Israelul atacat
  • 21-04-2024
  • 0 Comentarii
  • 50
  • 0

Zilele trecute se zvonea că Israelul va fi atacat de Iran ca represalii la lovirea ambasadei din Gaza a acestui stat de către rachetele statului evreu. În mod normal, ar fi trebuit să mă panichez, dar la cîte s-au întîmplat și se întîmplă din 2020 încoace, am început să nu mă mai sperii așa ușor. Firește că atacul a avut loc și, așa cum mă așteptam, Israelul a respins aproape toate rachetele trimise de Iran. Acum, s-ar crede că Israelul trebuie să răspundă militar. În ceea ce mă privește, eu consider că ar trebui să își vadă de treabă, fiindcă acum statul israelian și Iran „sînt chit”, cum zicem noi, românii: tu mi-ai distrus ambasada, eu te-am atacat și tu mi-ai distrus rachetele pe care le-am trimis spre tine și care nu ți-au provocat pagube. Credeți că premierul evreu va gîndi așa? Cu siguranță nu și despre asta scriu și cei de la Wall Street Journal: „Pe măsură ce își ia în considerare răspunsul, Israelul trebuie să cîntărească și interesele partenerilor săi arabi, cum ar fi Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În ciuda furiei populare pentru uciderea a zeci de mii de palestinieni în timpul operațiunilor militare israeliene din Gaza, Iordania și alți parteneri au ajutat Israelul să lupte sîmbătă cu rachetele și dronele iraniene“.
„«Partenerii noștri regionali au intensificat atacurile, în ciuda a șase luni de tensiuni foarte semnificative între ei și Israel și între ei și Statele Unite, deoarece rugau Statele Unite să facă ceva pentru a-i reține pe israelieni», a declarat Steven Cook, analist din Orientul Mijlociu la Consiliul pentru Relații Externe. Cook a spus că, indiferent cît de mult ar putea să-l displacă țările din regiune pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, le displace mai mult guvernul Iranului.
Rolul vital jucat de acești parteneri arabi împreună cu SUA și alții în furnizarea de informații, deschiderea spațiului lor aerian și, în cazul Iordaniei, doborarea efectivă a armelor iraniene, este probabil să le dea o nouă influență asupra guvernului israelian, pe măsură ce criza se desfășoară, pentru a modela răspunsurile. Proiectul atacului Iranului a replicat în multe feluri unele dintre cele mai mari atacuri rusești din Ucraina: mai întîi un roi de drone Shahed cu mișcare lentă menite să copleșească apărarea antiaeriană și să identifice locațiile bateriilor de apărare antiaeriană, apoi rachete de croazieră și apoi o salvă de rachete balistice mai rapide, care sînt greu de interceptat. Amploarea atacului a fost, de asemenea, printre cele mai mari văzute în războiul modern. Barajul de deschidere al Rusiei în prima zi a invaziei Ucrainei, 24 februarie 2022, a implicat între 160 și 200 de rachete de croazieră și balistice – împotriva unei țări care este de peste 20 de ori mai mare decît Israelul. Rusia a folosit pentru prima dată drone Shahed fabricate în Iran în combinație cu lovituri cu rachete în barajul din 10 octombrie 2022, care a vizat infrastructura Ucrainei, cu un total de 84 de rachete și 24 de drone. Acea salvă a venit după ce Ucraina a lovit podul care lega Crimeea ocupată de Rusia continentală și doar aproximativ jumătate dintre rachetele rusești au fost interceptate.
În timp ce Ucraina și-a îmbunătățit de atunci ratele de interceptare pentru drone și rachete de croazieră, cele mai multe dintre rachetele balistice rusești și-au atins țintele – un contrast cu rezultatul atacului iranian de sîmbătă. Tehnologia rachetelor Iranului se bazează în mare măsură pe experiența sovietică și nord-coreeană. Oficialii americani au declarat pentru «The Wall Street Journal» că jumătate dintre rachetele balistice pe care Iranul le-a lansat fie nu s-au ridicat, fie au căzut de pe cer înainte de a-și atinge obiectivele.
Eșecul Iranului de a provoca daune serioase Israelului ca urmare a apărării aeriene superioare israeliene «a expus cît de slabi sînt atunci cînd vine vorba de amenințarea militară convențională – ceea ce nu este nimic nou și este motivul pentru care Iranul a investit atît de mult în grupări teroriste și diferite grupuri care au slăbit în mod esențial sistemul de stat din Orientul Mijlociu», a declarat Brian Katulis, membru senior la Institutul Orientului Mijlociu. «Dar au încă o mare capacitate de a semăna frica și de a fi o cauză a unui mare risc pentru regiune».
Slăbiciunea demonstrată a capacității militare convenționale a Iranului ar putea prezenta riscuri escalabile proprii, a avertizat Ali Vaez, director al Proiectului Iran la International Crisis Group. Întrucît nici atacurile proxy ale Hezbollah sau Hamas, nici un baraj direct asupra Israelului nu par să funcționeze, factorii de decizie din Teheran ar putea fi din ce în ce mai tentați de opțiunea nucleară, el a spus: «Dacă vor concluziona că descurajarea lor convențională este insuficientă, probabil că vor constata că singura ieșire care le-a rămas deschisă este descurajarea supremă».
Sper că israelienii vor gîndi înainte să inflameze iremediabil situația în zona lor, fiindcă altfel e posibil să distrugă tot ce au construit în ultimii 60 de ani, mai ales că în ultimele 6 luni totul s-a schimbat la 180 de grade în ceea ce-i privește așa cum veți vedea în articolul din această pagină.
T.I.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite