Sîmbăta și duminica ce tocmai au trecut cele mai industrializate țări ale lumii s-au întîlnit în India pentru un summit anual cunoscut sub numele de G-20. Marii absenți au fost președintele Chinei, Xi Jinping, care și-a trimis, însă, emisarul, și, desigur, omologul său rus, Vladimir Putin. Este a treia mare reuniune
internațională, după deschiderea lucrărilor Adunării Generale ONU și Consiliului de Securitate și a Inițiativei Celor Trei Mări. Acest ultim congres era important pentru că urma să dea publicității o declarație finală
care să arate poziția participanților cu privire la războiul din Ucraina.
Grupul economiilor mondiale de top rămîne intact, dar mulți se întreabă cu ce preț, în timp ce puterile occidentale optează pentru consens. Astfel, la New Delhi, liderii G-20 au încheiat două zile de discuții la nivel înalt, realizînd ceea ce și-au propus – o declarație finală la care toate părțile ar putea să adere. Pe măsură ce cerneala s-a uscat pe comunicatul de 35 de pagini emis de organizatorii summit-ului, care se desfășura pe parcursul săptămînilor de negocieri între cele mai influente țări ale lumii, membrii G-20 se luptau cu un cor de critici cu privire la omisiunea oricărei referiri specifice la rolul Rusiei ca agresor în războiul cu Ucraina.
G-20 nu a avut „nimic cu ce să se mîndrească” cînd a fost vorba de eșecul de a denunța Rusia în mod specific în declarația comună de la New Delhi, potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Oleg Nikolenko. Svitlana Romanko, fondatorul și directorul grupului pro-ucrainean Razom We Stand, a numit comunicatul „slab” și „laș, pentru că nu a menționat Rusia sau crimele sale de război în curs”, dar oficialii occidentali au îndulcit tonul, prim-ministrul britanic Rishi Sunak catalogînd documentul drept un „rezultat bun și puternic”.
 Acest punct de vedere a fost reiterat de oficialii europeni. „Nu este nimic problematic pentru noi în acest comunicat – nu ne schimbă poziția”, a declarat un înalt oficial al UE. Și premierul japonez Fumio Kishida a salutat comunicatul ca fiind „însemnat”, chiar dacă a spus că Japonia a făcut presiuni pentru retragerea trupelor ruse din Ucraina pe parcursul negocierilor asupra textului.
Opiniile surprind enigma care a pătruns în această adunare a G-20 chiar înainte de a începe: avînd în vedere diviziunile profunde în ceea ce privește tematica războiului, era de preferat ca toate părțile să cadă de acord asupra unei poziții comune sau ar trebui ca membrii SUA și cei europeni să continue să strige agresiunea flagrantă a Rusiei împotriva Ucrainei și rolul Chinei în sprijinirea acesteia? În cele din urmă, Occidentul a optat pentru prima variantă, sacrificînd efectiv o denunțare publică mai completă a Rusiei pentru a salva G-20. „Există semne de întrebare în jurul viitorului G-20 – scrie Politico – dar cred că cei din conducerea Indiei au păstrat tradiția G-20”, a declarat un înalt oficial al UE, familiarizat cu negocierile, la încheierea summit-ului. „Alternativa ar fi fost suspendarea G-20, punînd la îndoială viitorul întrunirii. Cred că președinția indiană a catalogat G-20 drept unul dintre principalele foruri globale de lucru”.
Această evaluare a fost împărtășită de delegația SUA la New Delhi. „Summit-ul din acest an a arătat că G-20 poate găsi în continuare soluții pentru cele mai presante probleme”, a declarat Jon Finer, consilier adjunct pentru securitate națională, în timp ce echipa lui Biden se îndrepta spre următoarea vizită în Vietnam.
Dorința de a sprijini G-20 cu orice preț reflectă o anxietate din ce în ce mai profundă cu privire la statutul organizației, care a fost evidentă în perioada premergătoare întrunirii de la New Delhi. G-20, creat în urmă cu aproape un sfert de secol pentru a aduce economiile în curs de dezvoltare în conversația internațională despre creșterea globală, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă, se confruntă cu amenințări atît la adresa puterii, cît și a legitimității sale. Decizia lui Xi Jinping de a ignora summit-ul a validat sentimentul conform căruia G-20 este în pericol să devină din ce în ce mai irelevant. Un summit de profil desfășurat luna trecută – BRICS (un grup care cuprinde Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) – și-a lansat cea mai mare expansiune din istorie invitînd alte șase țări să se alăture alianței – un salt uriaș care sugerează că grupul ar putea deveni un important rival geopolitic al G-20. Decizia liderului chinez Xi Jinping de a nu participa la G-20 – după ce a jucat un rol dominant la reuniunea BRICS de la Johannesburg – a subliniat sentimentul că summit-ul era în pericol să devină din ce în ce mai irelevant. Totuși, oficialii occidentali au insistat că capacitatea de a obține un consens în acest weekend la New Delhi – după negocieri intense de ultim moment – a arătat că sistemul internațional a funcționat.
Una dintre principalele critici adresate nego­ciatorilor a fost că, în timp ce ultimele concluzii la summit-ul G-20 din Bali au făcut referire la „agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei”, această expresie a lipsit din declarația de la New Delhi. Dar comunicatul de la Bali a menționat doar că „majoritatea” membrilor au fost de acord cu poziția G-20 cu privire la luptele din Ucraina. Declarația emisă weekendul trecut s-a bucurat de aprobarea fiecărui membru al grupului. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit despre această declarație consensuală într-un interviu acordat CNN duminică. „În această declarație, toate țările G-20 au susținut importanța integrității teritoriale și a suveranității – și asta este foarte clar”, a spus Blinken în intervenția preluată de Politico. „Cred că este foarte important ca membrii G-20 să vorbească la unison”, a adăugat Blinken. În plus, negociatorii occidentali au subliniat că ei – împreună cu membri cheie ai sferei piețelor emergente – au asigurat și un limbaj care nu se regăsea în declarația de la Bali. Formularea conform căreia toate țările ar trebui „să se abțină de la acțiuni împotriva integrității și suveranității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat” nu a fost inclusă în declarația summit-ului de la Bali, desfășurat în noiembrie 2022. În mod similar, sugestiile rusești – în special în ceea ce privește sancțiunile – nu au ajuns niciodată în comunicatul final, deși textul de la Bali recunoaște „viziuni diferite” cu privire la sancțiuni.
După cum a declarat un oficial occidental care a fost implicat în negocierile atît de la Bali, cît și de la New Delhi, „Bali s-a concentrat pe declararea pozițiilor diferitelor tabere și mai puțin pe conținut”.
Printre ideile care se regăsesc în conținutul promovat de oficiali s-a numărat angajamentul pentru o „implementare completă, la timp și eficientă” a inițiativei pentru cereale la Marea Neagră. Ei au evidențiat, de asemenea, o referire la o „pace justă și durabilă în Ucraina”, menționată în Carta Națiunilor Unite – o mare prioritate pentru țările G7, în special în condițiile în care pregătirile pentru un posibil summit de pace din Ucraina continuă, deși angajamentul Rusiei față de ambele este extrem de discutabil. Au existat și alte rezultate ale summit-ului, cum ar fi o nouă rețea de rute feroviare și maritime care leagă India, țările din Orientul Mijlociu și Europa, susținută de SUA. În ceea ce privește energia, a fost anunțată o nouă Alianță Globală pentru Biocombustibili (GBA) ca parte a unui program de implementare a energiei verzi, în timp ce liderii au reiterat încercarea de a tripla capacitatea de energie regenerabilă pînă în 2030. Decizia strategică de a asigura un consens cu orice preț a vizat mai ales păstrarea G-20. „Țineți platforma și organizația în viață”, a spus un alt oficial al UE. Dar se poate vorbi și despre o nouă abordare a războiului, aflat acum la a nouăsprezecea ediție. În conținutul promovat de oficiali se regăsește angajamentul pentru o „implementare completă, la timp și eficientă” a inițiativei pentru cereale la Marea Neagră
Anul trecut, o serie de economii non-occidentale în curs de dezvoltare au apărut ca potențiali factori de putere în discuțiile despre războiul din Ucraina. Țări precum Arabia Saudită, Turcia și Africa de Sud și-au arătat mușchii diplomatici, dornice să acționeze ca intermediari în conflictul dintre Ucraina și Rusia, după invazia pe scară largă a Moscovei. Liderii occidentali iau în seamă și sînt pregătiți să lucreze cu acești jucători – chiar dacă asta înseamnă să închidă ochii la dosarele lor, adesea dubioase, în privința drepturilor omului. Recentele adunări ale înalților oficiali din zeci de țări, de la Copenhaga și Jeddah, desfășurate la începutul acestui an, pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina, au
arătat un impuls crescut pe acest front – și, în mod esențial, au fost susținute de Ucraina. Ele probabil
vor fi nucleul unui acord de pace bazat pe planul de pace în zece puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Mai multe voci non-occidentale se fac auzite. Uniunea Africană este admisă ca membru G-20, a confirmat președinția Indiei în acest weekend. Brazilia, care a preluat simbolic conducerea G-20 , a indicat dorința de a crește rolul Americii Latine. Pe măsură ce dinamica puterii geo-politice se schimbă, cu un grup nou încrezător de țări în curs de dezvoltare care își arată influența, summitul G-20 din India a arătat că SUA și UE sînt pregătite să-și pună soarta la bătaie împreună cu restul lumii, în timp ce optează pentru acțiune colectivă. Cu alte cuvinte, un congres unde s-a demonstrat că interesele economice sînt mai importante ca cele politice, iar occidentalii noștri au trebuit să cedeze pentru a nu-și strica relațiile cu China și India – țări cu o mare putere economică, demonstrînd că alianța BRICS este luată în seamă de toată lumea.
Centrele de putere ale lumii se echilibrează, semn că s-ar putea ajunge pînă la urmă la o înțelegere în ceea ce privește războiul din Ucraina și că banul dictează, ca de obicei, alături de interesele marilor puteri. Să ne amintim ce scria Adrian Păunescu în decembrie 1989: „Nimic nu se rezolvă niciodată/ Și pier mereu aceiași care pier/ Dezastrul fără plată și răsplată,/ Noi pe pămînt și Dumnezeu în cer”.
NICU MARIUS MARIN, antreprenor HORECA