Citesc pe site-ul Radio Moldova un fragment dintr-un interviu acordat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru emisiunea „360 de grade”. Domnia sa a exprimat mai multe păreri pe diferite teme, iar pe una dintre ele o voi comenta în articolul de față.
Astfel, Republica Moldova ar putea deveni membră cu drepturi depline a Uniunii Europene mai devreme de anul 2030. Șefa statului consideră că acest lucru ar fi posibil dacă, pe de o parte, autoritățile vor depune eforturi mai mari, iar pe de altă parte, blocul comunitar va păstra deschiderea pentru integrarea europeană a țării vecine. „Dacă în mai puțin de doi ani am reușit să facem pași importanți, eu cred că este foarte posibil să ajungem stat membru al UE pînă la sfîrșitul acestui deceniu. Noi am făcut un angajament pe partea noastră pentru că aici controlăm lucrurile, noi trebuie să îndeplinim toate angajamentele și să ajungem să corespundem standardelor europene pînă în 2030 și sperăm ca UE să fie gata să ne accepte. Ne-am bucura și ne-am dori ca acest lucru să se întîmple mult mai repede și nu exclud că acest lucru se poate întîmpla mult mai repede, dacă și noi aici, pe plan intern, muncim mai mult la această agendă de integrare europeană și, pe de altă parte, dacă oficialii UE vor păstra această deschidere, atunci lucrurile se pot întîmpla mult mai repede. Eu sînt optimistă”, a menționat președintele.
Între timp, șefa statului s-a arătat optimistă că peste o lună Consiliul European va decide deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova. „Trebuie să vedem cum se vor întîmpla lucrurile la ședința din decembrie pentru că întotdeauna se poate întîmpla ceva. Noi sîntem optimiști, continuăm să lucrăm, dar trebuie să așteptăm decizia finală, atunci vom avea certitudine că începem negocierile”, a mai spus Maia Sandu.
Totodată, președintele a precizat că este în interesul Republicii Moldova ca la Summitul European din decembrie să primească un răspuns pozitiv și Ucraina. „Eu sper că decizia va fi pozitivă pentru ambele țări, este în interesul nostru ca și Ucraina să meargă pe aceeași cale, să-și consolideze democrația și să devină stat membru al UE, la fel cum este și în interesul Ucrainei ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene. Sigur că fiecare țară are propriile angajamente, de transformare, de reformare a unor domenii pentru a se ajunge la stan­dardele UE și fiecare lucrează la agenda sa, dar pînă acum am mers într-un pas și sper că decizia din decembrie va fi pozitivă pentru ambele. Eu cred că dacă va fi o decizie pozitivă pentru ambele țări”, a conchis Maia Sandu.
În aceeași ordine de idei, șefa statului susține că Republica Moldova nu poate deveni stat membru, doar după rezolvarea conflictului transnistrean, pentru că asta ar însemna „să-i dăm Kremlinului drept de veto pe procesul de integrare a țării”. „Admitem că în cel mai rău caz vom face integrarea europeană în doi pași, mai întîi malul drept și apoi malul stîng. În momentul în care oamenii vor vedea cum cresc standardele de viață, cum cresc pensiile, salariile, cum se îmbunătățește viața în localitățile noastre, sigur că și ei își vor dori să meargă pe aceeași cale. Eu cred că ei și astăzi își doresc, doar că există Federația Rusă care se opune din răsputeri”, a subliniat șefa statului.
Decizia finală privind începerea negocierilor cu țara vecină va fi luată de către statele membre la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie. Recent, europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat că Republica Moldova are toate șansele ca pînă la sfîrșitul acestui an să înceapă negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană, datorită reformelor îndeplinite de autoritățile de la Chișinău.
Nici nu cred că s-au gîndit rău. Vor integra Moldova pînă la Nistru, așa cum este normal, și îi vor lăsa pe transnistreni de izbeliște pentru ca, la momentul oportun, să le recunoască independența permițîndu-le să se rupă de teritoriul republicii de care oricum nu-i leagă nici un trecut istoric. Nu puteau scăpa de pietroiul numit Transnistria pur și simplu, fiindcă ar fi născut precedente independentiste periculoase și nici cu forța nu se putea, că începea alt război. Au ales calea cea mai deșteaptă cu putință, fapt pentru care eu îi felicit. Odată integrată în Uniunea Europeană, fără un teritoriu care oricum nu-i aparținea, sora noastră Basarabia va face un alt mare pas către unire.
A doua știre interesantă din Republica Moldova este următoarea: tot mai mulți preoți părăsesc Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, și încep să oficieze slujbe în bisericile Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române. Astfel, un grup de preoți din Chișinău i-a transmis o scrisoare Mitropolitului Vladimir prin care cer inițierea procesului de aderare a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română. Apelul clericilor vine în contextul recentei scrisori a Mitropolitului Vladimir, adresate Patriarhului Kiril, prin care acuză Moscova de tratamentul aplicat moldovenilor, dar critică practic superiorul ierarhic. Iată conținutul scrisorii: „Pornind de la realitățile extraordinare în care se află Biserica Ortodoxă din Republica Moldova și în contextul războiului injust și perfid pe care Rusia îl duce în Ucraina, majoritatea preoților și credincioșilor din protopopiatul de Chișinău, sectorul II, au semnat o adresare către Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove. Prin această adresare, rugăm Înaltpreasfinția Sa să inițieze procesul de aderare a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română”, este anunțul făcut luni,
13 octombrie, de Biserica „Sfîntul Dumitru” de la Chișinău.
Potrivit preoților de la Chișinău, „scrisoarea Înaltpreasfințitului Vladimir, adresată Patriarhului Kiril pe 5 septembrie a.c., în care se afirmă că poporul nostru de origine latină nu are nimic comun cu pacea rusă, ne dă curaj să credem că acum mai mult ca niciodată e momentul potrivit să reparăm greșelile istorice și să ne repunem în demnitatea furată de ocupația rusească”. „Înaltpreasfinția voastră, noi, preoții semnatari ai acestei adresări, sîntem tot mai nedumeriți și nemulțumiți de ascultarea pe care trebuie să o facem față de Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril. Patriarhul Kiril, după invazia Rusiei în Ucraina, a pierdut calitatea de părinte duhovnicesc al Bisericii pe care o păstorește, devenind angajat politic, ce cheamă fățiș și pe nedrept împotriva tuturor învățăturilor Bisericii Ortodoxe, la vărsare de sînge între frații de sînge și de credință în Christos”, susține parohul Bisericii „Sfîntul Dumitru” din Capitală, Pavel Borșevschi, și un grup de preoți din protopopiatul de Chișinău, sectorul II.
În acest context, clericii de la Chișinău amintesc că, în 1992, Republica Moldova a avut o situație similară cu cea a Ucrainei. Atunci cînd armata rusă a atacat Republica Moldova, „înaintașul Patriarhului Kiril, Alexei al II-lea, a binecuvîntat cazacii să ucidă ostașii noștri”. „De fapt, atît noi, cît și înaintații noștri, gustăm din plin amărăciunea așa-zisei oblăduiri a Bisericii Ortodoxe Ruse, care pentru noi, românii basarabeni, nu a fost și nu este decît un instrument de deznaționalizare și de îndepărtare de neamul nostru românesc și de Biserica Ortodoxă Română, sub ascultarea căreia, în mod firesc, trebuie să fim”, se mai arată în adresarea semnată de Parohul Bisericii „Sfîntul Dumitru” din Capitală, Pavel Borșevschi.
Totodată, preoții de la Chișinău susțin că acum e timpul să revenim „în toată plinătatea noastră la Biserica neamului nostru, în cadrul Patriarhiei Române, rămînînd, în același timp, și pe mai departe, sub omoforul și îndrumarea părintească a Înaltpreasfinției voastre. Spunem asta din dorința de a ne disocia de mesajul antiromânesc și prorus al unor ierarhi și confrați slujitori din cadrul Mitropoliei noastre, adulatori ai celui mai mare prigonitor al creștinătății și schingiuitor al Basarabiei, Stalin. Vă cerem cu smerenie și nădejde să plecați urechea la adresarea noastră și să ne fiți îndrumător și părinte de acum înainte în sînul Bisericii Ortodoxe Române”, conchide Parohul Bisericii „Sfîntul Dumitru” din Capitală, Pavel Borșevschi.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cîteva zeci de preoți din Republica Moldova au început să oficieze slujbe în bisericile Mitropoliei Basarabiei. Precizăm că, în ultima perioadă, disensiunile între Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, și Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române sînt tot mai mari. Asta după ce mai mulți preoți, care oficiau slujbe în bisericile Mitropoliei Basarabiei, au fost destituiți din funcție de Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Atunci, BOR i-a încurajat pe toți cei care se simt constrînși de eparhiile rusești „să aibă curajul de a ieși din această servitute și să revină la tradiția și comuniunea Bisericii Ortodoxe Române”. „Caterisirea celor șase preoți de către autointitulata Biserică Ortodoxă din Moldova este un act sfidător, cu consecințe negative. Structura rusească de la Chișinău devine absurdă și ridicolă. Orice tentativă de constrîngere sau intimidare este inacceptabilă, iar Mitropolia Basarabiei va continua să lupte pentru protejarea libertății religioase și a identității culturale a clericilor și a credincioșilor săi”, a declarat Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române.
Conflictul între cele două Mitropolii Ortodoxe din Republica Moldova s-a acutizat în vară, după ce mai mulți preoți au decis să adere la Mitropolia Basarabiei. Prin decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, protoiereul Ilie Munteanu, protoiereul Alexei Sîrbu, protoiereul Teodor Pelin, protoiereul Vasile Enachi, protoiereul Ioan Gangan şi protoiereul Ioan Solonaru au fost caterisiți, la sfîrșitul lunii octombrie, conform Radio France International.
E un al doilea pas spre unire al fraților noștri moldoveni, fiindcă pe lîngă unirea economică ce se face de ani buni, e nevoie și de unirea sub același patriarh a întregului neam.
IOAN TEODOR