În sfîrșit...
  • 01-07-2024
  • 0 Comentarii
  • 59
  • 0
Pentru că ne este frică de viață, dar și de moarte, mai ales, ne-am pus nădejdea în Dumnezeu, și fiecare Îl percepem conform conștiinței noastre.
Oare ce conștiință au avut cei care, țesînd o pînză de păianjen bine ticluită, au întors o filă a istoriei poporului român, în decembrie 1989, prin dubla crimă săvîrșită în sfînta Zi a Nașterii lui Isus, însîngerînd inimile a mii de oameni și îndoliind familiile celor împușcați la ,,revoluție”? Probabil că tinerii aceia ne privesc cu mirare de acolo, de Sus, din preajma lui Isus, făcîndu-și sfînta cruce cînd văd pentru cine au devenit eroi... Și mai ales pentru ce, cînd, de la an la an, o mînă de bogați duc un trai ca-n Rai, în timp ce omul de rînd își numără cu teamă banii de pîine. Speranța e plecată în vacanță de mult și a uitat să se întoarcă. Unii sînt din ce în ce mai bogați, iar majoritatea devine din ce în ce mai săracă. Pensionarii sînt categorisiți ,,defavorizați” și umiliți după o viață de muncă și de mari sacrificii, datorită cărora, în 1989, țara nu mai avea nici un leu datorie. În prezent mai avem oare o țară? De la zero datorii externe, cu cîte miliarde de euro este îndatorată azi România?
Se fac alegeri parlamentare din patru în patru ani, cu cheltuieli enorme și cu promisiuni niciodată onorate, ,,mai marii” noștri uitînd că o țară nu poate exista fără oameni, și oamenii nu pot exista fără o țară. Și unde-s oamenii? Au plecat vreo 7 milioane de români, lăsînd în urmă familii destrămate și rupîndu-și rădăcinile din pămîntul țării. Ce a mai rămas din avuția națională, după ce a fost vîndută bucată cu bucată? Și care sînt realizările noii epoci, în afară de dreptul de a spune ce gîndești, fără teama de Securitate?
Aceasta este drama unei țări ajunsă la cheremul ,,Occidentului”, care și-a văzut visul cu ochii, punînd la pămînt un întreg trecut, promițînd numai lapte și miere, doar că luminița de la capătul tunelului s-a stins...
E vară, vară, vară, iar în ,,punguță” – IARNĂ, IARNĂ...
Discrepanța enormă între nivelul de viață al privilegiaților și cel al omului de rînd poate fi ilustrată prin diferența dintre salariul mediu lunar al celor două categorii, veniturile privilegiaților avînd multe zerouri în coadă... Normalul și Anormalul sînt ițe încurcate, imposibil de descurcat: puțini în RAI, majoritatea în IAD. După ce aleșii poporului ,,își văd sacii în căruță”, dau bice cailor prin marele ogor, uitînd că ogorul este al tuturor.
Mulțumesc Cerului că m-am născut în epoca în care mi-am putut permite să mă scald vara în Mare. În ultimii 35 de ani, tînjesc după valurile mării în van, pentru mine, Litoralul s-a mutat pe micul ecran.
LILIANA TETELEA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite