● Serviciile Secrete ruse se infiltrează sau organizează demonstraţii în mari oraşe din Occident în scop de propagandă, potrivit unor relatări difuzate de mai multe media europene, transmite luni dpa. Cotidianul german Süddeutsche Zeitung a informat duminica aceasta că scopul acţiunilor este de a crea un sentiment anti-Ucraina sau de a face mai dificil pentru Suedia să adere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Ancheta comună făcută de Süddeutsche Zeitung, canalele de radiodifuziune germane NDR şi WDR, cotidianul francez Le Monde, cel suedez Expressen şi canalele scandinave DR (Danemarca), NRK (Norvegia) şi SVT (Suedia) se bazează pe scurgeri de documente ce ar proveni din aparatul de securitate al Kremlinului. Potrivit relatărilor, grupuri mici, organizate, simulează manifestaţii anti-turce într-un mare oraş european, de exemplu, dîndu-se drept ucraineni şi protestînd împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a produce online material de propagandă. Aceasta ar avea se pare drept scop să fie creată impresia unei largi atitudini anti-islamice în Europa. Potrivit anchetei media, provocatori s-ar fi infiltrat de asemenea printre manifestanţi în mai multe oraşe asupra altor teme, printre care penuria de asistente medicale, reforma pensiilor şi schimbările climatice, cu propagandă direct împotriva sprijinului pentru Ucraina. ● Tinerii din România prezintă din ce în ce mai mult interes față de programele universitare din afară. Potrivit Ziarul Financiar, accesul la o cultură nouă este principalul motiv pentru care studenții preferă să se specializeze în alte țări. Posibilitatea de a învăța în universitățile din străinătate și aceea de a aplica noțiunile în practică, în domeniile de interes, este cea mai mare motivație pentru tinerii care aleg să caute la finalul liceului sau al studiilor de licență oferte educaționale în afara granițelor. Mai mult decît atît, studenții aleg să se specializeze în alte țări, tocmai pentru că au acces la o cultură nouă și pentru că programele pe care le aleg sînt mult mai fixate pe propriile pasiuni. Ultimele date arată că cei mai mulți tineri din România pleacă din țară pentru a studia la universitățile din Olanda, Belgia, Germania, Italia și Franța. Mai mult decît atît, studenții au la dispoziție un serviciu de finanțare special, destinat celor nefinanțabili pentru bănci, prin intermediul căruia primesc suma de 25.000 de euro pe toată perioada studiilor. ● Un val recent de sateliți miniaturali mai ieftini, lansați pe orbite joase de 500 pînă la 1.000 de kilometri deasupra Pămîntului, de companii precum SpaceX a lui Elon Musk și OneWeb din Regatul Unit, semnalează o tendință crescîndă. Acești sateliți, dintre care unii urmăresc întreaga suprafață a Pămîntului și furnizează detalii nemaivăzute, pot fi de dimensiunea unei cutii de pantofi sau chiar mai mici. Se preconizează că vor fi lansați, în medie, peste 2.500 de astfel de sateliți anual în următorul deceniu. Proiectul RRTB finanțat de UE și coordonat de Pangea investighează modalități rentabile de a trimite în spațiu rachete mici care să poată transporta o încărcătură de pînă la 500 de kilograme. Speranța este să aibă un motor gata de zbor pînă în 2025. Europa nu are momentan o metodă dovedită de a face acest lucru, potrivit RRTB, care se încheie luna aceasta după trei ani. Racheta trebuie proiectată în așa fel încît să poată transporta o încărcătură suficient de mare pentru ca operațiunea să fie viabilă din punct de vedere economic. ● Inteligența artificială recunoaște că mai multe locuri de muncă ar putea să dispară. Cu avansurile rapide în dezvoltarea inteligenţei artificiale, este posibil ca anumite locuri de muncă să dispară în viitorul apropiat. Aceasta se datorează faptului că AI poate fi programată să îndeplinească multe dintre sarcinile şi responsabilităţile care erau anterior realizate de oameni: operatori de call center, șoferi de camion (odată cu dezvoltarea vehiculelor autonome, este posibil ca şoferii de camion să devină inutili în viitor), asistenţi virtuali (este posibil ca asistenţii virtuali să preia multe dintre sarcinile asistenţilor umani, cum ar fi răspunsul la întrebări, programarea întîlnirilor sau trimiterea de mesaje), lucrători în fabrici (roboţii de producţie şi automatizarea proceselor de fabricaţie au început să ia locul multor lucrători din fabrici), contabili şi analişti financiari (AI poate fi programată pentru a analiza şi prelucra date financiare şi contabile, reducînd astfel nevoia de angajaţi specializaţi în aceste domenii). Este important să menţionăm că, deși aceste locuri de muncă ar putea fi afectate de AI în viitor, apar şi noi oportunităţi de carieră care implică lucrul cu dezvoltarea inteligenţei artificiale. De asemenea, AI poate fi utilizată pentru a îmbunătăţi productivitatea şi eficiența în multe alte domenii. ● Pe baza datelor de la Federația Europeană a Industriei Hranei pentru Animale de companie (FEDIAF), aproximativ 92,9 milioane de cîini au fost crescuți ca animale de companie în gospodăriile europene în 2021, potrivit unui articol publicat de Landgeist. La fel ca și pisicile, cîinii nu sînt prea populari în Turcia. Doar 5% dintre gospodăriile din această țară dețin un cîine și doar 14% dețin o pisică. Acesta este de departe cel mai scăzut procent din Europa. Elveția are a doua cea mai mică proprietate de cîine din Europa, unde doar 12% dintre gospodării dețin un cîine. Cea mai mare pondere a gospodăriilor cu cîine se regăsește în România. Aproape jumătate din gospodăriile țării noastre dețin cel puțin un cîine. Românii nu iubesc doar cîinii, ci și pisicile. 48% dintre gospodăriile românești dețin cel puțin o pisică, astfel România situîndu-se și aici pe primul loc în Europa. Gospodăriile poloneze (43%) și cehe (42%) sînt, de asemenea, foarte pasionate de cîini. Acestea sînt singurele alte țări europene în care mai mult de 40% din gospodării dețin un cîine. ● Ochii întregii lumi au fost aţintiţi sîmbătă spre Londra, unde Regele Charles a fost încoronat. A primit coroana într-o ceremonie cu origini medievale, dar adaptată unei monarhii moderne, şi, odată cu ea, şi o răspundere apăsătoare. Să unească generaţii şi să se adapteze în epoca schimbărilor. Certat cu tatăl şi fratele său, prinţul Harry a venit şi el la ceremonie – dar în ultimul moment – şi a stat doar cîteva ore în Regat. Două milioane de oameni au umplut străzile Londrei ca să aclame cuplul regal, iar printre ei au fost şi mulţi români. Toată ceremonia încoronării regelui Charles a fost publică, mai puţin momentul miruirii cu ulei sfinţit la Ierusalim. În cea mai sacră parte a ceremoniei, simbolul legămîntului în faţa lui Dumnezeu, moharhul a fost înconjurat de paravane. Charles a fost încoronat pe celebrul tron numit Scaunul Regelui Edward, care dateză din 1274. Regele a primit o mantie aurie strălucitoare şi simboluri ale autorităţii regale şi legămîntului cu divinitatea şi cu cei pe care îi va conduce. Ceremonialul a fost gîndit ca să reflecte jurămîntul de credinţă pe care îl face monarhul în faţa poporulului său şi a lui Dumnezeu. Peste 2.200 de invitaţi din toate colțurile lumii au participat la ceremonie. Regi şi regine, prinţi şi prinţese, plus zeci de şefi de stat au luat loc în abaţia Westminster. ● Helen Thomson, profesor de economie la Cambridge, avertizează în ziarul austriac Der Standard că iarna viitoare va fi una dificilă, în condițiile în care Europa nu va mai avea cum să-și umple depozitele de gaze, așa cum a făcut-o în 2022. Statele Unite, spune expertul britanic, fac tot ce pot ca să ajute, au în construcție 14 uzine de lichefiere a gazelor, dar termenul de predare a acestor obiective este la începutul anului 2024, în cel mai fericit caz. În plus, mișcarea ecologistă din America, la fel ca verzii din Europa, încearcă să oprească exploatările de gaze de șist care au permis SUA să devină independente energetic și să exporte combustibil. În plus, nu se știe ce joc va face China în iarna acestui an. În iarna trecută, achizițiile de gaz lichefiat făcute de chinezi au fost modeste, fie din cauza încetinirii economiei, fie a situației incerte a crizei COVID. China poate schimba jocul, licitînd pentru gaz lichefiat la o forță comparabilă cu a europenilor, ceea ce va duce mult în sus prețul și va pune mari probleme în Europa. ● Dezbaterea privind reor­ganizarea administrativ-teritorială a României trece la un nou nivel. Un proiect care prevede reducerea numărului de județe de la 42 la 12 este gata și a și fost depus la Parlament de deputatul USR Teodor Benga. Pentru reorganizarea județelor proiectul propune împărțirea acestora în entități mai mari, grupate în funcție de identități regionale istorice, fluxuri economice și tendințe migratorii ale populației, conectivitate, precum și prezența unor zone metropolitane dezvoltate. Prin reorganizarea județelor rezultă 12 județe noi, entități teritoriale corespondente ca dimensiune unor unități NUTS 24, care ar permite atingerea obiectivelor de coeziune teritorială, dez­voltarea accentuată a zonelor reorganizate și o absorbție superioară a fondurilor europene pentru proiecte regionale. Cum ar arăta România pe județe conform noului proiect: județul Crișana Maramureș include fostele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor; județul Transilvania Nord-Vest include fostele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș; județul Transilvania Sud-Vest include fostele județe Alba, Hunedoara și Sibiu; județul Transilvania Sud-Est include fostele județe Brașov, Covasna și Harghita; județul Banat include fostele județe Arad, Timiș și Caraș Severin; județul Bucovina-Moldova Nord include fostele județe Suceava și Botoșani; județul Moldova Centru include fostele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău; județul Dunăre-Carpați-Curbură include fostele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați; județul Oltenia include fostele județe Vîlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt; județul Muntenia-Nord include fostele județe Argeș, Dîmbovița și Prahova; județul Muntenia-Sud include fostele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, precum și Municipiul București; județul Dobrogea include fostele județe Constanța și Tulcea. ● Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține, în contextul unei anchete care a scos la iveală faptul că mai mulţi legumicultori ar fi pus în vînzare legume stropite cu substanţe toxice avînd o concentraţie de pînă la opt ori mai mare decît limita admisă, că cei care procedează astfel nu vor mai beneficia de subvenţiile oferite prin Ministerul Agriculturii. Senatorul liberal Vlad Pufu cere Primăriei Buzău introducerea în pieţele din oraş a testelor rapide pentru depistarea produselor neconforme scoase la vînzare, el lansînd o petiție în acest sens. „În ultimii ani, românii au înţeles că legumele şi fructele autohtone sînt mai sănătoase. Tendinţele de pe piaţă arată că numărul celor care aleg produse autohtone este în creştere. Sînt însă ele cu adevărat sănătoase? Este o întrebare legitimă, care apare după ce, recent, poliţia a descoperit doi legumicultori din Glodeanu Sărat, bazin de tradiţie din judeţul Buzău, că foloseau substanţe toxice, interzise în România, pentru o dezvoltare mai rapidă a legumelor. Sînt prea puţine probe prelevate în pieţe, iar pentru cele care ajung în laboratoare, rezultatele analizelor vin prea tîrziu, cînd produsele sînt consumate demult de cumpărători. Nu au existat, pînă acum, probe care să indice depăşiri ale valorilor maxime admise. Dar de ce să nu prevenim şi să testăm mai mult?”, se arată în textul petiţiei, care îndeamnă cît mai mulţi buzoieni să voteze pentru implementarea acestor măsuri de protecţie. Deputatul mai spune că Primăria, ca administrator al pieţelor din municipiu, ar trebui să introducă acest tip de testare pentru a depista cît mai rapid fructele şi legumele neconforme, atît pentru protejarea sănătăţii românilor, cît şi pentru a-i descuraja pe cei care folosesc astfel de practici să mai aducă la vînzare produse periculoase pentru sănătate.
R.M.