă adesea că Estul se ridică, iar Occidentul este în declin și că China este destinată să-și recîștige locul de drept ca mare putere”.
Al treilea eveniment interesant a fost cel legat de falimentul FTX, o mare companie de criptomonede, adică bani virtuali. Falimentul s-ar fi produs deoarece compania a transferat mai mult de jumătate din fondurile sale unei companii deținute de principalul sponsor al Partidului Democrat din SUA, din care face parte și președintele Biden. Teoria conspirației – fiindcă nimic nu e dovedit încă, ci sînt doar bănuieli – spune că Ucraina ar fi investit în firma FTX mare parte din miliardele primite ca ajutor din SUA, bani care ar fi fost „spălați” și s-ar fi dus în bugetul Partidului Democrat american. Desigur, cum s-ar spune, americanii au făcut bani din războiul ăsta, au distrus și legătura economică dintre Europa și Rusia via Germania, își reindustrializează țara prin relocarea industriei germane în sudul SUA, cum am scris și eu – prin urmare ar cam trebui să se gîndească la pace.
Un alt lucru interesant este acela că Vladimir Putin nu a participat la întîlnirea G20, trimițîndu-l în locul său pe Serghei Lavrov. S-a gîndit probabil că prezența sa ar agita apele, în loc să le calmeze.
Din ce am văzut pînă acum, scopurile americanilor au fost acelea de a-și ordona relația cu China asigurîndu-se că nu vor lupta pe două fronturi și de a lărgi coaliția împotriva Rusiei, motiv pentru care vor încerca să determine cel puțin statele prezente să considere ceea ce face Rusia în Ucraina drept război, și nu operațiune specială sau criză, cum o consideră China. Considerîndu-l război, datele problemei se schimbă și duc la izolarea Rusiei în organizațiile internaționale, cum este, spre exemplu, Adunarea Generală a ONU, care a votat zilele acestea o rezoluție prin care cere Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei.
China urmărește să-și asigure relații pașnice cu SUA ca să-și poată consolida poziția în zona Asia – Pacific, scop în care președintele Jinping a purtat discuții cu primul ministru australian Anthony Albanese.  Într-o declarație citată de Wall Street Journal, „Albanese a numit întîlnirea un pas important către stabilizarea relației Australia-China. La întîlnire, Xi i-a spus lui Albanese că relațiile bune dintre Beijing și Canberra sînt în «interesele fundamentale ale ambelor popoare» și «favorizante dezvoltării pașnice în regiunea Asia-Pacific»”. În același articol din WSJ, se mai spune că „cele două țări au fost blocate într-o dispută comercială puternică și înghețare diplomatică de la începutul anului 2020, cînd China a impus taxe vamale asupra Australiei, ca urmare a cererii sale pentru o investigație privind originile coronavirusului. Geopolitica este, de asemenea, un punct dureros între cele două națiuni. Canberra este alarmată de influența crescîndă a Beijingului în insulele Pacificului, în timp ce China este furioasă de noua alianță militară a Australiei cu SUA și Marea Britanie, menită să furnizeze Australiei submarine cu propulsie nucleară și alte arme avansate”. În concluzie, John Lee, cercetător senior la think tank-ul Institutului Hudson din Washington și fost consilier pentru securitate națională al guvernului australian, citat de WSJ, a declarat că „obiectivele esențiale ale Chinei – cum ar fi politicile sale în Marea Chinei de Sud, Taiwan și Pacificul de Sud – sînt în contradicție fundamentală cu interesele de bază ale Australiei. Poate fi o resetare diplomatică de un fel, dar nu una în fond, în care ambele părți încep să se apropie cu adevărat una de cealaltă, cu bună-credință și pregătite pentru compromis”, a adăugat Lee.
Nu văd scopurile europenilor. Probabil pentru că nu există sau se confundă cu cele ale noului stăpîn al continentului, SUA.
Cînd ziceam și eu că poate lucrurile se așază cumva și se duc spre pace, aflu că o rachetă a omorît doi oameni în Polonia și bineînțeles că majoritatea presei s-a grăbit să anunțe că a fost vorba de o rachetă rusească, dorindu-și parcă pornirea războiului dintre NATO și Rusia. Mă întreb dacă oamenii ăștia sînt sănătoși la cap. Ei au senzația că războiul e un subiect de presă care să le aducă lor glorie și bani? Sînt atît de neinformați încît nu știu că războiul înseamnă moarte, mizerie și tragedii umane? Băieții și fetele ăștia din presă, care susțin și își doresc războiul, sînt atît de egoiști și de singuri pe lume încît nu le pasă dacă mor mîine? Se pare că da. Problema e că noi, cei care nu ne dorim un război, am putea fi victime ale unor oameni inconștienți.
Deocamdată cercetările sînt în curs, iar președintele american Biden a declarat pentru WSJ că: „informațiile preliminare despre lovitura cu rachetă indică faptul că este puțin probabil să fi fost trasă din Rusia și s-a angajat să investigheze incidentul. «Nu vreau să spun asta pînă cînd nu se finalizează investigațiile complet. Dar este puțin probabil, pe baza traiectoriei, ca proiectilul să fi fost concediat din Rusia. Dar vom vedea»”.
Problema este că polonezii sînt foarte porniți contra rușilor și ar fi în stare de orice pentru a se bate cu ei, dar sînt parte a NATO odată cu noi și ne-ar putea atrage într-un război pe care marea majoritate a românilor nu și-l doresc. Ițele rămîn încurcate în continuare, deși sperasem ca acest summit G20 să le mai descurce și să le îndrepte spre un final pașnic, dar îmi e teamă că nu va fi așa. Sînt capete înfierbîntate care continuă să agite apele și să-și dorească război, sînge și moarte și mă rog la Dumnezeu să-i împiedice, fiindcă noi, cei nevinovați și pașnici, vom fi principalele victime, nu ei.

NICU MARIUS MARIN,
antreprenor HORECA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite